Care au fost cele mai căutate locuri de muncă în 2022. Pozițiile de inginer, contabil și șofer se află în topul preferințelor românilor. Cu aproximativ 25.000 de căutări, locurile de muncă de acasă continuă să rămână atractive pentru cei care vor să se angajeze.

Aproape 8,5 milioane de căutări au fost făcute, de la începutul anului, pe eJobs.ro, de către candidații aflați în căutarea unui loc de muncă. Cu o medie de 35.000 de joburi nou postate în fiecare lună, 2022 a fost cel mai bun an pentru piața muncii din acest punct de vedere, în timp ce numărul de aplicări atrase ajunge la aproximativ 10 milioane până în acest moment.

Care au fost cele mai căutate locuri de muncă în 2022. An bun pe piața muncii

„Pentru că a fost un an bun nu doar din perspectiva numărului de locuri de muncă scoase în piață, ci și din perspectiva salariilor oferite, am văzut multe mișcări în segmentul de specialiști, care au avut parte de o plajă foarte generoasă pentru negocieri salariale, dar și în cel al candidaților aflați la început de carieră, respectiv cei din categoria 18-24 de ani. Ei au fost mai activi decât oricând, atât din punctul de vedere al prospectării pieței, cât și al aplicărilor efective”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Cu 58.000 de căutări pe site, joburile de inginer au fost cele mai căutate anul acesta, vârfurile de categorie fiind inginerii constructori, inginerii mecanici și inginerii de instalații. Contabilii ocupă locul secund în același clasament, cumulând 39.000 de căutări.

Urmează șoferii, pentru care sunt raportate peste 33.000 de interogări ale candidaților.

Care au fost cele mai căutate locuri de muncă în 2022. Lucrul de acasă, în continuare căutat, chiar și după pandemie

Salariul mediu net al celor care lucrează în inginerie este 4.500 de lei, 3.900 de lei pentru angajații din contabilitate și 3.500 de lei pentru cei din transporturi / distribuție. Tot pentru aceleași domenii, angajatorii au postat anul acesta peste 100.000 de joburi. Cele mai multe au fost pentru șoferi (48.000 de poziții), urmați de ingineri (28.000) și contabili (25.000).

„Un loc important îl ocupă în continuare locurile ce permit munca de acasă, acestea adunând nu doar un număr mare de căutări, ci și o cotă de 13,1% din totalul de aplicări anuale, respectiv 1,3 milioane, nivel similar cu cel înregistrat în 2021.

Interesant este faptul că, în ciuda previziunilor de la începutul anului, 2022 a dovedit că și angajatorii au rămas deschiși la ideea de joburi remote, de vreme ce numărul de poziții postate a fost cu aproximativ 25% mai mare decât anul trecut”, spune Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare.

Alte poziții care au generat peste 10.000 de căutări în parte au fost cele de manager, economist ori specialist în resurse umane. Lor li se alătură și cuvinte cheie care indică interesul pentru anumite domenii precum resurse umane, call center sau vânzări. Finalul acestui an arată, totuși, o scădere a interesului pentru joburile de inginer și pentru cele part time și remote, dar marchează, în schimb, creșteri pentru contabili, șoferi și economiști.

(sursa: Mediafax)

Europa va fi nevoită să facă faţă unei crize a aprovizionării cu gaze în următoarele luni, datorită rezervelor considerabile, asta deși continentul s-ar putea confrunta cu o criză energetică mai mare în următoarea iarnă, a avertizat şeful Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), Fatih Birol, transmite AP.

Excluzând evenimentele neprevăzute, „Europa va depăşi această iarnă cu unele dificultăţi economice şi sociale”, în urma rezultatului eforturilor de a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti şi a majorării costurilor cu energia, din cauza războiului din Ucraina.

Dar „următoarea iarnă va fi dificilă”, a apreciat directorul general al IEA la o conferinţă organizată la Berlin.

Acesta susţine că livrările de gaze ruseşti către Europa ar putea fi oprite complet anul viitor, în timp ce cererea din China pentru gaze naturale lichefiate (GNL) pare să se redreseze, în urma revenirii economiei după pandemie.

IEA previzionează că noile capacităţi de gaze care vor fi disponibile în 2023 se vor situa la cel mai redus nivel din ultimele două decenii.

„Acesta este motivul pentru care Europa trebuie să se pregătească acum pentru anul viitor”, a declarat Birol, adăugând că solidaritatea în rândul statelor europene reprezintă cheia.

Avertisment. Rusia se poate aştepta să simtă unele efecte costisitoare ale opririi achiziţiilor de energie

Şeful IEA consideră că Rusia se poate aştepta să simtă unele efecte costisitoare ale opririi achiziţiilor de energie de către cumpărătorii din Europa, în urma invadării Ucrainei.

Înainte de război, Rusia livra 75% din gaze şi 55% din petrolul de care avea nevoie Europa, de aceea Moscova este nevoită să găsească acum alte pieţe pentru exporturile sale de energie, a explicat Birol.

Acesta crede că „Rusia va pierde bătălia cu energia”, iar calculele IEA arată că până în 2030 Moscova va pierde venituri de aproximativ 1.000 miliarde de dolari din cauza războiului declanşat în Ucraina.

Deşi criza din energie afectează sever statele în curs de dezvoltare, şeful IEA susţine că le va ajuta să accelereze tranziţia la soluţii alternative pentru combustibilii fosili, dar va fi necesară majorarea investiţiilor. Agerpres

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat sâmbătă că va oferi, în anul 2023, românilor vulnerabili, din fonduri europene, sprijin în valoare de 1.400 de lei, pentru plata facturilor la energie.

Potrivit unui comunicat al MIPE, sprijinul acordat populației vulnerabile pentru compensarea prețurilor la energie va fi în valoare nominală de 1.400 lei, poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023 și va fi acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranșe, astfel:

-700 lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 01.01.2023 – 30.06.2023;
-700 lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 01.07.2023 – 31.12.2023.

Potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, publicat în consultare pe site-ul MIPE, vor beneficia de această măsură pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum si pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei.

De asemenea, vor mai beneficia persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, familiile beneficiare de alocație de susținere a familiei, în conformitate cu Legea nr. 277/2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social.

Sprijin de 1.400 lei pentru plata facturilor la energie, în 2023. Ce susține MIPE

MIPE anunță că, pentru acordarea ajutoarelor pentru încălzire, au fost alocate fonduri europene în valoare de 4 miliarde lei.

„Lista cu cei care vor beneficia de acest sprijin va fi întocmită de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, iar sprijinul va fi acordat sub forma unui voucher tipărit și distribuit de către Compania Națională „Poșta Română”, fără valoare nominală, cu valabilitate pe teritoriul României, prin care se conferă titularului dreptul de a beneficia de sprijin pentru compensarea prețului la energie, indiferent de natura acesteia, respectiv energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire.

Beneficiarii ajutorului vor putea plăti cu cardul de energie, prin serviciul de mandat poștal asigurat de CN Poșta Română SA, datorii curente și/sau restante către furnizorii de energie”, se arată în comunicat.

De asemenea, MIPE anunță că, tot din fonduri europene, va continua să finanțeze și măsura de acordare a voucherelor sociale pentru achiziția de alimente și mese calde în valoare de 250 lei, o dată la două luni, pe întreg anul 2023

„Este un moment în care România, ca și multe alte state europene, se confruntă în cu provocări acute, cu multiple crize care se suprapun. Tocmai de aceea este vital să venim în sprijinul persoanelor vulnerabile, pentru ca toți românii să treacă cu bine peste acestă perioadă.

Sprijin de 1.400 lei pentru plata facturilor la energie, în 2023. Aproximativ 3.000 de lei pe fiecare beneficiar

Sunt aproximativ 3.000 de lei pe care fiecare beneficiar îi va primi cu siguranță anul viitor, din fonduri europene, într-un efort al Guvernului de a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă.

Această iniţiativă este cea mai importantă de acest gen derulată până acum în țara noastră, cu un impact deosebit la nivelul grupurilor vulnerabile, măsurile luate contribuind in mod real si direct la creșterea calității vieții lor și la diminuarea considerabilă a riscului de excluziune socială, prin asigurarea capacitatii gospodăriilor de a‑și asigura nevoile imediate”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Conform comunicatului MIPE, în această perioadă, prețul final pentru consumatorii casnici a crescut cu peste 600% la energia electrică și cu peste 535% la gazele naturale. În cazul energiei termice în sistem centralizat, tarifele au ajuns la peste 400 lei/Gcal.

În aceste condiții, peste 30% din bugetul unei gospodării cu un venit mediu de 2.000 lei/membru/lună se alocă pentru achitarea facturilor la energie.

Concomitent, din cauza creșterii prețurilor la energie s‑au majorat și prețurile bunurilor de consum, iar peste 50% din bugetul unei astfel de familii este alocat pentru asigurarea hranei.

(sursa: Mediafax)

Înmatricularea societăţilor va fi posibilă şi prin proceduri exclusiv electronice, conform noii legi a Registrului Comerţului, care a intrat joi în vigoare, informează un comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), transmis AGERPRES.

„Cea mai importantă modificare a noii legi a Registrului Comerţului se referă la faptul că înmatricularea societăţilor va fi posibilă şi prin proceduri exclusiv electronice. Dacă până acum, documentaţia de înfiinţare se putea depune online, certificatul de înregistrare însă se emitea numai în format tipărit. Noua lege şi, implicit, noua procedură vor permite emiterea certificatului de înregistrare direct în format electronic, astfel că aceasta se va putea derula şi online”, se menţionează în comunicat.

Noua lege a Registrului Comerţului. Ce modificări aduce noul act normativ

Noul act normativ – Legea nr. 265/2022 – aduce modificări esenţiale atât infrastructurii Registrului comerţului şi regimului publicităţii comercianţilor şi a activităţilor lor esenţiale, cât şi unor legi esenţiale pentru economia şi societatea românească, cum este de exemplu Legea societăţilor.

„CCIR este întemeietorul registrului comerţului, instituţie care a plecat de la zero, după evenimentele din 1989. La momentul respectiv, nou înfiinţatele camere de comerţ au primit o lege şi atât. Nu s-a primit absolut nimic şi practic totul a fost clădit de la zero cu aportul agenţilor economici care începeau să se înfiinţeze după Revoluţie. (…) de câţiva ani sesizăm discrepanţe între cei care depun bilanţul la Fisc şi cei care figurează ca fiind înregistraţi şi în funcţiune la Registrul Comerţului.

Adică avem 1.106.206 milioane firme, dintre care au depus bilanţul numai 802.243. Aproape jumătate, care nu se regăsesc nicăieri, ca fiind în realitate active. Sper ca acest lucru să se reglementeze prin digitalizarea administrativă, să vedem bazele de date ale Fiscului şi Ministerului Justiţiei corelate astfel încât să aibă o marjă de eroare de doar câteva mii de firme, dar nu cifre de această dimensiune”, a declarat preşedintele CCIR, Mihai Daraban.

La rândul său, avocatul Gheorghe Piperea a susţinut că prin noua lege se înlocuieşte judecătorul delegat la Registrul Comerţului cu registratorul comercial. Totodată, s-a operat o distincţie majoră cu privire la competenţa judecării plângerii împotriva deciziilor registratorul comercial: la comercianţii persoane fizice plângerile depuse de aceştia se judecă la judecătorii, iar plângerile depuse de persoanele juridice se judecă la tribunal.

„Tot aşa, căile de atac se mută la tribunal, respectiv la curtea de apel. Sunt multe lucruri care sunt de criticat în această lege, care conţine ciudăţenii care compun un puzzle ce nu e bine asamblat. De exemplu, la constituirea electronică a SRL-urilor, se renunţă la probarea capitalului subscris şi la dovada deţinerii actelor privitoare la titlurile de proprietate, comparativ cu legea spălării banilor unde este nevoie de această probă”, a declarat avocatul Gheorghe Piperea.

CCIR şi SCA Piperea şi Asociaţii au organizat joi conferinţa „Noua lege a Registrului Comerţului”.

Agerpres