Connect with us

ECONOMIE

Pensii majorate de la 1 septembrie. Ministrul Muncii promite că primele plăți către Poșta Română se fac săptămâna viitoare

Publicat


Majorarea de pensii pentru luna septembrie este deja calculată şi de săptămâna viitoare vor fi făcute primele plăţi către Poşta Română, astfel încât de la 1 septembrie noile valori ale pensiilor să fie deja plătite, a declarat, sâmbătă, la Antena 3, ministrul Muncii, Marius Budăi.

“Majorarea de pensii pentru luna septembrie este deja calculată, deja tot ce înseamnă fluturaş de pensii este tipărit şi deja săptămâna viitoare vom face către Poşta Română primele plăţi, pentru ca începând din data de 1 septembrie noile valori şi noile cuantumuri ale pensiilor să fie deja plătite. Am tipărit (fluturaşii n.r.) şi pentru indemnizaţia minimă. Noi suntem pregătiţi cu orice variantă. Aţi văzut când am anticipat că vom avea atac la Curtea Constituţională la Legea pensiilor şi eram în pericol să nu majorăm pensiile de la 1 septembrie, am prevăzut în OUG 114 aceste măsuri, aceste noi valori, pentru a putea să le prindem şi în Legea bugetului”, a precizat ministrul Muncii.

Întrebat când vor apărea normele la Legea pensiilor, în condiţiile în care baza acestora trebuie organizată, precum şi licitaţia pentru un nou sistem informatic, Budăi a dat asigurări că acestea vor fi gata “într-o săptămână, maxim două”.

“Noi suntem extrem de determinaţi şi hotărâţi, cu toate că implementarea acestei legi este o provocare foarte mare, îţi trebuie foarte multă dorinţă, şi din punctul meu de vedere – fără a spune cuvinte mari – îţi trebuie foarte multă iubire de români, să îţi doreşti să le îmbunătăţeşti viaţa. Nu e o lege de pus uşor în practică şi mă refer şi financiar, dar avem determinarea şi hotărârea. Dacă un Guvern îşi doreşte să implementeze această lege are foarte mult de muncă. Normele sunt pe final. Săptămâna aceasta am avut o întâlnire cu colegii mei de la Casa Naţională de Pensii Publice, avem calendarul foarte bine stabilit a tot ceea ce înseamnă şi următorii paşi, pentru că pe lângă software avem nevoie de o altă structura informatică, alte servere securizate, cu spaţii mai de stocare. (…) Normele vor fi gata într-o săptămână, maxim două. Lucrăm în paralel, la norme şi la caietul de sarcini, astfel încât să lansăm cum trebuie licitaţia. (…) Atunci când începem, începem cu motoarele turate la maxim. Eu vreau ca atât cât sunt în funcţie să măsor de 10 ori şi să trasez o singură dată, să nu ne întoarcem înapoi”, a explicat şeful de la Muncă.

Acesta a subliniat că pentru a demara aplicarea Legii pensiilor, recalcularea acestora, va avea nevoie în prima etapă de nu mai puţin de 500 de oameni, iar ulterior “văzând şi făcând voi da cifra exactă” .

“Am deblocat prin discuţii cu doamna premier şi cu ministrul Finanţelor Publice şi anumite locuri vacante şi le-am scos la concurs. Începem să ne mărim echipa, dar aşteptăm şi analiza celorlalte ministere să vedem dacă avem oamenii şi avem unde să-i preluăm, dar în prima fază avem nevoie de 500 de persoane pentru a demara, ulterior văzând şi făcând voi da cifra exactă”, a menţionat Budăi.

Întrebat care este varianta finală în privinţa impozitării pensiilor de lux, Budăi a afirmat că încă se mai fac simulări la MFP pe variantele anunţate deja, iar când ” vom avea decizia finală, vom anunţa clar, exact, ce avem de întreprins în continuare”.

În ultimii doi ani, guvernarea PSD a asigurat o creştere a punctului de pensie, de la 816 lei în 2016, la 1.100 lei în 2018 şi la 1.265 lei în septembrie 2019, dar şi o majorare a pensiei minime garantate, la 640 de lei în prezent, până la 704 lei în septembrie 2019 şi până la 775 lei în 2020.

Valoarea punctului de pensie creşte începând cu 1 septembrie 2019, de la 1.100, la 1.265 de lei.AGERPRES

ACTUALITATE

Piaţa restaurantelor şi cafenelelor din România creşte cu 10% anual şi ar putea ajunge la 5 miliarde de euro (raport)

Publicat

Piaţa restaurantelor şi cafenelelor (F&B) din România înregistrează o creştere anuală de 10% şi ar putea ajunge la 5 miliarde de euro, până 2022-2023, relevă raportul Cushman & Wakefield Echinox, intitulat “Food and Beverage: Romania Market Report”.

