Connect with us

EVENIMENT

VIDEO: Mii de pelerini la moaștele sfinților Dimitrie, Dionisie și Filofteia de la Patriarhie. Procesiunea Calea Sfinților a umplut străzile Capitalei

Publicat



Pelerinajul la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (prăznuit la 27 octombrie), organizat ca în fiecare an de Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor, se va desfăşura în perioada 25-29 octombrie.

UPDATE: Mii de pelerini au venit să-i sărbătorească pe Sfinții Dimitrie, Dionisie și Filofteia își așteaptă pelerinii. Moaștele lor au fost așezate în baldachinul de pe Dealul Patriarhiei imediat după procesiunea Calea Sfinților care a umplut străzile capitalei vineri la amiază.

Vezi și Sfântul Dumitru, izvorâtorul de mir. Semnificaţii, tradiţii şi obiceiuri legate de această zi

Sfinții s-au reunit lângă Sfânta Cruce

Sfântul Dimitrie cel Nou, purtat în procesiune de la Catedrala Patriarhală pe bulevardul Regina Maria i-a întâmpinat pe „oaspeții săi de onoare” la Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei.

Moaştele Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe – Ismail și cele ale Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş au sosit lângă aceeași cruce venind dinspre Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon – Nou, pe Calea Şerban Vodă și strada Bibescu Vodă.

Citește și MESAJE de Sfântul Dumitru 2019: Urări și felicitări de „La mulți ani” pentru familie, prieteni sau colegi

Treimea de sfinți români s-a reunit la Crucea Brâncovenească de unde a urcat Colina Bucuriei într-o singură procesiune în fum de tămâie și cântări bisericești.

Arhiepiscopul Calinic al Argeșului și Muscelului împreună cu Episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud au condus procesiunea dinspre Catedrala Sfântul Spiridon, iar Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul pe cea de la Catedrala Patriarhală.

Ierarhii, însoțiți de clerici și credincioși au fost întâmpinați la Altarul de vară de pe „Colina Bucuriei” de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Vor fi aduse cu acest prilej şi moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş şi ale Sfântului Ierarh Dionisie al Cetăţii Albe – Ismail (Basarabia), a cărui canonizare va fi proclamată duminică, 27 octombrie, la ora 12.30, potrivit comunicatului Patriarhiei Române.

Vineri, 25 octombrie, începând cu ora 12.30, va avea loc procesiunea Calea Sfinţilor, cu Icoana şi Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, de la Catedrala Patriarhală, pe bulevardul Regina Maria din Bucureşti până la Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei.

De la aceeaşi oră, vor fi aduse în procesiune, de la Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon – Nou, Icoana şi Moaştele Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe – Ismail, precum şi Icoana şi Moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş, pe traseul Calea Şerban Vodă, strada Bibescu Vodă, Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei.

Cele două procesiuni se vor întâlni la Crucea brâncovenească şi vor înainta până la Catedrala Patriarhală, unde vor fi depuse spre închinare în baldachinul de pe Colina Patriarhiei, pentru a fi cinstite de pelerini până marţi, 29 octombrie. În ultima zi a manifestărilor, la ora 10.00, moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia de la Argeş vor pleca spre Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeş, iar moaştele Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe – Ismail vor pleca spre Mănăstirea Suruceni din Republica Moldova.
* * *
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou a trăit în timpul Ţaratului vlaho-bulgar şi era dintr-un sat, Basarabov, aşezat pe marginea apei Lomului.

La început a fost păstor de vite în satul lui, apoi văzând că toate ale lumii sunt trecătoare, a ieşit din satul său şi s-a aşezat mai întâi într-o peşteră din apropierea acestuia, iar apoi s-a făcut monah la mănăstirea care era înăuntrul peşterii.

Prin ostenelile sale multe, postul, rugăciunea şi privegherile pe care le făcea, s-a învrednicit şi de darul facerii de minuni. Sfântul Dimitrie şi-a cunoscut şi vremea ieşirii sufletului din trup când, intrând în mijlocul a două pietre, şi-a dat prealuminatul său suflet în mâna lui Dumnezeu.

Mulţi ani nimeni n-a ştiut de trecerea la cele veşnice a Sfântului Cuvios Dimitrie. Moaştele Sfântului au fost scoase la lumină în chip minunat, prin lucrare dumnezeiască. După ce vestea descoperirii s-a aflat atât în sudul Dunării, cât şi în nord, numeroşi credincioşi de pe ambele maluri se îndreptau spre satul Basarabov pentru a se închina sfintelor sale moaşte şi a cere Sfântului Dimitrie ajutor şi mijlocire în faţa lui Dumnezeu.

