Connect with us

ACTUALITATE

Parlamentul European îşi alege miercuri preşedintele, dintre patru candidaţi înscrişi în competiţie

Publicat


Deputaţii aleşi în Parlamentul European la sfârşitul lunii mai îşi desemnează miercuri preşedintele, la o zi după compromisul la care au ajuns liderii UE la Bruxelles privind împărţirea principalelor funcţii europene pentru următorii 5 ani, relatează AFP.

Noii europarlamentari, care şi-au preluat funcţiile marţi, în cursul unei scurte sesiuni inaugurale la Strasbourg, îl vor alege miercuri, prin vot secret, pe succesorul italianului Antonio Tajani (PPE, dreapta) la preşedinţia PE, pentru un mandat de doi ani şi jumătate.

Această funcţie face parte din cele cinci pe care încearcă să şi le împartă marile familii politice europene, chiar dacă este mai puţin râvnită decât cea de preşedinte al Comisiei Europene.

Liderii UE s-au pus de acord marţi seară, la finalul unui summit maraton, asupra numelui succesorului lui Jean-Claude Juncker la şefia executivului comunitar. Alegerea lor s-a oprit în cele din urmă asupra actualului ministru al apărării german, Ursula von der Leyen, o apropiată a cancelarului Angela Merkel, o soluţie care a deschis calea pentru ca franţuzoaica Christine Lagarde să preia conducerea Băncii Centrale Europene (BCE).

Actualul premier liberal belgian, Charles Michel, va fi noul preşedinte al Consiliului European, iar socialistul spaniol Josep Borrell este propus pentru şefia diplomaţiei europene.

Jocurile nu sunt însă considerate făcute pentru Ursula von der Leyen, care va trebuie să primească undă verde din partea PE, în cadrul unui vot programat peste două săptămâni.

Înainte de aceasta, eurodeputaţii trebuie să se pronunţe miercuri asupra propriei preşedinţii, nefiind deloc sigur că vor urma sugestia Consiliului European privind împărţirea postului pentru următorii 5 ani între socialişti şi populari.

Germanul Manfred Weber, şeful grupului parlamentar al PPE (cel mai numeros) şi candidat fără succes la preşedinţia CE, s-a declarat ‘pregătit să-l susţină’ miercuri pe candidatul grupului socialist (al doilea ca efective), conform principiului alternanţei după preşedinţia Tajani.

Pe lista celor patru aspiranţi publicată marţi seară nu figurează niciun reprezentant al PPE.

Socialiştii îl propun pe italianul David Sassoli, eurodeputat de 10 ani, după ce în prealabil au criticat acordul ‘profund dezamăgitor’ convenit la Bruxelles.

Sassoli o va avea drept concurentă pe eurodeputata ecologistă germană Ska Keller. ‘Avem nevoie de o dinamică pentru o schimbare politică în Europa, iar acest lucru nu este posibil cu pachetul’ de numiri decis marţi la Bruxelles, a declarat ea.

Ceilalţi doi candidaţi sunt deputata spaniolă Sira Rego, din grupul de extremă stânga GUE/NGL, şi conservatorul ceh Jan Zahradil.

Pentru a fi ales miercuri, noul preşedinte al PE va trebui să obţină o majoritate absolută de voturi.

Dacă această condiţie nu va fi întrunită după primele trei tururi de scrutin, în cel de-al patrulea – la care vor participa primii doi candidaţi din turul trei – va fi suficientă o majoritate simplă.

Parlamentul European şi-a început marţi noua legislatură, printr-o sesiune inaugurală marcată de o manifestaţie a zeci de mii de catalani şi de o demonstraţie de ostilitate a eurodeputaţilor britanici în hemiciclul de la Strasbourg. AGERPRES

ACTUALITATE

Peste 46.000 de locuinţe date în folosinţă, în primele nouă luni ale anului

Publicat

chirie

Numărul locuinţelor date în folosinţă în primele nouă luni ale anului 2019 s-a ridicat la 46.437, cu 6.059 mai multe faţă de perioada corespunzătoare din 2018, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

De asemenea, în trimestrul III din 2019 au fost date în folosinţă 19.233 locuinţe, în creştere cu 1.870, faţă de trimestrul III din 2018. Pe medii de rezidenţă, în trimestrul III 2019, cele mai multe locuinţe au fost construite în mediul urban (58,7%).

Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în trimestrul III din 2019, faţă de trimestrul III din 2018, a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri private cu 2.027, iar cele din fonduri publice au scăzut cu 157 de unităţi.

Distribuţia în profil regional în trimestrul III 2019 comparativ cu trimestrul III 2018, evidenţiază o creştere a numărului locuinţelor terminate în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord – Vest (+1210 locuinţe), Bucureşti – Ilfov (+683), Sud-Est (+406), Sud – Muntenia (+215) şi Vest (+179).

Scăderi au avut loc în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud – Vest Oltenia (-381 locuinţe), Nord -Est (-360) şi Centru (-82).

Conform INS, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019, au fost date în folosinţă 46.437 locuinţe, în creştere cu 6.059, faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2018.

Pe medii de rezidenţă, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019, cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, ca pondere reprezentând 60,1% din total. Repartiţia pe surse de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019, faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2018, a crescut atât numărul locuinţelor realizate din fonduri private (+5.762 locuinţe), cât şi numărul locuinţelor realizate din fonduri publice (+297 locuinţe).

Distribuţia în profil regional în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019 faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2018, pune în evidenţă o creştere a numărului de locuinţe terminate, în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti – Ilfov (+2.511 locuinţe), Nord – Vest (+1447), Centru (+1067), Sud-Muntenia (+517), Vest (+468) şi Sud – Est (+285). În regiunea de dezvoltare Nord – Est s-a realizat acelaşi număr de locuinţe, faţă de perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2018.

În regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia numărul de locuinţe terminate în perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2019 a scăzut faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2018 (-236 locuinţe). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste jumătate dintre conexiunile din România la Internet mobil sunt 4G

Publicat

Mai mult de jumătate (55%) dintre conexiunile la Internet mobil înregistrate în România, la jumătatea anului 2019, sunt 4G, iar două treimi dintre utilizatori nu îşi limitează navigarea pe internetul mobil, arată datele statistice publicate, marţi, de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Conform reglementatorului pieţei locale telecom, la finele primului semestru al anului în curs, numărul conexiunilor la internet mobil era de 19,6 milioane, în scădere cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În această marjă, conexiunile 4G au ajuns la aproape 11 milioane (+6%), ceea ce reprezintă peste 55% din numărul total de conexiuni la internet mobil.

“Împreună cu conexiunile 3G (29% din total), ponderea conexiunilor de mare viteză (3G şi 4G) ajunge la 84% din totalul conexiunilor”, precizează ANCOM.

Raportul de date statistice al autorităţii relevă faptul că traficul mediu lunar de internet mobil a crescut cu 16% în primele şase luni ale acestui an, ajungând la 3,4 GB/locuitor.

Totodată, în funcţie de numărul de conexiuni active la internet mobil, la jumătatea anului 2019, Orange deţinea o cotă de piaţă de 39%, Vodafone de 24%, Grupul Telekom de 19%, ceilalţi furnizori însumând 18%.

Potrivit sursei citate, pe zona de Internet fix, numărul conexiunilor s-a menţinut la 5,1 milioane la jumătatea anului 2019, în creştere uşoară, de 1%, din care 3,5 milioane sunt în mediul urban (+0,2%) şi 1,6 milioane în mediul rural (+2%).

“Rata de penetrare a internetului fix la 100 de gospodării era de 62% la nivel naţional, respectiv de 74% în mediul urban şi de 47% în mediul rural. Din totalul conexiunilor la internet fix, 71% (3,7 milioane) sunt conexiuni de foarte mare viteză (cel puţin 100 Mbps). De altfel, peste 62% dintre conexiunile de internet fix au fibră optică până cel puţin la clădire, fiind realizate prin FTTH sau FTTB”, notează arbitrul pieţei telecom.

De asemenea, în prima jumătate a acestui an, traficul mediu lunar de internet fix a fost de 27 GB/locuitor, în creştere cu 4%, comparativ cu semestrul I din 2018.

Raportat la numărul de conexiuni la internet fix, RCS&RDS deţinea o cotă de piaţă de 52%, Grupul Telekom de 22%, UPC de 12%, iar ceilalţi furnizori au însumat 14%.

Raportul de date statistice privind piaţa de comunicaţii electronice din România în primul semestru al anului 2019 este realizat de ANCOM pe baza informaţiilor transmise de furnizorii care au obligaţia de a trimite Autorităţii valorile indicatorilor corespunzători categoriilor de servicii. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Aplicația WhatsApp face modificări, pentru a fi utilizată în situații de urgență

Publicat

Aplicația WhatsApp ar putea deveni mai utilă celor care au nevoie de ajutor sau vor să-l acorde în situații de urgență. Un instrument de răspuns la criză nou va fi introdus în opțiunile aplicației, potrivit Mashable.

Până acum, reacțiile la solicitările de pe paginile de răspuns la criză puteau fi trimise doar cu Facebook Messenger, potriviti Alba24.ro.

Emily Dalton Smith, inițiatoarea proiectului, susține că utilizarea WhatsApp ca instrument de răspuns la criză ar fi deosebit de benefică în zonele cu conectivitate slabă, unde WhatsApp ar putea fi singurul instrument de mesagerie accesibil.

Facebook și-a extins și hărțile zonelor în care s-au produs dezastre. Aceste hărți colectează date despre distribuția proviziilor și despre intervențiile autorităților, permițând echipelor de răspuns să identifice ce servicii sunt necesare într-o anumită comunitate.

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

Investiţiile, în creştere cu aproape 19% în primele 9 luni ale anului. Cei mai mulți bani au intrat în domeniul construcțiilor noi

Publicat

Investiţiile nete realizate în economia naţională în primele nouă luni ale anului în curs au însumat 67,139 miliarde de lei, în creştere cu 18,6% comparativ cu perioada similară din 2018, peste jumătate din ele fiind realizate în sectorul construcţiilor noi, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În trimestrul III 2019, investiţiile nete realizate în economia naţională s-au situat la 26,842 miliarde de lei, mai mari cu 26,8% raportat la trimestrul III 2018.

Între 1 ianuarie şi 30 septembrie 2019, investiţiile nete realizate în economia naţională au urcat cu 18,6% raportat la perioada similară din 2018, creştere înregistrată la toate elementele de structură astfel: lucrările de construcţii noi (+34,0%), alte cheltuieli (+6,9%) şi utilaje inclusiv mijloace de transport (+4,8%).

În perioada menţionată, investiţiile în lucrări de construcţii noi s-au cifrat la 35,577 miliarde de lei, iar cele care au vizat utilaje (inclusiv mijloace de transport) au atins 23,979 miliarde de lei.

În trimestrul III 2019, comparativ cu trimestrul III 2018, investiţiile nete realizate în economia naţională s-au majorat cu 26,8%, creştere înregistrată la toate elementele de structură astfel: lucrările de construcţii noi (+40,9%), utilaje inclusiv mijloace de transport (+14,6% ) şi alte cheltuieli (+12,5%). AGERPRES

Citește mai departe