Connect with us

ECONOMIE

Patronatele din zona litoralului şi a Deltei Dunării au înfiinţat prima filială teritorială din turismul românesc

Publicat

mare apus nou
fotografie cu caracter ilustrativ

Cinci patronate HORECA din zona litoralului Marii Negre şi Delta Dunării au înfiinţat joi prima filială a Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii (FPIOR) – filiala Litoral Delta Dunării, pentru promovarea unei strategii de dezvoltare a turismului costier la Marea Neagră.

„Am lucrat, în ultimele luni, la un obiectiv esenţial pe care mi l-am propus, de mulţi ani – unirea Patronatelor de pe Litoral şi din Deltă, într-o voce comună şi coerentă, care să lupte împotriva indiferenţei administraţiilor centrale şi locale faţă de nevoile şi problemele Industriei Ospitalităţii pe Litoral şi, în general din România.

Nu este o întâmplare faptul că am reuşit să ajungem, astăzi aici – după o vară extrem de grea, în care litoralul românesc a avut mult de pierdut, pe fondul lipsei totale de promovare şi al absenţei oricărei strategii.

Unitatea operatorilor din această industrie în faţa problemelor comune pe care le avem, munca într-o singură echipă, pentru o strategie de dezvoltare şi promovare care ne lipseşte, de foarte mulţi ani – sunt obiective esenţiale, acum, când facem împreună un bilanţ negativ al unui sezon extrem de dificil în acest an, pe Litoral.

Autorităţile vor avea de astăzi un partener mult mai puternic de dialog, pentru că ne-am unit forţele”, a declarat joi Corina Martin, preşedinte de onoare RESTO Constanţa şi Secretar General al FPIOR, într-o conferinţă de presă.

FPIOR devine, astfel, prima Federaţie din turismul românesc care îşi constituie o Filială teritorială, prin care se unesc, într-o voce comună, patronatele dintr-o destinaţie turistică regională.

La rândul său, Valentin Şoneriu, preşedintele FPIOR, a transmis că la Constanţa s-a creat o voce patronală puternică, organizată în jurul unei destinaţii regionale cu mult potenţial, zona Litoral-Delta Dunării.

„Dovedim încă o dată că suntem o structura federativă cu viziune, care nu doar apără interesele industriei turismului şi ospitalităţii la nivel central, dar se asigură că la nivel local, patronatele membre sunt sau devin cele mai puternice versiuni ale lor”, a subliniat Şoneriu.

Patronatele din zona litoralului şi a Deltei Dunării au înfiinţat prima filială teritorială din turismul românesc. Ce a spus președintele FPIOR

El a menţionat că vor fi înfiinţate şi alte filiale teritoriale în federaţie, în regiunile istorice mari.

„Planificăm să înfiinţăm şi alte filiale teritoriale în federaţie, în regiunile istorice mari, unde interesele operatorilor economici sunt comune, în jurul unor destinaţii regionale, pentru că unitatea ne va ajuta să ne consolidăm şi să ne apărăm mult mai bine interesele şi să oferim servicii cât mai bune în ospitalitatea din România”, a adăugat preşedintele FPIOR.

Prezenţi la conferinţa susţinută la Mamaia, reprezentanţii Patronatelor RESTO Constanţa (iniţiatori), Eforia Turistică, Costineşti, Mamaia Nord-Năvodari şi Patronatul Tulcea-Delta Dunării au făcut bilanţul Sezonului Litoral 2022, au transmis localizate din fiecare staţiune şi au anunţat şi faptul că şi-au unit forţele în FPIOR, la nivel naţional, pentru ca, împreună, să pună pe masa Guvernului o Strategie de Promovare şi Dezvoltare a Turismului Costier la Marea Neagră, cu susţinerea întregii Federaţii.

Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii reprezintă interesele câtorva mii de operatori din industria ospitalităţii din toată ţara. Membrii Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii sunt patronatele locale HORETIM Timişoara, Horeca Transilvania (Cluj), Resto Constanţa, Asociaţia Horeca Oltenia, Asociaţia HoReCa Bacău, Asociaţia Patronală Horeca Argeş, Asociaţia Ospitalităţii Bihor, HoreCa’N Maramu (Maramureş), Asociaţia HORECA Sibiu şi Organizaţia Patronală a Cârciumarilor Braşoveni. Agerpres

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Oamenii de afaceri vor fi sprijiniți printr-o nouă bancă: Banca de Dezvoltare

Publicat

bani 1 1000x600.jpg

Oamenii de afaceri urmează să fie sprijiniți prin înființarea unei noi bănci, Banca de Dezvoltare, cu capital de stat.

