Învierea Domnului Hristos este lumina deplină a Sfintei Euharistii şi a întregii vieţi creştine, afirmă patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, în Pastorala de Sfintele Paşti.

„Întrucât Învierea Domnului Hristos este lumina deplină a Sfintei Euharistii şi a întregii vieţi creştine, ea ne cheamă astăzi să înţelegem binefacerile participării la Sfânta Liturghie şi ale împărtăşirii cu Trupul şi Sângele lui Hristos Cel răstignit şi înviat. Prin Sfânta Euharistie primim: „sfinţirea sufletelor şi a trupurilor noastre, tămăduirea sufletului şi a trupului, izgonirea a tot potrivnicului, luminarea ochilor inimii, împăcarea sufleteştilor puteri, ajutor spre credinţă neînfruntată, dragoste nefăţarnică, desăvârşirea înţelepciunii, paza poruncilor dumnezeieşti, adăugirea dumnezeiescului har şi dobândirea Împărăţiei lui Dumnezeu”, după cum este scris în „Rugăciunea întâi de mulţumire, după Dumnezeiasca Împărtăşanie”, spune patriarhul.

El explică faptul că, atunci „când Domnul Iisus Hristos a săvârşit Cina cea de Taină, mai întâi S-a rugat binecuvântând pe Dumnezeu şi mulţumindu-I”, „apoi a luat pâinea, a frânt-o şi a dat-o ucenicilor Săi (cf. Luca 22, 19)”, „rugăciunea aceasta de mulţumire a lui Iisus numindu-se în limba greacă a Noului Testament: Euharistie”.

„Sfântul Ioan Gură de Aur, tâlcuind legătura care există între sărbătoarea Paştilor şi Cina cea de Taină sau Sfânta Euharistie, zice: „Pentru care pricină a săvârşit (Iisus) taina aceasta în timpul Paştilor? Ca să afli cu orice prilej că El este legiuitorul Vechiului Testament şi că pentru cele din Noul Testament au fost preînchipuite cele din Vechiul Testament. Ceasul de seară nu înseamnă decât că timpul s-a împlinit şi că toate se apropie de sfârşit (…). El (Iisus) a desfiinţat principala lor sărbătoare (a iudeilor) şi îi trece la un Paşte nou şi înfricoşător. Luaţi, le zice El, şi mâncaţi! Acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi (cf. 1 Corinteni 11, 24) (…). El numeşte acest sânge, sângele Noului Legământ, adică făgăduinţa Legii noi (…), şi adaugă: Faceţi aceasta întru pomenirea Mea (cf. Luca 22, 19). Prin aceste cuvinte se vede cât de mult vrea El să îi îndepărteze pe ucenici de obiceiurile iudaice. După cum altădată – zice El – făceaţi Paştele întru pomenirea minunilor din Egipt, tot aşa faceţi aceasta întru pomenirea Mea. Ieri, sângele acela nu era decât pentru a salva pe întâi născuţii din Egipt, acesta însă se varsă spre iertarea păcatelor lumii întregi”, desluşeşte Prea Fericitul Daniel.

Patriarhul arată că „acest Paşte nou, instituit la Cina cea de Taină, anticipează Pătimirea, Îngroparea şi Învierea lui Hristos ca trecere a Lui la o viaţă nouă, la viaţa veşnică din Împărăţia cerurilor”.

„Prin Înviere, trupul omenesc al lui Hristos Cel răstignit nu mai revine la viaţa pământească, stricăcioasă şi trecătoare, cum s-a petrecut cu Lazăr din Betania, de pildă, ci trupul înviat al lui Hristos devine nemuritor, nestricăcios şi veşnic. (…) Prin urmare, ‘moartea nu mai are stăpânire asupra Lui’, după cum spune Sfântul Apostol Pavel (Romani 6, 9). În Hristos Cel înviat, moartea însăşi a fost omorâtă. De aceea, cântăm ‘Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând'”, spune el.

Înaltul ierarh ortodox aminteşte că anul 2019 este dedicat omagierii satului românesc, păstrător fidel al tradiţiei creştine şi al culturii naţionale. Patriarhul Daniel subliniază că „în satele româneşti care au păstrat credinţa ortodoxă, începând de la creştinarea strămoşilor noştri, prin predica Sfântului Apostol Andrei, până azi nu s-a întrerupt niciodată săvârşirea Sfintei Euharistii”.

„Oricât ar fi fost românii ortodocşi prigoniţi şi asupriţi de străini, de religii sau confesiuni diferite, sau de promotori de ideologii totalitare, Sfânta Jertfă Euharistică a continuat să fie săvârşită, deoarece, prin ea, creştinii ortodocşi primesc puterea iubirii jertfelnice, de a fi în orice vreme mărturisitori ai Domnului Hristos şi bucuria de a rămâne uniţi cu El în istorie şi în eternitate. Din iubirea pentru Hristos Cel răstignit şi înviat s-au născut filantropia sau ajutorarea aproapelui, arta religioasă ori sacră, şi anume muzica, poezia şi literatura religioasă, miniatura, caligrafia, tiparul bisericesc, arhitectura şi sculptura bisericească, iconografia, broderia şi altele. Toate aceste creaţii artistice inspirate din credinţă au luminat apoi cultura poporului român de la oraşe şi sate”, afirmă patriarhul.

El îndeamnă ca, de Paşti, „prin cuvânt şi faptă bună”, să aducem „bucurie şi lumină în sufletele celor orfani, bolnavi, bătrâni, săraci, îndoliaţi şi singuri”.

„Să nu uităm nici pe românii care se află printre străini, ci să ne rugăm pentru sănătatea şi mântuirea lor, spre a spori comuniunea frăţească şi spre a cultiva mai mult iubirea faţă de poporul român şi de România”, subliniază Prea Fericitul Daniel.

Cu prilejul Sfintele Sărbători de Paşti, patriarhul urează tuturor pace şi bucurie, sănătate şi mântuire, adresând salutul pascal ”Hristos a înviat!”. AGERPRES