Între anii 1768-1774 în timpul războiului ruso-turc, un general rus a dorit ca sfintele moaşte să fie ridicate şi trimise în Rusia. Ajungând cortegiul cu racla în Bucureşti, un negustor bogat şi mitropolitul Ţării Româneşti l-au rugat pe general să lase sfintele moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie poporului român, ca o mângâiere pentru multele pagube materiale şi suferinţe îndurate de români în cursul acelui război.

Cererea a fost ascultată şi moaştele au fost aşezate cu mare cinste în Catedrala Mitropolitană din Bucureşti în iulie 1774. În felul acesta, Sfântul Dimitrie cel Nou sau Basarabov a devenit ocrotitorul Bucureştilor şi al întregii Ţări Româneşti.

Sfântul Cuvios Dimitrie a fost proclamat oficial Ocrotitorul oraşului Bucureşti de către mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793), iar din anul 1955, cultul său a fost generalizat în toată ţara. (sursă: vol. “Vieţile Sfinţilor”)

* * *
Episcopul Dionisie Erhan, canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 25 octombrie 2018, în anul în care s-au împlinit 100 ani de la alegerea lui ca arhiereu, reprezintă una dintre cele mai marcante personalităţi ecleziastice basarabene din prima jumătate a secolului trecut, fiind unul dintre luptătorii pentru realizarea statului naţional unitar român.

Sfântul Dionisie, Dimitrie, după numele de botez, s-a născut în anul 1868, în satul Badar din Republica Moldova.

La numai 15 ani, în 28 noiembrie 1883, a intrat în obştea Mănăstirii Suruceni, din apropierea Chişinăului.

A parcurs toate etapele vieţii monahale devenind, pe rând, rasofor în 1890, monah în 1899, primind numele Dionisie, ierodiacon în 1900 şi ieromonah în 1904.

În 1908 a fost ales stareţ al Mănăstirii Suruceni. În luna mai a anului 1918 a fost ridicat la treapta de arhimandrit, iar în data de 22 iulie 1918 a fost ales ca arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului, cu titulatura al Ismailului, fiind hirotonit în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

A fost ales episcop al Cetăţii Albe şi Ismailului, în 1934, şi a păstorit până în anul 1940.

După pactul Ribbentrop-Molotov şi cedarea Basarabiei, s-a refugiat în ţară, unde a păstorit credincioşii din Episcopia Argeşului, între anii 1940-1941.

Ulterior s-a întors la mănăstirea sa de metanie, trecând la Domnul în data de 17 septembrie 1943, la Spitalul central din Chişinău.

Trupul episcopului Dionisie Erhan a fost găsit neputrezit în timpul unor lucrări de consolidare efectuate la Mănăstirea Suruceni, în data de 10 iulie 2018. Propunerea de canonizare a sa a venit din partea Sinodului Mitropoliei Basarabiei ca urmare a demersurilor Episcopiei Basarabiei de Sud. (sursă: https://basilica.ro)

* * *
Sfânta Filofteia s-a născut în oraşul Târnovo. I s-a dat din botez numele Filofteia (iubitoarea de Dumnezeu), lucru pe care îl va dovedi cu fapta în cursul scurtei sale vieţi pământeşti.

Din copilărie, Sfânta Filofteia mergea des la biserică, iubea slujbele şi cuvintele Sfintei Scripturii, posturile şi rugăciunea. Cea mai mare virtute a sa era însă milostenia. Era atât de milostivă, încât îşi dăruia hainele săracilor, iar din hrana pe care o ducea tatălui său la câmp, o bună parte o dădea nevoiaşilor, care se adunau în jurul ei.

Încercarea Sfintei Filofteia în această viaţă a fost cea cu care copii orfani se întâlnesc de multe ori. Rămasă de mică orfană de mamă, Sfânta Filofteia a avut mamă vitregă. Şi mama vitregă chinuind-o cu diferite munci îi făcea tot felul de necazuri şi de schingiuiri. Nici de la tatăl său Sfânta Filofteia nu primea afecţiune şi grijă, dimpotrivă: “tatăl ei cel gros la minte, întunecat la judecată şi mai întunecat la cunoştinţă … o muncea cu multe feluri de bătăi şi chinuri” (Vieţile Sfinţilor).

Sfânta Filofteia şi-a dat sfârşitul la vârsta de 12 ani, în urma unei lovituri pe care a primit-o de la tatăl său. Acesta se afla în câmp la arat şi a lovit-o cu o bardă atunci când a văzut-o pe fiica sa cum împărţea săracilor din mâncare pe care trebuia să i-o aducă lui.

