ECONOMIE
Pensii majorate de la 1 septembrie. Ministrul Muncii promite că primele plăți către Poșta Română se fac săptămâna viitoare
Majorarea de pensii pentru luna septembrie este deja calculată şi de săptămâna viitoare vor fi făcute primele plăţi către Poşta Română, astfel încât de la 1 septembrie noile valori ale pensiilor să fie deja plătite, a declarat, sâmbătă, la Antena 3, ministrul Muncii, Marius Budăi.
„Majorarea de pensii pentru luna septembrie este deja calculată, deja tot ce înseamnă fluturaş de pensii este tipărit şi deja săptămâna viitoare vom face către Poşta Română primele plăţi, pentru ca începând din data de 1 septembrie noile valori şi noile cuantumuri ale pensiilor să fie deja plătite. Am tipărit (fluturaşii n.r.) şi pentru indemnizaţia minimă. Noi suntem pregătiţi cu orice variantă. Aţi văzut când am anticipat că vom avea atac la Curtea Constituţională la Legea pensiilor şi eram în pericol să nu majorăm pensiile de la 1 septembrie, am prevăzut în OUG 114 aceste măsuri, aceste noi valori, pentru a putea să le prindem şi în Legea bugetului”, a precizat ministrul Muncii.
Vezi și Pensionarii cu venituri mici vor primi diferențiat ”ajutorul de 1200 de lei”. Ministrul Muncii: nu se pune problema să nu se dea
Întrebat când vor apărea normele la Legea pensiilor, în condiţiile în care baza acestora trebuie organizată, precum şi licitaţia pentru un nou sistem informatic, Budăi a dat asigurări că acestea vor fi gata „într-o săptămână, maxim două”.
„Noi suntem extrem de determinaţi şi hotărâţi, cu toate că implementarea acestei legi este o provocare foarte mare, îţi trebuie foarte multă dorinţă, şi din punctul meu de vedere – fără a spune cuvinte mari – îţi trebuie foarte multă iubire de români, să îţi doreşti să le îmbunătăţeşti viaţa. Nu e o lege de pus uşor în practică şi mă refer şi financiar, dar avem determinarea şi hotărârea. Dacă un Guvern îşi doreşte să implementeze această lege are foarte mult de muncă. Normele sunt pe final. Săptămâna aceasta am avut o întâlnire cu colegii mei de la Casa Naţională de Pensii Publice, avem calendarul foarte bine stabilit a tot ceea ce înseamnă şi următorii paşi, pentru că pe lângă software avem nevoie de o altă structura informatică, alte servere securizate, cu spaţii mai de stocare. (…) Normele vor fi gata într-o săptămână, maxim două. Lucrăm în paralel, la norme şi la caietul de sarcini, astfel încât să lansăm cum trebuie licitaţia. (…) Atunci când începem, începem cu motoarele turate la maxim. Eu vreau ca atât cât sunt în funcţie să măsor de 10 ori şi să trasez o singură dată, să nu ne întoarcem înapoi”, a explicat şeful de la Muncă.
Acesta a subliniat că pentru a demara aplicarea Legii pensiilor, recalcularea acestora, va avea nevoie în prima etapă de nu mai puţin de 500 de oameni, iar ulterior „văzând şi făcând voi da cifra exactă” .
„Am deblocat prin discuţii cu doamna premier şi cu ministrul Finanţelor Publice şi anumite locuri vacante şi le-am scos la concurs. Începem să ne mărim echipa, dar aşteptăm şi analiza celorlalte ministere să vedem dacă avem oamenii şi avem unde să-i preluăm, dar în prima fază avem nevoie de 500 de persoane pentru a demara, ulterior văzând şi făcând voi da cifra exactă”, a menţionat Budăi.
Întrebat care este varianta finală în privinţa impozitării pensiilor de lux, Budăi a afirmat că încă se mai fac simulări la MFP pe variantele anunţate deja, iar când ” vom avea decizia finală, vom anunţa clar, exact, ce avem de întreprins în continuare”.
În ultimii doi ani, guvernarea PSD a asigurat o creştere a punctului de pensie, de la 816 lei în 2016, la 1.100 lei în 2018 şi la 1.265 lei în septembrie 2019, dar şi o majorare a pensiei minime garantate, la 640 de lei în prezent, până la 704 lei în septembrie 2019 şi până la 775 lei în 2020.
Valoarea punctului de pensie creşte începând cu 1 septembrie 2019, de la 1.100, la 1.265 de lei.AGERPRES
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Cod galben de ceață în județul Alba. Vizibilitatea poate scădea sub 50 de metri. Localitățile vizate
Elevă a Școlii Gimnaziale „Avram Iancu” din Alba Iulia, calificată la faza națională a Olimpiadei de religie, cultul baptist
FOTO. Clujenii din Gârbău și Aghireșu vor avea accese noi, betonate, la casele de pe marginea drumului județean
Horoscop de weekend 20-21 aprilie: Sfârșit de săptămână benefic pentru majoritatea zodiilor. Sfaturi pentru două zile minunate
Radare de weekend în județul Alba: Lista drumurilor pe care se vor afla echipaje de poliție
FOTO. Aurelia Cristea și Alexandru Cordoș și-au LANSAT candidaturile din partea PSD la Primăria Cluj-Napoca și șefia CJ Cluj
ACCIDENT cu trei mașini la Bucea, în Cluj. O femeie de 71 de ani a necesitat îngrijiri MEDICALE
