ACTUALITATE
Pensionarii cu stagiul de cotizare sub 15 ani vor putea opta între pensie şi indemnizaţie socială

Pensionarii cu stagiul de cotizare mai mic de 15 ani vor putea opta între pensia minim garantată, care va fi calculată, însă, pe baza contributivităţii, şi o indemnizaţie socială, opţiunea urmând să fie exprimată cu trei luni înainte de aplicarea legii, potrivit proiectului noii legi a salarizării, postat joi seară pe site-ul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
În prezent, circa un milion de pensionari primesc pensia minim garantată de 640 de lei.
„O noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă. Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă, cu trei luni înainte de aplicarea efectivă a legii. Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghişee”, se arată într-un comunicat al ministerului, remis AGERPRES.
Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă, ei opt opta pentru aceasta din urmă. Pensionarii care nu optează în termenul de trei luni rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivităţii, explică ministerul.
„Din 2021, nu o să mai existe niciun pensionar care să aibă stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, aşa cum există la ora actuală. Astfel, aceştia vor rămâne la pensia minim garantată de 640 de lei”, mai spun oficialii ministerului.
Pensia minim garantată datează din 2009, astfel încât orice pensionar care are o pensie sub nivelul minim să primească cel puţin această valoare. Cu alte cuvinte, cei care se încadrează aici vor avea posibilitatea, conform noii legi, să opteze dacă acceptă să rămână în actualul sistem de pensii, însă doar pe baza contribuţiei fiecăruia, fără a mai primi vreun bonus de la stat. În prezent, statul completează diferenţa dintre ce ar trebui să primească fiecare, conform contribuţiilor proprii, şi pensia minim garantată de 640 de lei.
Alternativa pe care o vor avea la dispoziţie aceşti pensionari este să meargă în sistemul de asistenţă socială, adică să-şi transforme pensia în indemnizaţie socială minimă, renunţând însă la statutul de pensionar, căruia, potrivit Constituţiei, nu i se poate lua sau diminua pensia.
În comunicat se arată că sunt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Această excepţie este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.
În proiectul de lege se mai prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. „Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizaţie socială şi vor face obiectul unei alte legi”, au adăugat reprezentanţii ministerului.
În ceea ce priveşte pensia minimă, aceasta se va diferenţia în funcţie de vechimea în muncă. Astfel, în formula actuală, toţi pensionarii primesc o pensie minimă de 640 de lei, chiar dacă au cotizat 13 ani, 19 ani sau 35 de ani, iar, în 2021, pensia minimă ar fi fost de 853 de lei.
Însă, conform noii formule de calcul, la o vechime de minimum 15 ani, pensionarul primeşte 45% din salariul minim brut şi 1% din salariul minim brut pentru fiecare an în plus. Se ajunge astfel la departajări clare, în funcţie de numărul de ani lucraţi: cel cu 13 ani primeşte o pensie de 1.032 lei în 2021, cel cu 19 ani – 1.176 lei, iar cel cu 35 de ani vechime – 1.560 lei.
Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a lansat în dezbatere publică proiectul Legii pensiilor care, potrivit reprezentanţilor instituţiei, urmăreşte eliminarea inechităţilor dintre cei care au cotizat egal şi primesc pensii diferite, dar şi dintre bărbaţi şi femei, aşa cum se întâmplă în prezent, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei, remis, joi, AGERPRES.
„Proiectul de lege urmăreşte eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, care au făcut ca persoane care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceeaşi profesie şi au cotizat egal, să aibă pensii diferite. De asemenea, se elimină inechităţile din sistem dintre femei şi bărbaţi care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceleaşi condiţii şi care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite. Prin actul normativ, pensiile în discuţie se egalizează”, argumentează oficialii ministerului. AGERPRES
ACTUALITATE
România, printre ţările cu cel mai semnificativ avans al preţurilor producţiei industriale în UE, în octombrie

În luna octombrie, prețurile produselor ce părăsesc uzinele au înregistrat o creștere de 0,2% atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro, comparativ cu luna anterioară, când se înregistrase o creștere de 0,5% în ambele regiuni.
România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene cu cea mai semnificativă evoluție pozitivă, conform datelor publicate marți de către Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În octombrie, comparativ cu luna precedentă, cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale în UE s-a înregistrat în Irlanda (4,9%), Italia (2,2%), Ţările de Jos (0,7%) şi România (0,6%), iar cel mai sever declin în Luxemburg (minus 3,7%), Letonia (minus 2,7%) şi Grecia (minus 1,9%).
Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de o creştere de 0,6% a preţurilor la energie, în timp ce preţurile au rămas stabile la bunurile de capital şi la bunurile de folosinţă îndelungată şi au scăzut la bunurile de folosinţă imediată, cu 0,1%, şi la bunurile intermediare, cu 0,3%.
În octombrie, comparativ cu perioada similară din 2022, preţurile producţiei industriale au înregistrat o scădere de 9,4% în zona euro şi de 8,7% în Uniunea Europeană.
Unde au fost înregistrate cele mai semnificative scăderi ale preţurilor produselor
Cele mai semnificative scăderi ale preţurilor produselor care ies pe porţile fabricilor au fost înregistrate în Bulgaria (minus 25,9%), Belgia (minus 20,5%) şi Grecia (minus 14,7%), iar cele mai mari creşteri în Luxemburg (18,4%), Slovenia (2,5%) şi Slovacia (1,1%). România a raportat un declin de 2,9% în octombrie, după o scădere de 1% luna precedentă.
Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un declin de 22,7% al preţurilor la energie şi de 5,3% la preţurile bunurilor intermediare, în timp ce au crescut preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată (3,1%), bunurilor de capital (3,5%) şi bunurilor de folosinţă imediată (4%).
Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară. Agerpres