Tradiţia consemnează faptul că Sfânta Filofteia nu a putut fi adusă în cetatea Târnovei datorită faptului că trupul său care strălucea cu o mare lumină s-a făcut atât de greu încât nu a putut fi ridicat de pe loc cu nici un chip. Episcopul locului, înţelegând că voia muceniţei era alta decât de a merge în Târnovo, a început a rosti la căpătâiul ei nume de cetăţi, mănăstiri şi biserici. Doar atunci când a fost pomenit numele Bisericii Domneşti din Curtea de Argeş, trupul ei a putut fi mutat din loc.

În timpul domnului Radu cel Mare (1495-1508), moaştele sale au fost aduse în Ţara Românească şi aşezate la Curtea de Argeş, în Biserica Domnească, iar mai târziu, când Sfântul Voievod Neagoe Basarab, domn al Ţării Româneşti în perioada 1512-1521, a construit Mănăstirea Curtea de Argeş (1517), trupul sfintei a fost mutat acolo, loc în care se află şi astăzi. (sursă: vol. “Vieţile Sfinţilor”) AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

EVENIMENT

FOTO: Accident spectaculos în Neamț. Un autoturism scăpat de sub control a plonjat în apele râului Bicaz

Publicat

Șoferul unui autoturism a scăpat ca prin minune doar cu o sperietură după ce a pierdut controlul asupra autoturismului și apoi mașina a plonjat în apele râului Bicaz. Accidentul s-a produs duminică, pe raza comunei Bicaz Chei.

Potrivit ISU Neamț, ca urmare a unui apel la 112, în jurul orei 17: 44, pompierii au fost solicitați să intervină la un accident rutier produs pe raza comunei Bicaz Chei. Un autoturism a părăsit partea carosabilă și a plonjat în apele râului Bicaz.

La locul solicitării s-au deplasat pompierii pietreni cu o autospecială complexă pentru intervenție și o ambulanță SMURD, pompieri voluntari din cadrul SVSU Bicaz Chei și un echipaj cu ambulanță de la SAJ.

Până la sosirea forțelor de intervenție conducătorul și pasagerii din autoturism s-au autoevacuat.

Au fost asigurate măsurile de prevenire și stingere a incendiilor.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO: Biciclist grav accidentat de un autoturism pe DN 2C în județul Ialomița

Publicat

Un grav accident rutier soldat cu rănirea unei persoane s-a produs, duminică seara, pe DN 2C, în afara orașului Amara din județul Ialomița.

Potrivit IPJ Ialomița, din verificările efectuate a reieșit că în timp ce un bărbat conducea un autoturism pe DN 2C, ar fi lovit un biciclist care se deplasa în același sens de mers, cu o scara transportată pe plafonul autovehiculului neasigurată corespunzator.

În urma impactului biciclistul a fost rănit și transportat la Spitalul Județean de Urgență Slobozia, pentru îngrijiri medicale.

Se continuă verificările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO/ VIDEO: Tânăr de 18 ani grav rănit, după ce a fost lovit de o mașină pe o trecere de pietoni pe DN 15 în județul Cluj. În accident au fost implicate trei autoturisme

Publicat

Un accient rutier s-a produs, duminică seara, pe DN 15 E 60, pe raza comunei Luna din județul Cluj, în urma căruia un tânăr de 18 ani a fost rănit.

Potrivit IPJ Cluj, din primele informatii, un conducător auto în vârsta de 31 de ani, din orașul Luduș, care se deplasa din direcția Luduș spre Câmpia Turzii, în apropierea unui treceri pentru pietoni, nu ar fi păstrat distanța de siguranță față de autoturismul care îl preceda, intrând în coliziune cu acesta.

Autoturismul, în urma impactului, a fost proiectat într-un alt autoturism oprit pentru a acorda prioritate de trecere unui tânăr de 18 ani, din comuna Luna.

În urma evenimentului rutier a rezultat rănirea pietonului, fiind transportat la o unitate medicală, pentru acordarea îngrijirilor de specialitate.

Conducătorii auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

 

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Vreme însorită şi săracă în preciptaţii. Cum va fi vremea în luna octombrie

Publicat

Vremea se va menţine însorită zile în şir în luna octombrie, deşi temperaturile medii lunare vor fi mai mici cu 5 – 7 grade Celsius decât în septembrie, iar nopţile vor deveni tot mai reci, se arată în caracterizarea climatică a lunii octombrie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

“Octombrie este cea mai stabilă lună de toamnă, când zile în şir vremea se menţine însorită, deşi nopţile devin tot mai reci. În majoritatea zonelor ţării apare fenomenul de brumă. Ţara noastră se află mai mult sub influenţa maximului barometric est european, iar dorsala anticiclonului Azoric se retrage treptat spre vestul continentului. Din cauza modificării distribuţiei centrilor barici pe continent, dar şi reducerii duratei de strălucire a Soarelui, temperaturile medii lunare din această lună sunt, în general, cu 5 – 7 grade Celsius mai mici decât cele din luna septembrie”, precizează specialiştii ANM.

