ECONOMIE
Patronatele din zona litoralului şi a Deltei Dunării au înfiinţat prima filială teritorială din turismul românesc
Cinci patronate HORECA din zona litoralului Marii Negre şi Delta Dunării au înfiinţat joi prima filială a Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii (FPIOR) – filiala Litoral Delta Dunării, pentru promovarea unei strategii de dezvoltare a turismului costier la Marea Neagră.
„Am lucrat, în ultimele luni, la un obiectiv esenţial pe care mi l-am propus, de mulţi ani – unirea Patronatelor de pe Litoral şi din Deltă, într-o voce comună şi coerentă, care să lupte împotriva indiferenţei administraţiilor centrale şi locale faţă de nevoile şi problemele Industriei Ospitalităţii pe Litoral şi, în general din România.
Nu este o întâmplare faptul că am reuşit să ajungem, astăzi aici – după o vară extrem de grea, în care litoralul românesc a avut mult de pierdut, pe fondul lipsei totale de promovare şi al absenţei oricărei strategii.
Unitatea operatorilor din această industrie în faţa problemelor comune pe care le avem, munca într-o singură echipă, pentru o strategie de dezvoltare şi promovare care ne lipseşte, de foarte mulţi ani – sunt obiective esenţiale, acum, când facem împreună un bilanţ negativ al unui sezon extrem de dificil în acest an, pe Litoral.
Autorităţile vor avea de astăzi un partener mult mai puternic de dialog, pentru că ne-am unit forţele”, a declarat joi Corina Martin, preşedinte de onoare RESTO Constanţa şi Secretar General al FPIOR, într-o conferinţă de presă.
FPIOR devine, astfel, prima Federaţie din turismul românesc care îşi constituie o Filială teritorială, prin care se unesc, într-o voce comună, patronatele dintr-o destinaţie turistică regională.
La rândul său, Valentin Şoneriu, preşedintele FPIOR, a transmis că la Constanţa s-a creat o voce patronală puternică, organizată în jurul unei destinaţii regionale cu mult potenţial, zona Litoral-Delta Dunării.
„Dovedim încă o dată că suntem o structura federativă cu viziune, care nu doar apără interesele industriei turismului şi ospitalităţii la nivel central, dar se asigură că la nivel local, patronatele membre sunt sau devin cele mai puternice versiuni ale lor”, a subliniat Şoneriu.
Patronatele din zona litoralului şi a Deltei Dunării au înfiinţat prima filială teritorială din turismul românesc. Ce a spus președintele FPIOR
El a menţionat că vor fi înfiinţate şi alte filiale teritoriale în federaţie, în regiunile istorice mari.
„Planificăm să înfiinţăm şi alte filiale teritoriale în federaţie, în regiunile istorice mari, unde interesele operatorilor economici sunt comune, în jurul unor destinaţii regionale, pentru că unitatea ne va ajuta să ne consolidăm şi să ne apărăm mult mai bine interesele şi să oferim servicii cât mai bune în ospitalitatea din România”, a adăugat preşedintele FPIOR.
Prezenţi la conferinţa susţinută la Mamaia, reprezentanţii Patronatelor RESTO Constanţa (iniţiatori), Eforia Turistică, Costineşti, Mamaia Nord-Năvodari şi Patronatul Tulcea-Delta Dunării au făcut bilanţul Sezonului Litoral 2022, au transmis localizate din fiecare staţiune şi au anunţat şi faptul că şi-au unit forţele în FPIOR, la nivel naţional, pentru ca, împreună, să pună pe masa Guvernului o Strategie de Promovare şi Dezvoltare a Turismului Costier la Marea Neagră, cu susţinerea întregii Federaţii.
Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii reprezintă interesele câtorva mii de operatori din industria ospitalităţii din toată ţara. Membrii Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii sunt patronatele locale HORETIM Timişoara, Horeca Transilvania (Cluj), Resto Constanţa, Asociaţia Horeca Oltenia, Asociaţia HoReCa Bacău, Asociaţia Patronală Horeca Argeş, Asociaţia Ospitalităţii Bihor, HoreCa’N Maramu (Maramureş), Asociaţia HORECA Sibiu şi Organizaţia Patronală a Cârciumarilor Braşoveni. Agerpres
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres
LIVE-VIDEO de la sediul PNL Alba. REACȚIILE liderilor locali la anunțarea EXIT POLL. Declarații
Prezența la vot alegeri prezidențiale 2024 ora 21.00, în Alba și în țară. Câți alegători au votat în 24 noiembrie
Bărbat de 48 de ani din Poieni, Cluj, AMENDAT pentru ruperea unor afișe electorale
Numărătoare paralelă PNL Alba: SURPRIZĂ MAJORĂ în județ. Scoruri obținute de Ciolacu, Ciucă, Lasconi, Georgescu și Simion
Ion Dumitrel, președintele PNL Alba, după rezultate exit-poll: Personal, nu voi face o campanie cu PSD
VIDEO. Aplauze la PSD Cluj la exit-poll-urile după închiderea urnelor. Marcel Ciolacu este pe primul loc și intră în turul 2
Alegeri prezidențiale 2024: Declarațiile ”la cald” ale principalilor lideri politici, după anunțarea rezultatelor EXIT-POLL