Conform datelor centralizate, cele şase categorii analizate (fast-food, cafenele, patiserii, resto-club-uri, fast casual şi fine dining) au înregistrat evoluţii pozitive în perioada 2014-2018, creşterile medii anuale oscilând între 15,2% – în cazul operatorilor de fine dining, şi 32,7% – în cel al cafenelelor. “Ne aşteptăm ca acest segment să îşi continue dezvoltarea în următorii ani, o creştere medie anuală de 10% ducând veniturile din industria de F&B dincolo de pragul de 5 miliarde euro, până în 2022-2023”, apreciază Vlad Săftoiu, analist cercetător în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

Statistica la nivel european arată că, în România, cheltuielile de consum aferente sectoarelor de F&B şi ospitalitate înregistrează cele mai scăzute valori ca procent din consumul total per familie din Uniunea Europeană (UE), cu doar 3,1% alocate, în 2018, comparativ cu o medie de 8,8% în Uniune, 9,2% în Ungaria sau 9% în Cehia.

În ceea ce priveşte chiriile practicate pentru unităţile de tip Food & Beverage (100 mp), acestea variază între 35 şi 45 de euro/mp, în principalele zone comerciale din Bucureşti, dar pot ajunge şi la 70-80 euro/mp în cele mai performante centre comerciale, precum Băneasa Shopping City, Promenada Mall şi AFI Palace Cotroceni.

“Clădirile de birouri din Bucureşti şi marile oraşe regionale, precum şi proiectele de tip Food Hall sunt două zone ţintă vizate de operatorii de F&B în perioada următoare. Hub-uri de restaurante ce pot fi asociate conceptului de Food Hall se dezvoltă în Bucureşti, primele proiecte fiind livrate în 2019. Cel mai relevant proiect de acest gen este Agora Floreasca, un proiect ce constă în recondiţionarea fostei pieţe Floreasca, în cadrul căruia au fost amenajate şase spaţii noi pentru operatorii de F&B. Pe de altă parte, numeroşi operatori s-au extins în cele mai reprezentative proiecte de birouri din Bucureşti. Un astfel de proiect este Aviatorilor 8 din Piaţa Victoriei, care a reunit cinci operatori diferiţi – 5ENSI, French Revolution, Gastro Lab, Japanos şi Manufaktura The Coffee Shop”, se menţionează în analiză.

În viziunea specialiştilor Cushman & Wakefield Echinox, un alt factor determinant în dezvoltarea industriei îl reprezintă şi platformele de comenzi online, care se vor extinde puternic în aproape toate judeţele, operatori precum Uber Eats, Foodpanda sau Glovo având o prezenţă puternică în Bucureşti şi în marile oraşe regionale.

Raportul Cushman & Wakefield Echinox a analiza 73 de operatori ce deţin aproximativ 700 de unităţi la nivel naţional şi au înregistrat o cifră de afaceri de 650 milioane euro, în 2018, având o cotă de piaţă de circa 20% din piaţa de restaurante şi cafenele din România, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP). În cadrul cercetării, industria de profil a fost împărţită în şase segmente distincte: fast-food, cafenele, patiserii, resto-club-uri, fast casual şi fine dining.

Cushman & Wakefield Echinox, afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, este unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 51.000 de angajaţi în peste 70 de ţări. Cu venituri de 8,2 miliarde de dolari, serviciile principale ale companiei sunt: consultanţă în gestionarea activelor şi investiţiilor, pieţe de capital, închirieri, administrarea proprietăţilor, reprezentarea chiriaşilor, servicii de proiect şi evaluare. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Acţiunile Fondului Proprietatea, Băncii Transilvania şi Romgaz, cele mai lichide titluri în această săptămână pe Bursa de la Bucureşti

Publicat

bvb

Acţiunile Fondului Proprietatea au fost cele mai lichide titluri în această săptămână pe Bursa de la Bucureşti, generând tranzacţii de peste 46,47 milioane de lei, urmate de acţiunile Băncii Transilvania, cu schimburi de 32,89 milioane de lei şi Romgaz, cu 15,66 milioane de lei.

În topul celor mai bune evoluţii bursiere ale săptămânii 4 -8 noiembrie se află Dafora, cu un avans de 30,38% al preţului acţiunilor, Uztel – plus 8,33% şi IAR Braşov – 10,83%.

Pe de altă parte, cele mai slabe evoluţii au fost consemnate de acţiunile Ves SA, care s-au depreciat cu 9,72%, Electroputere – minus 9,73% şi Sinteza SA – minus 5,77%.

Valoarea totală a tranzacţiilor cu acţiuni derulate în ultima săptămână pe Bursa de la Bucureşti a depăşit 136,07 milioane de lei, faţă de 122,65 milioane de lei în perioada precedentă, iar cea mai bună zi de tranzacţionare a fost miercuri, 6 noiembrie, când rulajul a fost de peste 34,88 milioane lei. Cea mai slabă zi a fost luni, 4 noiembrie, când tranzacţiile cu acţiuni au trecut uşor de 14 milioane lei.

Capitalizarea pieţei a depăşit vineri 177,45 miliarde lei.

Pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti sunt 83 de societăţi emitente şi 28 de intermediari, iar valoarea totală a tranzacţiilor derulate de la începutul anului a depăşit 8,57 miliarde de lei cu o medie zilnică de tranzacţionare de 39,68 milioane lei.

De la începutul acestui an, pe toate pieţele administrate de Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au fost realizate 502.342 tranzacţii, în valoare totală de 9,7 miliarde de lei, media zilnică de tranzacţionare fiind de 44,96 milioane de lei. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul firmelor radiate a crescut cu peste 42% în primele nouă luni ale anului

Publicat

Numărul firmelor radiate a crescut în primele nouă luni ale anului cu 42,11%, comparativ cu perioada similară din 2018, ajungând la 83.376 firme, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 9.785 de firme (cu 4,99% mai multe faţă de ianuarie-septembrie 2018) şi în judeţele Iaşi – 4.384 (plus 87,75%), Cluj – 3.145 (plus 27,74%) şi Prahova – 2.974 (plus 50,05%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost înregistrate în judeţele Ialomiţa, respectiv 621, în creştere cu 48,92% faţă de anul anterior, Covasna – 656 (plus 58,07%) şi Giurgiu – 693 (plus 11,24%).

Numărul de radieri a crescut în toate judeţele, avansul cel mai semnificativ fiind consemnat în judeţele Teleorman (plus 144,19%), Maramureş (plus 110,52%) şi Bistriţa-Năsăud (plus 106,18%).

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 24.799 (plus 53,68% raportat la primele 9 luni din 2018), agricultură, silvicultură şi pescuit – 13.756 (plus 97,42%) şi construcţii – 7.767 (plus 59,19%).

În luna august septembrie au fost radiate 4.643 de firme, cele mai multe în Bucureşti – 713 şi în judeţele Ilfov – 297, Constanţa – 195 şi Cluj – 185. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

România are, oficial, capacităţi de producere a energiei electrice cu o putere totală de 21.460 MW

Publicat

energie electrica

România dispune, oficial, de capacităţi de producere a energiei electrice cu o putere instalată totală de 21.460 de MW, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), însă instituţia este într-un proces de analiză pentru a stabili care dintre centrale mai funcţionează cu adevărat.

Pe site-ul instituţiei a fost introdusă statistica oficială, care indică existenţa unor capacităţi instalate de 21.460,528 MW în total, din care 31,2% hidro (6.693,41 MW), 23,6% pe cărbune (5.062,2 MW), 18,1% hidrocarburi (3.887,03 MW), 13,9% eolian (2.990,84 MW), 6,6% nuclear (1.413 MW), 6% solar (1.278,3 MW) şi 0,5% biomasă (110,496 MW).

La capitolul “Altele”, sunt incluse capacităţi pe bază de biogaz (20,422 MW), căldură reziduală (4,1 MW), deşeuri (0,63 MW) şi geotermal (0,05 MW).

Totuşi, acestea sunt doar statistici oficiale, iar reprezentanţii ANRE au anunţat că au demarat o analiză să vadă cu exactitate care dintre centrale mai funcţionează.

În luna august, preşedintele ANRE, Dumitru Chiriţă, declara că acele grupuri care nu mai sunt funcţionale îşi vor pierde licenţa, pentru a nu mai apărea în statisticile oficiale privind capacitatea energetică instalată a ţării.

“România are teoretic o putere instalată de foarte mari dimensiuni, 24.000 de MW, iar disponibili efectiv sunt undeva la 16.000. Ceilalţi 8.000 MW sunt, în mare măsură, megawaţi care nu mai există fizic sau nu mai sunt disponibili de foarte multă vreme”, a spus şeful ANRE.

El a precizat că deja au fost identificate capacităţi de 3.800 de MW care îşi vor pierde licenţa în acest an.

“Împreună cu Ministerul Energiei am reuşit să facem o primă evaluare a acestor capacităţi, a celor 8.000 de MW. Sunt peste 3.800 identificaţi până la finele anului vom lua decizia privind suspendarea şi ridicarea licenţelor, astfel încât România să nu mai apară pe site-ul Comisiei Europene cu informaţii care nu sunt reale. Aceste date trebuie să fie apropiate de realitate, pentru că ele generează disponibilitate pentru investitori de a realiza capacităţi energetice, atât de necesare pentru România şi pentru regiune”, a susţinut Chiriţă.

De atunci, autoritatea a retras deja licenţele a cinci centrale cu putere totală de 1.067 MW: două grupuri de la Sucursala Electrocentrale Chişcani din cadrul Complexului Energetic Oltenia, cu o putere electrică instalată de 227 MW, respectiv 210 MW, un grup de la Rovinari de 330 MW şi două grupuri de la Iernut, de 100 MW, respectiv 200 de MW.

“Aşa cum s-a angajat, ANRE continuă analiza capacităţilor de producere a energiei electrice în vederea evaluării cât mai corecte a puterii instalate a acestora şi a publicat, pe pagina proprie de internet, situaţia puterilor instalate în capacităţi de producere la data de 01.11.2019, situaţie care va fi actualizată periodic”, a arătat ANRE, într-un comunicat remis miercuri. AGERPRES

Citește mai departe