Doi bărbaţi au fost reţinuţi pentru 24 de ore şi sunt cercetaţi pentru lovire sau alte violenţe şi tulburarea liniştii publice, după ce au lovit, pe o stradă din municipiul Slobozia, un tânăr cu pumnii şi cu picioarele, potrivit IPJ Ialomiţa.

Poliţiştii de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei Municipiului Slobozia au reţinut doi bărbaţi, de 30 şi 44 de ani, domiciliaţi în municipiul Slobozia, cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lovirea sau alte violenţe şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.

În cursul zilei de 15 iunie, cei doi ar fi lovit cu pumnii şi picioarele un tânăr în vârstă de 18 de ani, în timp ce se deplasa pe o stradă din municipiul Slobozia.

Victima a fost transportată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia pentru îngrijiri medicale.

Faţă de cei doi bărbaţi a fost dispusă măsura reţinerii, aceştia fiind introduşi în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Ialomiţa.

Cercetările sunt continuate sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de “lovire sau alte violenţe” şi “tulburarea ordinii şi liniştii publice”. AGERPRES

Trei escroci din Timișoara, deghizați în polițiști, simulau percheziții și furau bani victimelor din județul Mehedinți. Timișorenii avea insigne falsificate și cătușe.

Potrivit polițiștilor, pe 15 iunie și pe 16 iunie „două femei, de 66 și 70 de ani, din județul Mehedinți, ar fi fost induse în eroare de trei persoane, care ar fi folosit unele semne distincte ale unei autorități publice și ar fi declinat calități oficiale, care implică exercițiul autorității de stat”.

Persoanele, cu vârste cuprinse între 26 și 48 de ani, toate din municipiul Timișoara, ar fi pătruns în locuințele victimelor, de unde ar fi sustras 1.290 de euro și 9.500 de lei.

Miercuri, polițiștii Serviciului de Investigații Criminale din Mehedinți, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Vânju Mare, au pus în aplicare un mandat de percheziție, la persoanele bănuite de uzurpare de calități oficiale și furt calificat.

În urma percheziției polițiștii au găsit diferite sume de bani, două insigne cu inscripția „SPECIAL POLICE”, o pereche de cătușe și mai multe perechi de mănuși din latex. Cei trei bărbați au fost reținuți pentru 24 de ore. MEDIAFAX

Șansa reală de a preveni un nou val de infectări se reduce spre zero pe zi ce trece, susține epidemiologul Octavian Jurma: „În ruleta rusească a pandemiei, Guvernul a pus pistolul pe masă și te va lăsa să îți tragi un virus în piept”.

Nu numai că nu vom avea 6 milioane de persoane vaccinate la 1 iulie, dar vom fi norocoși dacă vom avea 5 milioane de persoane vaccinate la 1 august și 30% din populație vaccinată în 1 septembrie”, scrie epidemiologul pe Facebook.

Potrivit acestuia, dacă rata de vaccinare cu prima doză se păstrează la nivelul mediu din ultimele zile, pragul de 10 milioane de persoane vaccinate (52% din populația rezidență) nu va fi atins în 1 septembrie 2021, cum anunța Cîțu, ci abia în 7 iulie 2022: „Este tabloul unui dezastru anunțat triumfal când politicienii noștri au declarat în luna mai că pandemia de COVID-19 este un capitol închis în România și prin urmare prioritatea României este revenirea necondiționată și cu orice preț la vechea normalitate. Setea după revenirea la <vechea normalitate>, cea de dinainte de pandemie, e similară cu disperarea dependentului după <normalitatea drogului>”.

Octavian Jurma susține că, în „vechea normalitate”, politicienii nu au nicio responsabilitate pentru declarațiile și faptele lor: „În vechea normalitate scopul primar al instituțiilor publice este să angajeze clientela de partid. Vechea normalitate se vede însă în România și din cifrele și măsurile legate de pandemie. Pur și simplu nu este normal să te vaccinezi dacă nu există epidemia. Dacă amenințarea pandemiei a dispărut magic când politicienii au bătut din palme, la fel de magic a dispărut și nevoia de vaccinare a populației”.

Epidemiologul prezintă și un grafic din care reiese nu doar că vaccinarea a intrat în platou descendent, dar și că populația cu riscul cel mai ridicat de deces într-un eventual val 4 este în mare majoritate lipsită de protecția vaccinului.

„Tulpina Delta (indiana) infectează și tinerii mai ușor. Nici această grupa nu e protejată. Școlile nu se vor deschide în siguranță dacă profesorii și elevii/studenții nu sunt vaccinați. În școlile noastre rămâne obligatorie prezența copiilor nu și siguranță lor. Cât de importantă este să avem 50% din populație vaccinată? Vedem asta chiar acum, când imunizarea totală prin vaccinare și infectare este în jurul a 50%. Ne bucurăm azi de reducerea aprope de zero a numărului de infectări și de revenirea la o viață aproape normală, însă singurul mod în care această stare poate poate fi păzită, poate deveni permanentă, este ca și cei care s-au infectat să se vaccineze pentru a dobândi o imunitate de lungă durata și la fel de robustă sau chiar mai bună decât cei vaccinați. În lipsa, asumată politic, a altor măsuri de limitarea a infecțiilor, valul 4 poate fi prevenit în România doar prin vaccinare. În ruleta rusească a pandemiei Guvernul a pus pistolul pe masă și te va lăsa să îți tragi un virus în piept”, adaugă Jurma.

Potrivit acestuia, paradoxul „capitulării Guvernului (care va da vina pe populație)” este că ne aflăm în cea mai bună perioadă pentru vaccinare, care este o măsură preventivă, adică previne o boală în viitor (după 30 de zile): „vaccinul se administrează ideal când nu există amenințarea cu infectarea imediat înainte sau după vaccin. Astfel riscul de selecție a unei tulpini rezistente la vaccin este foarte scăzut, iar beneficiul prevenirii unui nou val de infectari este foarte mare. Concluzia este seacă și dură, dar este adevărul rece pe care mulți refuză să îl contemple: în afara unor motive medicale, decizia de a nu te vaccina este o decizie de a contribui la apariția unui nou val de infectări și prin asta la boala și suferința celor din jurul tău”.

În trimestrul I al anului 2021, turiştii străini sosiţi în România au cheltuit în medie 2675,4 lei/persoană, potrivit Institutului Național de Statistic (INS).

Conform INS, numărul total de turiști străini cazaţi în structurile de cazare turistică colective în trimestrul I 2021 a fost de 64,1 mii persoane, cheltuielile acestora însumând 171,5 milioane de lei.

Principalul motiv al sejurului petrecut de către 68,5% dintre turiștii străini

Călătoriile pentru afaceri, inclusiv participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii, au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 68,5% dintre turiştii străini sosiți în România în trimestrul I 2021, cheltuielile acestora reprezentând 66,2% din totalul cheltuielilor.

31,5% dintre turiștii sosiți în România au călătorit în scop particular, în principal pentru vacanţe (66,7%), pentru evenimente culturale și sportive (10,7%) și pentru vizitarea prietenilor și rudelor (8,4%).

Totalul cheltuielilor pentru afaceri

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, în trimestrul I 2021, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (51,8%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (86,4% din totalul cheltuielilor pentru cazare).

Cheltuielile turiştilor străini în restaurante şi baruri au fost de 18,8%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 14,6% din totalul cheltuielilor pentru afaceri. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 48,5% au fost destinate cumpărării alimentelor şi băuturilor, iar 30,2% cumpărării de cadouri și suveniruri.

Închirierea de autoturisme

Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 79,2% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru bilete de intrare în muzee, obiective turistice, grădini zoologice/botanice au reprezentat 27,8% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Potrivit INS, 41,3% dintre turiștii străini şi-au organizat singuri sejurul, 28,5% prin agenţii de turism, 22,7% prin alte modalităţi de organizare a călatoriei, în timp ce 7,5% și-au organizat călătoria atât pe cont propriu cât și prin agenția de turism.

Principalul mijloc de transport utilizat pentru a sosi în România, în trimestrul I 2021, a fost avionul, folosit de 75,1% din numărul total de turişti, în timp ce 21,5% au utilizat autoturisme proprii, 2,5% autocare și autobuze, iar 0,9% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.).

sursa: mediafax.ro