Anul trecut, Portul Constanța s-a remarcat prin una dintre cele mai semnificative creșteri în comparație cu alte porturi europene, în ceea ce privește volumul de mărfuri manipulat, conform informațiilor publicate marți de către Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Comparativ cu 2021, numărul de tone manipulate în 2022 a scăzut cel mai mult în portul elen Pireu (minus 8,8%), urmat de Bremerhaven din Germania (minus 8,6%) şi Valencia din Spania (minus 7,1%).
În contrast, cele mai mari creşteri au fost în porturile: Gdansk din Polonia (40,3%), Cartagena din Spania (17,3%) şi Constanţa din România (15,2%).
În total, o cantitate de 3,48 miliarde tone de marfă a fost manipulată anul trecut în porturile din UE, în creştere cu 0,8% comparativ cu 2021 (3,45 miliarde tone).
Perturbările din pandemie au dus la un declin de 7,3% în 2020 (comparativ cu 2019), dar 2021 (un avans de 3,9%) a fost un an cu evoluţii mai bune, datele arătând o redresare parţială faţă de 2019.
Top porturi din Europa
Ţările de Jos au rămas şi în 2022 cel mai mare transportator maritim de marfă din UE.
Porturile din Ţările de Jos (Rotterdam, Amsterdam şi Zeeland) au manipulat 565 de milioane de tone de marfă, cu 9 milioane de tone mai mult decât în 2021, adică 16% din volumul total al mărfurilor manipulate anul trecut în UE.
Porturile Rotterdam (Ţările de Jos – 427 milioane tone), Antwerpen-Bruges (Belgia – 254 milioane tone) şi Hamburg (Germania – 103 milioane tone), toate aflate pe coasta Mării Nordului, şi-au menţinut anul trecut poziţiile de principale porturi ale UE, atât în funcţie de greutatea brută a bunurilor manipulate, cât şi de volumul containerelor mari manipulate în porturi, fiind responsabile pentru mai mult de o cincime din total (22,5%). Agerpres

În luna decembrie, în timpul Sărbătorilor de iarnă, magazinelor online li se înregistrează vânzări cu 28% mai ridicate decât media lunară anuală, conform unui studiu realizat de o platformă SaaS bazată pe Inteligență Artificială (IA).
„Sărbătorile de Crăciun sunt un nou vârf al perioadei de cumpărături, în eCommerce.
Şi de această dată, am analizat un eşantion reprezentativ de magazine online, iar măsurătorile arată o creştere generală a vânzărilor de 28%.
Ce vedem diferit faţă de Black Friday, altă perioadă de maxim de care doar ce am trecut, este un accent mai mare pe mobilier, echipamente şi accesorii, şi o reducere a creşterii pentru o zonă esenţială de Black Friday, categoria electronicelor”, declară Vlad Marincaş, CEO şi cofondator Aqurate.
Top 7 al creşterilor vânzărilor online înregistrate în decembrie este ocupat, pe categorii, de: mobilier (+58,8%), echipamente şi accesorii (+53,4%), produse pentru copii şi bebeluşi (+50,9%), cărţi şi multimedia (+48,8%), artă şi divertisment (+27,8%), alimente, băuturi şi tutun (+27,6%) şi electronice (+23,5%).
Potrivit comunicatului companiei, Aqurate ajută la colectarea datelor cu care interacţionează utilizatorii magazinelor online şi la introducerea acestora în motorul de recomandare de produse. Soluţia AI este bazată pe analizarea şi interpretarea unor volume mari de date privind comportamentul clienţilor – produse cumpărate, click-uri, produse adăugate în coş şi altele.
Aceasta compară acţiunile similare ale diferiţilor utilizatori şi estimează, prin intermediul inteligenţei artificiale, ce ar putea prezenta interes pentru fiecare utilizator.
Aqurate Personalize creşte veniturile din eCommerce cu până la 23%, prin recomandările de produs generate cu AI, personalizate fiecărui vizitator al site-urilor. Serviciul creşte atât rata de conversie din eCommerce, cât şi valoarea medie a comenzii.
În prima jumătate a anului, Aqurate a anunţat că a depăşit 1.600.000 de comenzi procesate prin magazinele online ce folosesc algoritmul său AI de recomandări de produse. Agerpres
