În Pastorala de Crăciun, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, transmite un apel către iubirea milostivă și solidaritatea față de toți oamenii, cu accent deosebit asupra celor care suferă din cauza războiului.

„Să arătăm iubire milostivă şi solidaritate faţă de toţi oamenii, dar mai ales faţă de cei care suferă din cauza războiului, să aducem bucuria sărbătorii Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos în casele de copii orfani, în căminele de bătrâni, la patul bolnavilor, dar şi acolo unde este multă tristeţe, singurătate şi depresie, în familiile sărace, îndoliate şi îndurerate.

Oriunde putem săvârşi binele, să-l facem purtând, în suflet şi în fapte, bucuria îngerilor, a păstorilor şi a magilor veniţi la Betleem!”, a transmis Patriarhul Daniel.

Patriarhul reaminteşte că în această perspectivă Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2024 drept Anul omagial al pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor şi Anul comemorativ al tuturor Sfinţilor tămăduitori fără de arginţi, avându-se în vedere necesitatea unei intensificări a îngrijirii celor aflaţi în suferinţă sufletească şi trupească.

PF Daniel arată că una dintre expresiile cele mai vii ale felului în care poporul a „teologhisit şi cântat poetic” taina iubirii lui Dumnezeu pentru om se regăseşte în colinde, la români, colindele remarcându-se prin „profunzimea teologiei şi simplitatea formei”.

Colindele reprezintă expresia cea mai vie a culturii teologice şi duhovniceşti

„Colindele reprezintă expresia cea mai vie a culturii teologice şi duhovniceşti populare a românului creştin ortodox.

Ele sunt un memorial şi o prelungire a Liturghiei şi a slujbelor de Crăciun auzite în biserică.

Ele sunt ecou şi rodire a slujbei şi sfinţeniei Bisericii în sate şi oraşe, în casele creştinilor, întrucât inimile credincioşilor au devenit biserică, peşteră din Betleem transformată în sălaş primitor pentru cer, casă de oaspeţi în care Pruncul este preamărit de magi înţelepţi!

Poezie şi cântare sfântă, evlavie şi bucurie, colindele româneşti sunt aur, smirnă şi tămâie, în sens duhovnicesc, izvorâte din inimi şi purtate pe buze, ca daruri şi ofrande aduse Pruncului Iisus, ca răspuns la iubirea Sa pentru noi”, remarcă Patriarhul Daniel.

Totodată, Întâistătătorul BOR îndeamnă la pomenirea în rugăciunile şi în faptele noastre a românilor din afara ţării şi îndeamnă la rugăciune pentru binefacerile primite în anul care a trecut şi pentru cel care vine.

Ce a mai adăugat înaltul ierarh ortodox

„Să nu uităm în rugăciunile noastre şi în faptele iubirii noastre frăţeşti de Crăciun şi de Anul Nou nici pe fraţii noştri români care se află printre străini.

În noaptea de 31 decembrie 2023 spre 1 ianuarie 2024 şi în ziua de Anul Nou să înălţăm rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El în anul 2023 care a trecut şi să-I cerem ajutorul în toată lucrarea cea bună şi folositoare din anul nou în care intrăm”, îndeamnă înaltul ierarh ortodox.

Cu prilejul Sfintelor Sărbători ale Naşterii Domnului, Anului Nou 2022 şi Botezului Domnului, Patriarhul Daniel adresează tuturor „părinteşti binecuvântări, doriri de sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, fericire şi mult ajutor de la Dumnezeu în toată fapta cea bună, dimpreună cu salutarea tradiţională: ‘La mulţi ani!'”. Agerpres