„Prin hotărâre de Guvern, vom aproba înființarea și funcționarea Băncii de Dezvoltare. Este o bancă cu capital de stat. Această bancă va fi destinată sprijinirii mediului de afaceri. Este o bancă ce va fi un partener al tuturor firmelor românești și instituțiilor publice și private.

Este, de asemenea, un obiectiv asumat prin PNRR și programul de guvernare”, a spus la începutul ședinței de Guvern premierul Nicolae Ciucă.

Oamenii de afaceri vor fi sprijiniți printr-o nouă bancă. Banca de Dezvoltare: cine va fi în conducere

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, a arătat că banca va fi condusă de un consiliu de supraveghere de 7 persoane și un consiliul director de 3 persoane, care vor avea criterii de performanță.

„Se face încă un pas important pentru diversificarea instrumentelor de finanțare ale economiei. Este un obiectiv pe care România, cumva, și l-a programat începând cu 2015, dar, din păcate, nu l-a realizat. Facem azi un pas important. Următorul pas va fi realizarea actului constitutiv și numirea managementului acestei bănci”, precizează Câciu.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Plafonarea la 500 lei a preţului pentru un metru cub de lemn de foc, în ședința de Guvern

Publicat

guvern ciuca2 1000x600.jpg

Guvernul are pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri aprobarea ordonanţei de urgenţă privind plafonarea la 500 lei a preţului pentru un metru cub de lemn de foc.

Potrivit proiectului de ordonanţă, preţurile finale facturate se plafonează la maxim 500 lei/mc cu TVA inclus pentru următoarele sortimente de materiale lemnoase, necesare pentru încălzire în sezonul rece: lemn de foc, resturi de lemn, tocătură provenită din lemn, rumeguş. Totodată, se plafonează preţurile finale facturate la următoarele produse: brichete din lemn – maxim 1.500 lei/tonă cu TVA inclus; pelete din lemn – maxim 2.000 lei/tonă cu TVA inclus.

Prevederile se aplică consumatorilor finali, respectiv persoanelor fizice, şi unităţilor de învăţământ publice şi private, furnizorilor de servicii sociale, unităţilor de interes local, administrativ-teritoriale, din subordinea acestora, unităţilor de cult.

 

Plafonarea la 500 lei a preţului pentru un metru cub de lemn de foc, în ședința de Guvern: până la data de 31 martie 2023

Măsurile se aplică până la data de 31 martie 2023, mai prevede proiectul de ordonanţă.

Conform unui comunicat transmis marţi, Guvernul urmează să aprobe Strategia Naţională pentru Păduri 2030, precum şi să modifice Hotărârea nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

Alte acte normative aflate pe ordinea de zi a Executivului prevăd modificarea a două hotărâri referitoare la programele de interes naţional în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi: „Înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de zi, centre respiro/centre de criză şi locuinţe protejate în vederea dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate” şi, respectiv, „Înfiinţarea de servicii sociale în vederea asigurării tranziţiei tinerilor cu dizabilităţi de la sistemul de protecţie specială a copilului către sistemul de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi”.

Plafonarea la 500 lei a preţului pentru un metru cub de lemn de foc, în ședința de Guvern: numărul mediu maxim de personal pe anul 2022 pentru operatorii economici din industria naţională de apărare

Guvernul mai discută un proiect de hotărâre referitor la numărul mediu maxim de personal pe anul 2022 pentru operatorii economici din industria naţională de apărare, care prevede „asigurarea protecţiei personalului şi implicit a operatorilor economici, în perioadele neacoperite cu comenzi sau contracte a operatorilor economici din industria naţională de apărare”.

Un alt proiect care urmează a fi discutat de Executiv se referă la nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor pentru achiziţia simulatorului de zbor FFS AIRBUS A320.

De asemenea, Executivul mai are pe agendă un proiect de hotărâre pentru aprobarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind stabilirea detaliilor pentru conexiunea între Autostrada Timişoara-Moraviţa (RO) şi Autostrada Belgrad – Vatin (RS), semnat la Timişoara la 23 iunie 2022.

Un alt proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei se referă la stabilirea pentru anul 2022 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu şi al plăţii pentru tinerii fermieri.

Guvernul urmează să aprobe şi două hotărâri privind recunoaşterea Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România şi, respectiv, a Asociaţiei Uniunea Jurnaliştilor Maghiari din România ca fiind de utilitate publică.

De asemenea, potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi, se va aloca suma de 6.425.000 lei bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din Judeţul Alba, Municipiul Alba Iulia, comuna Feleacu, oraşul Siret, oraşul Isaccea şi comuna Vetrişoaia.

Guvernul mai discută în şedinţa de miercuri şi un memorandum privind aprobarea acordării unui ajutor Guvernului Republicii Moldova constând într-o cantitate de 200 mii metri steri (cv.130 mii metri cubi) lemn pentru încălzire, precum şi unul privind donarea unui pachet de bunuri de resort medical aparţinând domeniului privat al statului, aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, în contextul prevenirii şi combaterii infectării cu virusul SARS-CoV-2.

Executivul are pe agendă şi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru aprobarea Acordului privind Garanţia Reciprocă emisă de România în favoarea Uniunii Europene, semnat la Bucureşti la 2 iunie 2022 şi la Bruxelles la 4 iulie 2022, unul privind pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul transporturilor, precum şi un proiect de hotărâre privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare S.A. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Bucureştenii nu vor plăti în această iarnă preţuri mai mari la energia termică

Publicat

nicusor dan

Bucureştenii nu vor plăti în această iarnă preţuri mai mari la energia termică, anunţă primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, care menţionează că va fi menţinut preţul de 350 de lei pe gigacalorie.

„De la 1 noiembrie o să avem noile preţuri pe care le va da ANRE, atât pentru producţie, cât şi pentru transport, distribuţie, deci şi pentru preţul final al gigacaloriei. Preţul total al gigacaloriei în momentul de faţă, stabilit de ANRE, este de 860 de lei, cu tot cu TVA, din care bucureştenii plătesc 350 şi primăria 510. Acesta este raportul. De la 1 noiembrie o să avem alte preţuri. Eu mă aştept să nu fie mai mari. În orice caz, nu o să fie mai mari pentru cetăţeni. (…) Vom păstra aceşti 350 de lei şi vreau să menţionez că 350 este, totuşi, preţul cel mai mic din România. Adică sunt localităţi care au 400, sunt localităţi care au 500, 450, 420. 350 e cel mai mic”, a spus Nicuşor Dan, la Europa FM.

 

Bucureştenii nu vor plăti în această iarnă preţuri mai mari la energia termică: va fi încheiată achiziţia pentru reabilitarea a peste 210 kilometri de reţea de termoficare

Totodată, edilul general a estimat că în această săptămână sau „cel târziu săptămâna viitoare” va fi încheiată achiziţia pentru reabilitarea a peste 210 kilometri de reţea de termoficare, cu fonduri UE.

Pe de altă parte, Nicuşor Dan a precizat că există „o sincopă” pe fluxul de numerar în ceea ce priveşte datoriile pe care Termoenergetica le are către Elcen. Primăria Capitalei a solicitat sprijinul Guvernului pentru a beneficia de compensări mai mari sau de posibilitatea de a se împrumuta, pentru a-şi achita datoria.

„Există însă o sincopă pe cash flow în ceea ce priveşte datoriile pe care Termoenergetica le are către Elcen, şi Elcen către Romgaz şi pe subiectul acesta am tot solicitat sprijinul Guvernului. (…) A fost o creştere excepţională a preţului de gaz şi faţă de această creştere excepţională a preţului gazului Guvernul a stabilit mai multe măsuri de care au beneficiat disproporţionat localităţile din România care au sisteme centralizate. Adică, Bucureştiul are 550.000 de apartamente şi a primit cam 15 milioane de lei, iar toate celelalte localităţi împreună au tot 550.000 de apartamente pe care le deservesc centralizat şi au primit cam 800 de milioane de lei. Deci, aceasta este diferenţa şi consider justificat să existe o compensare şi pentru Bucureşti, dată fiind această situaţie excepţională a preţului la gaz. Dacă nu, cel puţin să ni se permită să ne împrumutăm pentru a elimina această datorie şi Elcen să poată să iasă din insolvenţă, să poată să acceseze fonduri europene, să se modernizeze”, a spus edilul general.