Temperatura medie multianuală a lunii octombrie are valori cuprinse între 10 şi 12 grade Celsius în zonele de câmpie şi deal din Oltenia, Muntenia, Banat, Crişana, Dobrogea şi pe areale mai restrânse din Moldova. Pe litoral, în Delta Dunării şi izolat, în sud-vestul ţării, mediile depăşesc 12 grade Celsius. Valori între 8 şi 10 grade Celsius, sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, celei mai mari părţi a Moldovei şi Subcarpaţilor. În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1500 metri) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 4 şi 8 grade Celsius. În zona montană înaltă (peste 1500 metri) aceste valori coboară până la 2 şi 4 grade Celsius, iar la Vf. Omu chiar sub zero grade Celsius.

Temperatura maximă absolută a acestei luni în România este de 39 de grade Celsius şi s-a înregistrat în ziua de 3 octombrie 1952, la Armăşeşti (jud. Ialomiţa).

Potrivit ANM, maxima absolută a lunii octombrie la Bucureşti este de 35,5 grade, înregistrată în 2 octombrie 1952, la staţiile meteorologice Bucureşti-Filaret şi Bucureşti-Afumaţi. În aceeaşi zi s-a înregistrat şi temperatura maximă absolută a staţiei meteorologice Bucureşti-Băneasa, 35,2 grade Celsius. “Este de menţionat că în luna octombrie 1952, temperatura maximă absolută a fost depăşită la 52 de staţii meteorologice, în 2 octombrie, majoritatea valorilor fiind mai mari de 30 de grade Celsius”, spun meteorologii.

Alte exemple de ani în care în luna octombrie a fost depăşită temperatura maximă absolută la un număr mare de staţii, sunt: 2012 (la 51 staţii meteo, majoritatea fiind înregistrate în ziua de 1 octombrie), 1993 (la 32 de staţii meteo, în perioada 13-17 octombrie), 1991 (la 33 de staţii meteo, în ziua de 1 octombrie).

Tot în această lună, invaziile de aer arctic produc adesea răciri bruşte şi intense ale vremii, temperatura minimă coborând chiar şi sub -15 grade Celsius. Temperatura minimă absolută din octombrie în România este -21,3 grade Celsius şi a fost înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 27 octombrie 1988.

București:

Minima absolută este de -10,7 grade Celsius, înregistrată în 31 octombrie 1920, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La staţiile meteo Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, temperatura minimă absolută este -7,2 grade Celsius (27, 29 octombrie 1988), respectiv -8 grade Celsius (30 octombrie 1997). În anul 1988, în zilele de 27 şi 28 octombrie, la 69 staţii meteorologice s-au înregistrat temperaturi minime mai mici decât minimele absolute ale staţiilor, iar în anul 1997, la 75 de staţii
meteorologice, minima lunii octombrie a fost mai mica decât minima absolută, aceste valori înregistrându-se în perioada 27-30 octombrie.

Potrivit meteorologilor, luna octombrie este una din lunile caracterizate de cele mai mici valori ale cantităţii totale lunare de precipitaţii.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2019, la staţiile meteorologice din reţea, cantităţile lunare de precipitaţii, medii multianuale, din această lună, sunt cuprinse între 30 şi 50 mm în cea mai mare parte a ţării. Cantităţi sub 30 mm sunt caracteristice mai ales Deltei Dunării şi unor areale restrânse din Dobrogea. Între 50 şi 75 mm se înregistrează în Carpaţii Meridionali, Podişul Getic, Subcarpaţii Getici, Carpaţii Occidentali şi nordul Carpaţilor Orientali. Valori ale mediilor lunare multianuale de precipitaţii ce depăşesc 75 mm se regăsesc, în special, la staţiile meteorologice situate la altitudini mai mari de 1800 metri.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din octombrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 318,1 mm, la Stâna de Vale, în anul 1992.

La Bucureşti, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 143,3 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1972. La
staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Afumaţi, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din octombrie s-a înregistrat în anul 1972 şi este de 131,8 mm, respectiv 130,4 mm.

Exemple de ani în care au fost înregistrate maxime absolute de precipitaţii la un număr mare de staţii sunt: 1972 (42 staţii meteorologice) şi 2016 (30 staţii meteorologice).

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 128,2 mm (Cernavodă, 4 octombrie 1945). La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii cazută în 24 de ore este de 76,6 mm, înregistrată în 2 octombrie 2005, la staţia meteo Bucureşti-Băneasa. La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Filaret, maxima absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore s-a înregistrat în data de 1 octombrie 2013 şi valorile sunt: 71,2 mm, respectiv 64,6 mm. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate