ECONOMIE
Pensii majorate de la 1 septembrie. Ministrul Muncii promite că primele plăți către Poșta Română se fac săptămâna viitoare
Majorarea de pensii pentru luna septembrie este deja calculată şi de săptămâna viitoare vor fi făcute primele plăţi către Poşta Română, astfel încât de la 1 septembrie noile valori ale pensiilor să fie deja plătite, a declarat, sâmbătă, la Antena 3, ministrul Muncii, Marius Budăi.
„Majorarea de pensii pentru luna septembrie este deja calculată, deja tot ce înseamnă fluturaş de pensii este tipărit şi deja săptămâna viitoare vom face către Poşta Română primele plăţi, pentru ca începând din data de 1 septembrie noile valori şi noile cuantumuri ale pensiilor să fie deja plătite. Am tipărit (fluturaşii n.r.) şi pentru indemnizaţia minimă. Noi suntem pregătiţi cu orice variantă. Aţi văzut când am anticipat că vom avea atac la Curtea Constituţională la Legea pensiilor şi eram în pericol să nu majorăm pensiile de la 1 septembrie, am prevăzut în OUG 114 aceste măsuri, aceste noi valori, pentru a putea să le prindem şi în Legea bugetului”, a precizat ministrul Muncii.
Vezi și Pensionarii cu venituri mici vor primi diferențiat ”ajutorul de 1200 de lei”. Ministrul Muncii: nu se pune problema să nu se dea
Întrebat când vor apărea normele la Legea pensiilor, în condiţiile în care baza acestora trebuie organizată, precum şi licitaţia pentru un nou sistem informatic, Budăi a dat asigurări că acestea vor fi gata „într-o săptămână, maxim două”.
„Noi suntem extrem de determinaţi şi hotărâţi, cu toate că implementarea acestei legi este o provocare foarte mare, îţi trebuie foarte multă dorinţă, şi din punctul meu de vedere – fără a spune cuvinte mari – îţi trebuie foarte multă iubire de români, să îţi doreşti să le îmbunătăţeşti viaţa. Nu e o lege de pus uşor în practică şi mă refer şi financiar, dar avem determinarea şi hotărârea. Dacă un Guvern îşi doreşte să implementeze această lege are foarte mult de muncă. Normele sunt pe final. Săptămâna aceasta am avut o întâlnire cu colegii mei de la Casa Naţională de Pensii Publice, avem calendarul foarte bine stabilit a tot ceea ce înseamnă şi următorii paşi, pentru că pe lângă software avem nevoie de o altă structura informatică, alte servere securizate, cu spaţii mai de stocare. (…) Normele vor fi gata într-o săptămână, maxim două. Lucrăm în paralel, la norme şi la caietul de sarcini, astfel încât să lansăm cum trebuie licitaţia. (…) Atunci când începem, începem cu motoarele turate la maxim. Eu vreau ca atât cât sunt în funcţie să măsor de 10 ori şi să trasez o singură dată, să nu ne întoarcem înapoi”, a explicat şeful de la Muncă.
Acesta a subliniat că pentru a demara aplicarea Legii pensiilor, recalcularea acestora, va avea nevoie în prima etapă de nu mai puţin de 500 de oameni, iar ulterior „văzând şi făcând voi da cifra exactă” .
„Am deblocat prin discuţii cu doamna premier şi cu ministrul Finanţelor Publice şi anumite locuri vacante şi le-am scos la concurs. Începem să ne mărim echipa, dar aşteptăm şi analiza celorlalte ministere să vedem dacă avem oamenii şi avem unde să-i preluăm, dar în prima fază avem nevoie de 500 de persoane pentru a demara, ulterior văzând şi făcând voi da cifra exactă”, a menţionat Budăi.
Întrebat care este varianta finală în privinţa impozitării pensiilor de lux, Budăi a afirmat că încă se mai fac simulări la MFP pe variantele anunţate deja, iar când ” vom avea decizia finală, vom anunţa clar, exact, ce avem de întreprins în continuare”.
În ultimii doi ani, guvernarea PSD a asigurat o creştere a punctului de pensie, de la 816 lei în 2016, la 1.100 lei în 2018 şi la 1.265 lei în septembrie 2019, dar şi o majorare a pensiei minime garantate, la 640 de lei în prezent, până la 704 lei în septembrie 2019 şi până la 775 lei în 2020.
Valoarea punctului de pensie creşte începând cu 1 septembrie 2019, de la 1.100, la 1.265 de lei.AGERPRES
România are al treilea cel mai mic salariu minim din UE, dar se află pe la mijlocul clasamentului european în privinţa puterii de cumpărare, în aceeşi categorie cu Portugalia, Grecia, Ungaria sau Cehia.
Din cele 27 de ţări membre, 21 au prag de salariu minim naţional, singurele excepţii fiind Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.
Dintre cele 21 de ţări, 13 state din sud şi est au salarii minime sub 1000 de euro pe lună: Bulgaria (€332), Letonia (€500), România (€515), Ungaria (€542), Croaţia (€624), Slovacia (€646), Cehia (€652), Estonia (€654), Polonia (€655), Lituania (€730), Grecia (€774), Malta (€792) şi Portugalia (€823), scrie ZF.
Slovenia (€1 074) şi Spania (€1 126) au uşor peste pragul de 1000 de euro pe lună, în timp ce restul de şase state depăşesc 1500 euro: Franţa (€1 603), Germania (€1 621), Belgia (€1 658), Olanda (€1 725), Irlanda (€1 775) şi Luxemburg (€2 257).
Comparativ, în SUA salariul minim la nivel federal este de 1110 euro în ianurie 2022.
Practic, cel mai mare salariu minim din UE este de 7 ori peste cel mai mic. Dar, diferenţele dintre ţări sunt considerabil mai mici dacă se ia în calcul nivelul preţurilor.
Exprimat în funcţie de puterea de cumpărare (PPS), ţările cu preţuri mai mici stau mai bine decât cele cu preţuri mari, dincolo de nivelul salariului minim.
Salariile minime pornesc de la 604 PPS pe lună în Bulgaria la 1707 PPS în Luxemburg
Eliminând diferenţele în privinţa preţurilor, salariile minime pornesc de la 604 PPS pe lună în Bulgaria la 1707 PPS în Luxemburg, ceea ce înseamnă că cel mai mare salariu minim este de doar 3 ori peste cel mai mic.
În acest context, Eurostat a împărţit ţările membre UE în două mari categorii: cele cu salarii minime de peste 1000 PPS (putere de cumpărare) şi cele sub acest nivel.
Din prima categorie fac parte Luxemburg, Germania, Olanda, Belgia, Franţa, Irlanda, Slovenia, Spania, Polonia şi Lituania.
Al doilea grup include România, Portugalia, Malta, Croaţia, Grecia, Ungaria, Cehia, Estonia, Slovacia, Letonia şi Bulgaria. Calculat în acest fel, cel mai mare salariul minim din categorie aparţine României, cu 949 PPS, iar cel mai mic BUlgariei, cu 604 PPS.
În acest segment ar intra şi SUA, cu 920 PPS.
(sursa: Mediafax)
Am încheiat anul 2021 cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB şi ne-ar fi plăcut să fie de 5%, dar aşa nu plăteam salariile şi pensiile, a declarat, joi, la Palatul Parlamentului, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.
„Am redus deficitul în 2021, am încheiat anul cu un deficit de 6,7%. Dânsul (preşedintele PNL, Florin Cîţu, n.r.) ar fi spus că dacă deficitul era de 5% şi că a lăsat un deficit de 4%… Nu a lăsat un deficit de 4%, ci de 4,7%. Nu uitaţi că la rectificare a trebuit să punem bani de salarii care nu erau prinşi în buget şi bani de pensii. Nu putem să ne arătăm acum o îngrijorare uitând faptul că bugetul nu avea banii de pensii şi de salarii. Ne-ar fi plăcut şi nouă să avem un deficit de 5%, dar ce făceam, nu plăteam salariile şi pensiile sau salariile din Sănătate? Am reuşit să reducem deficitul pe 2021. O să reducem deficitul şi pe 2022, dar lupta împotriva inflaţiei se face pe mai multe fronturi. Pe de o parte, reduci deficitele şi elimini riscul de derapaj. Pe de altă parte, trebuie să acţionezi asupra cauzelor inflaţiei şi cauzele sunt preţurile la energie pentru care, luna viitoare, venim cu o serie de soluţii care vor duce la stoparea creşterii preţurilor la energie, dacă nu diminuarea lor”, a spus Câciu.
Acesta a adăugat că deficitul ar mai putea fi redus şi printr-o colectare mai bună a veniturilor. „Iată, în ultima Ordonanţă cu plafonarea şi compensarea, aţi observat că am găsit încă 3 miliarde de lei în plus la venituri din dividendele companiilor de stat”, a menţionat oficialul.
Ţinta de deficit bugetar pentru anul trecut a fost stabilită la 7,13% din PIB.
Fostul premier Florin Cîţu a susţinut la sfârşitul săptămânii trecute, la Alba Iulia, că dacă în ultima lună a anului trecut ar fi rămas la guvernare deficitul bugetar nu ar fi fost mai mare de 5%.
„România a avut în anul trecut, în 2021, cea mai mare creştere din Uniunea Europeană şi a redus deficitul bugetar de la 10% aproape în 2020 spre 7%. Acum eu vă spun că atunci când am plecat de la guvernare, deficitul bugetar era de 4%, deci după 11 luni, un deficit bugetar de 4%. Acum, dacă în ultima lună rămâneam la guvernare, nu cred că mergea mai mare deficitul de 5%. Sper că nu s-a dus spre 7, că asta ar însemna ca în ultima lună să avem un deficit de trei procente, să crească într-o singură lună. Să ştiţi că toate sunt legate. Dacă începi să cheltuieşti fără să investeşti, te îndrepţi direct către un eşec”, a susţinut fostul premier.
Ministrul Finanţelor participă, joi, la evenimentul de lansare a celor patru programe guvernamentale pe care instituţia urmează să le implementeze în anul 2022, organizat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).
Cele patru programe – IMM Prod, Rural Invest, Garant Construct şi Innovation – sunt menite să susţină obiectivele asumate prin Programul de Guvernare 2021-2024, în vederea finanţării economiei şi facilitarea creditării pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, în parteneriat cu sistemul bancar şi cu formele asociative ale IMM-urilor. AGERPRES
Citește Romania24.ro pe Google News
ECONOMIE
Numărul IT-iştilor s-a dublat în ultimul deceniu. În 2020, companiile din domeniu au făcut peste 6.000 de noi angajări
Companiile din domeniul IT&C au făcut peste 6.000 de noi angajări în 2020, iar numărul total al angajaţilor din sectorul-vedetă al economiei a depăşit 200.000 de persoane în primul an de pandemie.
Cu toate acestea, creşterea numărului de angajaţi din IT&C din ultimul an a fost mai redusă decât în anii anteriori pandemiei: în perioada 2014 – 2019, de exemplu, numărul de angajaţi din sectorul IT&C a crescut cu câte peste 10.000 de noi angajaţi în fiecare an, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
Până înainte de panemie, numărul de angajați în domeniul IT creștea cu câte 10.000 în fiecare an
„A fost o tendinţă naturală a companiilor de a se conserva, pentru că, neştiind ce urmează, au avut o rezervă în materie de noi angajări, inclusiv în IT. Pe de altă parte, acolo unde au fost angajări la nivelul multinaţionalelor, o parte din angajaţi au lucrat din România pentru firmele-mamă din alte ţări pentru a ajuta la această transformare digitală, iar aceste două componente – rezerva în a face multe angajări şi transferul unor angajaţi – au făcut ca dinamica angajărilor din IT să fie mai redusă în 2020 faţă de cea din alţi ani“, a explicat Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, care are circa 32.000 – 33.000 de studenţi în prezent şi care „livrează“ câte 3.500 de absolvenţi pe an (dintre care 600- 700 în IT).