Bucureştenii nu vor plăti în această iarnă preţuri mai mari la energia termică: miza e mare

Întrebat de ce crede că Primăria Capitalei nu primeşte mai mulţi bani, Nicuşor Dan a declarat că nu doreşte să facă speculaţii, dar a menţionat că decizia de aloca sume de ordinul a sute de milioane de lei are atât o componentă administrativă, cât şi una politică.

„Eu sper să existe înţelepciune, pentru că miza e mare. E vorba pe de o parte de bucureşteni, în iarna asta. Pe de altă parte, sistemul care produce energie termică în Bucureşti e acelaşi cu cel care produce energie electrică în Bucureşti şi nu ne putem juca, de fapt, cu sistemul energetic naţional”, a mai spus el.

Nicuşor Dan a menţionat că de-a lungul timpului a existat o „lipsă de acţiune” în ce priveşte reabilitarea reţelei de termoficare, deoarece din 1.000 de kilometri de reţea au fost înlocuiţi doar 100. Edilul general a mai precizat că în acest an vor fi reabilitaţi 30 de kilometri de conductă, iar anul viitor 50 de kilometri.

Totodată, primarul a menţionat că în acest an activitatea de reabilitare a fost afectată de războiul din Ucraina, deoarece, în ciuda contractelor semnate, conductele au ajuns cu întârziere. El a mai precizat că, în acest an, lucrările se vor efectua şi pe parcursul iernii. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Câți bani obține România pentru proiecte de independență energetică. Precizările ministrului de Finanțe

Publicat

ministrul finante adrian caciu
Arhivă foto

România obține aproape 1,4 miliarde euro pentru proiecte de independență energetică și combaterea sărăciei energetice, după adoptarea propunerii RepowerEU în Consiliul Ecofin, a anunțat luni, ministrul Finanțelor Adrian Câciu.

Miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană au ajuns la un Acord general pe inițiativa REPowerEU în timpul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare desfășurată marți, 4 octombrie, la Luxembourg.

”Adoptarea în Consiliul ECOFIN a propunerii REPowerEU demonstrează ce înseamnă, de fapt, solidaritatea UE și reacția rapidă, fermă și coordonată la crizele suprapuse cu care ne confruntăm.

România va fi a șasea beneficiară din UE a noilor fonduri alocate prin RepowerEU, cu o anvelopă de aproximativ 1,4 miliarde euro. Fondurile vor fi asigurate din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente Fondului de Inovare (75%) și din devansarea licitării certificatelor ETS alocate național aferente perioadei 2027-2030 (25%).

În timpul negocierilor, suma obținută de România practic s-a dublat, față de propunerea inițială a Comisiei Europene din luna mai anul acesta, când alocarea era de aproximativ 720 de milioane de euro. În plus, prin Regulamentul aprobat astăzi în Consiliul Ecofin este acceptată o propunere susținută și de țara noastră referitoare la posibilitatea includerii în noul capitol RepowerEU a unor măsuri privind independența energetică din PNRR inițial, în condițiile recalculării anvelopei de granturi din alocarea inițială a Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Câți bani obține România pentru proiecte de independență energetică. Ce oferă regulamentul

Regulamentul oferă, de asemenea, și posibilitatea combaterii sărăciei energetice prin finanțarea unor scheme de ajutor pentru categoriile defavorizate. În același timp, se prevede posibilitatea acordării unor prefinanțări pentru statele membre care solicită acest lucru, în marja unui plafon de 1 miliard de euro pentru toate statele UE.

Am speranța că votul de astăzi din Consiliul Ecofin va accelera adoptarea Regulamentului privind RepowerEU și în Parlamentul European, astfel încât să ne permită mai multe investiții care să conducă la creșterea independenței energetice și la combaterea sărăciei energetice. În același timp, adoptarea RepowerEU va facilita și actualizarea rapidă a Planurilor de Redresare și Reziliență” , a spus Adrian Câciu.

Impactul economic și financiar al agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, cel de-al doilea raport de evaluare privind implementarea RRF, pregătirea reuniunii miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din G20 și a reuniunii anuale a FMI, concluziile Consiliului privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice în vederea celei de-a 27-a Conferințe a părților a ONU privind schimbările climatice (COP 27), care va avea loc la Sharm El-Sheikh în perioada 6-18 noiembrie 2022 și rolul fiscal și non-fiscal al vămilor UE sunt temele care au completat agenda reuniunii Ecofin.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe