Germania va aplica de marţi restricţii mai severe la trecerea frontierei către departamentul francez Moselle, adăugat duminică pe lista celor unde Institutul Robert Koch pentru controlul bolilor a consemnat apariţia unor “zone cu versiune (de coronavirus – n. red.) îngrijorătoare”, transmite dpa.

Intrarea în Germania din zonele respective este interzisă, cu câteva excepţii, cum ar fi şoferii de camioane şi unii lucrători esenţiali.

Autorităţile germane au clasificat ca zone de risc 15 alte ţări şi regiuni, printre care Cehia şi Tirolul austriac.

Măsurile au produs luna aceasta cozi lungi pe şoselele către frontiera germană.

Comisia Europeană a apreciat că restricţiile sunt disproporţionate şi nu se încadrează în limitele convenite de Uniunea Europeană. AGERPRES

România se află pe locul 7, la nivel global, în topul vaccinărilor împotriva COVID-19 cu ambele doze, se arată pe pagina de Facebook a Platformei naţionale de imunizare.

Potrivit sursei citate, la nivel european, ţara noastră se află pe locul 6 la total doze administrate, pe locul 6 la doze administrate raportat la 100 de persoane, pe locul 2 la persoane vaccinate cu ambele doze, pe locul 6 la media dozelor administrate zilnic – 29.526 de doze.

“Vaccinarea împotriva COVID-19 este cea mai amplă campanie de vaccinare din istorie. Mai mult de 225 de milioane de doze de vaccin au fost administrate în 100 de ţări, conform celor mai recente estimări făcute de Bloomberg, fiind utilizate 6,07 milioane de doze pe zi la nivel global”, se mai arată în mesaj. AGERPRES

Secţiuni din canalele Veneţiei au rămas aproape secate în urma unor maree excepţional de joase, la doar câteva luni după ce oraşul-lagună din Italia a fost afectat de inundaţii, relatează The Independent.

Bărcile şi gondolele au eşuat şi au putut fi văzute stând în noroiul de pe maluri după ce nivelul apei a scăzut la 48 de centimetri sub nivelul mării.

În luna decembrie, maree înalte au inundat Piaţa San Marco, provocând daune magazinelor şi altor clădiri.

În noiembrie 2019, Veneţia a suferit cele mai grave inundaţii din ultimii 50 de ani, când nivelul apei a atins 187 de centimetri.

Peste 85% din oraşul brăzdat de canale a fost acoperit de ape, iar Basilica San Marco, unul dintre reperele arhitectonice ale Veneţiei, a fost inundată pentru a şasea oară în 1.200 de ani.

La acea vreme, Luigi Brugnaro, primarul Veneţiei, a dat vina pe schimbările climatice. “Situaţia este dramatică”, a scris edilul pe Twitter. “Rugăm Guvernul să ne ajute. Costurile vor fi mari. Acesta este rezultatul schimbărilor climatice”, a adăugat Brugnaro.

Inundaţiile din noiembrie 2019 au fost urmate de maree joase, similare cu cele din acest weekend, în ianuarie 2020.

Agerprescana

Nivelul de stres psihic, social sau tehnic şi lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, îndrumarea şi desfăşurarea activităţilor online sunt principalele dificultăţi cu care s-au confruntat cadrele didactice pe parcursul desfăşurării orelor în mediul online, potrivit unui studiu realizat de specialişti în ştiinţele educaţiei.

Cercetarea a fost realizată în perioada martie 2020 – februarie 2021 şi la aceasta au participat peste 10.000 de cadre didactice din toate judeţele, reprezentând toate nivelurile de învăţământ.

“Un an de şcoală online – Premise pentru inovarea educaţiei”

Studiul “Un an de şcoală online – Premise pentru inovarea educaţiei” relevă că cele mai mari dificultăţi în realizarea de către profesori a activităţilor didactice la distanţă sunt în ordine (în funcţie de scorul pe o scală de la 1 la 4): nivelul de stres psihic, social sau tehnic – 2,59, lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, îndrumarea şi desfăşurarea activităţilor online – 2,39, insuficient timp pentru planificarea/ organizarea lecţiilor – 2,36, lipsa unui computer suficient de performant – 2,27, lipsa timpului necesar pentru înţelegerea şi utilizarea adecvată a instrumentelor şi resurselor digitale – 2,27, lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback şi evaluare – 2,25, lipsa unui spaţiu adecvat (acasă) pentru realizarea de activităţi didactice – 2,23.

Conform cadrelor didactice respondente, elevii întâmpină dificultăţi similare în activităţile de învăţare la distanţă, ierarhizate de profesori după cum urmează: dificultăţi tehnice – de acces, conectare, afişare – 2,86, lipsa obişnuinţei de a învăţa cu ajutorul noilor tehnologii – 2,85, nivelul insuficient al competenţelor digitale – 2,74, lipsa unui program bine structurat, determinând sincope în învăţare – 2,74, lipsa unui spaţiu adecvat pentru realizarea de activităţi de învăţare online – 2,70, acces limitat la internet – 2,66.

Elevii din  mediul rural au întâmpinat dificultăți tehnice

De asemenea, studiul relevă că într-o comparaţie între cadrele didactice din şcoli din mediul rural şi cele din mediul urban, apar diferenţe semnificative în special în ceea ce priveşte accesul la tehnologie – echipamente, internet, suport specializat în configurarea şi utilizarea aplicaţiilor şi platformelor digitale. Astfel, 2,15 respondenţi din mediul rural au răspuns că au întâmpinat dificultăţi tehnice, 2,09 – din mediul urban mic şi 2,05 din mediul urban mare, 1,94 din mediul rural au indicat accesul limitat la internet, 1,77 din mediul rural mic şi 1,69 din mediul rural mare, 2,38 din mediul rural – lipsa unui computer suficient de performant, 2,30 din mediul urban mic şi 2,17 din mediul urban mare.

Dezvoltarea socio-emoţională a copiilor, influenţată negativ din cauza lipsei interacțiunii directe

Majoritatea cadrelor didactice participante la cercetare au remarcat faptul că lipsa interacţiunii directe, în grupul de învăţare, cu colegii şi cu profesorii, are repercusiuni iremediabile asupra dimensiunii sociale, emoţionale şi afective a dezvoltării copiilor. 44% dintre respondenţi sunt de acord că dezvoltarea socio-emoţională a copiilor este influenţată negativ, 37% – de acord parţial, 15% în dezacord şi 4% nu ştiu.

Studiul a evidenţiat că în perioada şcolii online, motivaţia pentru cariera didactică a crescut pentru 30% dintre profesori, a rămas la fel pentru 54,1% dintre aceştia, în timp ce 10% se declară mai puţin dedicaţi profesiei în urma acestei experienţe.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte aspectele care influenţează desfăşurarea unei activităţi de calitate cu elevii, rezultatele studiului arată că profesorii se ancorează mai degrabă în pedagogie (60%), decât în tehnologie (36%), cu toate că la începutul pandemiei, în opinia profesorilor, tehnologia ocupa un loc central al activităţii didactice (57%), depăşind cu mult preocupările privind aspectele pedagogice (38%).

Cadrele didactice au răspuns că au primit ajutor în perioada şcolii online în mare măsură de la directorul şcolii – 41%, de la informaticianul şcolii – 26%, de la membri ai familiei – 25%, de la colegi – 23%, 12% de la MEC, inspectorat, CCD, CIRAE, ISE/CNPEE, 6% de la elevi, 6% de la ONG-uri sau companii private şi 5% de la părinţi.

Au desfăşurat acest studiu specialişti în ştiinţele educaţiei de la Universitatea din Bucureşti, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, din cadrul Proiectului CRED, al Proiectului ROSE şi al Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie. Agerpres