ECONOMIE
Pentru 8.000 de români anul 2022 va fi de neuitat. Iată motivul
În ciuda contextului tensionat, cu război la graniţă, criză energetică, inflaţie de peste 16% şi dobânzi la depozite la jumătate, pentru 8.000 de români anul 2022 va fi de neuitat: au intrat în clubul celor cu depozite de peste 100.000 de euro în bănci.
Numărul românilor cu depozite mai mari de 100.000 de euro la bancă a urcat cu 8.084 în ultimul an, un salt record, ajungând până la un vârf de 59.519 la finalul primelor nouă luni din 2022, comparativ cu 51.435 în aceeaşi perioadă din 2021, relatează Ziarul Financiar.
Cele 59.519 de persoane fizice care au intrat în clubul românilor bogaţi aveau la sfârşitul primelor nouă luni din 2022 depozite mai mari de 100.000 de euro cu o valoare cumulată de 64,6 mld. lei (echivalentul a circa 13 mld. euro), potrivit celor mai recente statistici ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB).
Depozitele bancare sunt garantate în cazul falimentului unei bănci în limita echivalentului a 100.000 de euro.
Pentru 8.000 de români anul 2022 va fi de neuitat. Iată motivul: depozitele aflate peste pragul de 100.000 de euro reprezintă circa 22,5%
În timp ce numărul persoanelor fizice cu depozite peste plafonul de 100.000 de euro a crescut cu 8.084 comparativ cu situaţia de la finalul primelor nouă luni din 2021, valoarea sumelor economisite s-a majorat cu 9,2 mld. lei (aproape 1,9 mld. euro), respectiv cu 16,7%.
Numărul deponenţilor se determină prin însumarea datelor consolidate raportate de fiecare bancă, astfel încât o persoană care are depozite la mai multe instituţii de credit este luată în evidenţă de mai multe ori.
Raportat la soldul total al depozitelor populaţiei în lei şi valută, care depăşea 286 mld. lei (circa 58 mld. euro) la finalul lunii septembrie 2022, depozitele aflate peste pragul de 100.000 de euro reprezintă circa 22,5%
Faţă de situaţia de la finalul lui 2021 se constată că doar în primele nouă luni din 2022 un număr de 4.948 de români au intrat în liga celor cu depozite peste 100.000 de euro la bănci, iar sumele economisite de aceştia au crescut cu 5,8 mld. lei (aproape 1,2 mld. euro), respectiv cu 9,8%.
În prezent, toţi deponenţii persoane fizice beneficiază de protecţia FGDB. Totodată, au devenit eligibile şi depozitele întreprinderilor mari, care erau excluse de la garantare în trecut, când erau garantate doar depozitele întreprinderilor mici şi mijlocii.
În cei doi ani de pandemie, 2020 şi 2021, numărul românilor bogaţi, cu depozite peste 100.000 de euro, a crescut cu 11.555, iar valoarea depozitelor de acest tip a crescut cu 12,9 mld. lei (2,6 mld. euro), respectiv cu 30%, comparativ cu nivelul de la finalul lui 2019. Pe parcursul întregului an 2021 numărul românilor cu depozite de peste 100.000 de euro a crescut cu 7.233, iar valoarea sumelor economisite s-a majorat cu 9,5 mld. lei, respectiv cu 19%.
Pentru 8.000 de români anul 2022 va fi de neuitat. Iată motivul: populaţia îşi lasă economiile în grija băncilor
Populaţia îşi lasă economiile în grija băncilor, deşi acestea plătesc dobânzi încă mici, aflate la mai puţin de jumătate faţă de inflaţie, care a depăşit 16%. Pentru majoritatea celor cu depozite bancare multe şi/sau mari contează mai mult siguranţa, lichiditatea, decât randamentul/câştigul, după cum spuneau analiştii.
În ultimul deceniu, numărul conturilor care depăşesc pragul de economisire de 100.000 de euro s-a majorat de circa 4 ori, la fel ca şi valoarea sumelor economisite peste acest plafon.
O parte din depozitele care depăşesc plafonul garantat de 100.000 de euro ar putea să fie direcţionată de români şi nerezidenţii care nu acceptă plasamentele riscante pentru cumpărarea de titluri de stat pentru populaţie având astfel posibilitatea să economisească prin creditarea statului român, care are nevoie de resurse financiare în perioada de criză generată de pandemia de COVID-19.
Ministerul Finanţelor a continuat în ultimii ani emisiunile de titluri de stat pentru populaţie.
Investiţia în titluri de stat prezintă avantajul că este sigură, este scutită de impozit şi dacă titlurile sunt vândute înainte de maturitate, investitorul nu îşi pierde dobânda, cum se întâmplă în cazul depozitelor bancare.
Pentru 8.000 de români anul 2022 va fi de neuitat. Iată motivul: depozitele bancare sunt garantate în cazul falimentului
Deschiderea pieţei titlurilor de stat către populaţie antrenează reducerea gradului de dependenţă faţă de bănci şi asigurarea unei cereri mai stabile, inclusiv în perioadele cu turbulenţe pe pieţele financiare. Acestea sunt şi argumentele forte pe care s-au bazat inclusiv state occidentale care au promovat vânzarea de instrumente de datorie către populaţie.
Depozitele bancare sunt garantate în cazul falimentului instituţiei de credit, în general, în limita a 100.000 de euro, în echivalent lei, indiferent de situaţia în care s-ar putea afla o instituţie de credit (de exemplu, în stare de dificultate sau de insolvenţă), iar riscul pentru sumele care depăşesc acest plafon este asumat de client.
Termenul de plată a compensaţiilor este de 7 zile lucrătoare, de trei ori mai scurt faţă de fostul termen.
În cazul în care depozitele de la o bancă devin indisponibile ori banca este supusă unei măsuri de rezoluţie (de pildă, recapitalizarea internă), fiecărui deponent îi este garantată integral orice sumă mai mică decât 100.000 euro, iar cei care au depozite mai mari decât acest plafon beneficiază de acoperirea a 100.000 euro.
Mai mult, prin lege, depozitele acoperite sunt excluse în mod expres de la aplicarea instrumentului de recapitalizare internă, potrivit FGDB.
Pentru acea parte din depozit care depăşeşte 100.000 euro, deponenţii beneficiază de un tratament preferenţial, creanţele acestora având un rang superior. Mediafax
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres
FOTO. Diana Șoșoacă, ”votată” la Cluj deși nu figura pe buletinul de vot. Mii de voturi nule înregistrate
LIVE-VIDEO de la sediul PNL Alba. REACȚIILE liderilor locali la anunțarea EXIT POLL. Declarații
Prezența la vot alegeri prezidențiale 2024 ora 21.00, în Alba și în țară. Câți alegători au votat în 24 noiembrie
Bărbat de 48 de ani din Poieni, Cluj, AMENDAT pentru ruperea unor afișe electorale
Numărătoare paralelă PNL Alba: SURPRIZĂ MAJORĂ în județ. Scoruri obținute de Ciolacu, Ciucă, Lasconi, Georgescu și Simion
Ion Dumitrel, președintele PNL Alba, după rezultate exit-poll: Personal, nu voi face o campanie cu PSD
VIDEO. Aplauze la PSD Cluj la exit-poll-urile după închiderea urnelor. Marcel Ciolacu este pe primul loc și intră în turul 2