București – pe primul loc în top orașe cu cei mai mulți IT-iști
Cei mai mulţi IT-işti lucrează în companiile înregistrate în Bucureşti, Cluj, Timiş, Iaşi şi Braşov, iar cei mai puţini în Mehedinţi, Giurgiu, Bistriţa, Sălaj şi Teleorman.
Capitala concentrează jumătate din totalul angajaţilor din IT&C din România, o explicaţie a acestei situaţii fiind şi faptul că aici este sediul celor mai mari companii IT locale şi multinaţionale care au angajaţi şi din alte judeţe, dar care sunt înregistraţi pe entitatea juridică de la Bucureşti.
IT&C-ul este unul dintre puţinele sectoare în care aportul la PIB a crescut în ultimii ani: contribuţia sectorului IT&C la PIB a crescut de la 4,7% în 2017 la aproape 7% în 2021.
(sursa: Mediafax)
Citește Romania24.ro pe Google News
ACTUALITATE
Vântul şi apa furnizează cea mai mare parte a electricităţii din surse de energie regenerabilă
În 2020, sursele de energie regenerabilă au reprezentat 37% din consumul brut de electricitate în Uniunea Europeană, o uşoară creştere faţă de 34% în 2019, arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Energia eoliană şi energia hidroelectrică au reprezentat peste două treimi din totalul electricităţii generate din surse regenerabile (36% şi, respectiv, 33%). Restul de energie generat a fost din energia solară (14%), biocombustibili solizi (8%) şi alte surse de energie regenerabilă (8%). Energia solară a fost sursa cu cea mai rapidă creştere, în condiţiile în care, în 2008, reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în Uniunea Europeană.
În rândul celor 27 de state membre UE, peste 70% din electricitatea consumată în 2020 a fost generată din surse de energie regenerabilă în Austria (78%) şi Suedia (75%).
De asemenea, peste 50% din electricitatea consumată în 2020 a fost generată din surse de energie regenerabilă în Danemarca (65%), Portugalia (58%), Croaţia şi Letonia (ambele cu 53%), iar peste 40% din electricitatea consumată în 2020 a fost generată din surse de energie regenerabilă în Germania (44,7%), România (43%), Spania (42,9%).
La polul opus, 15% sau mai puţin din electricitatea consumată în 2020 a fost generată din surse de energie regenerabilă în Malta (10%), Cipru şi Ungaria (ambele cu 12%), Luxemburg (14%) şi Cehia (15%). Agerpres
sursa foto: ec.europa.eu
Final tragic pentru un bărbat din Gheorgheni, Harghita
Rafila: Părinţii care doresc să-şi vaccineze copiii să se informeze înainte
FOTO: UPDATE: Mașină răsturnată pe o șosea din Argeș. Sunt anunțate victime
FOTO. Ziua Națională a Muzei. Propunere a cântărețului clujean Ovidiu Purdea Someș
Tineri din Botoşani reţinuţi de poliţişti, după ce au fost prinși în flagrant în timp ce încercau să furau cabluri de telefonie
TRAGEDIE în Neamț. Bărbat de 41 de ani, găsit mort în fântână
UPDATE: FOTO: Mașini zdrobite în urma unui impact violent, în județul Vaslui. Patru victime
Franţa, pregătita să trimita sute de militari în România, reiterează Florence Parly
