Premierul Florin Cîţu a afirmat, marţi, că rezultatele obţinute de sportivii români la Jocurile Olimpice de la Tokyo ar trebui să reprezinte un motiv de bucurie, în contextul în care competiţia se desfăşoară într-un moment dificil, din cauza pandemiei de COVID-19.

„Ne bucurăm pentru tot ceea ce fac sportivii noştri (…). Trebuie să ne aducem aminte că această olimpiadă a venit într-o situaţie dificilă, de pandemie, condiţiile sunt dificile, sunt mai multe lucruri care trebuie să fie luate în calcul, dar eu îi felicit pe toţi”, a declarat Cîţu la Digi 24.

Întrebat cum comentează disputa dintre scrimera Ana-Maria Popescu şi ministrul Eduard Novak pe tema finanţării sportului, premierul a răspuns: „Până la urmă trebuie să ne bucurăm pentru fiecare victorie. În acelaşi timp, trebuie spus clar că finanţarea pentru olimpiadă nu o faci anul acesta, ea se face în timp, banii vin de la Comitetul Olimpic, sunt un buget separat, nu este bugetul ministerului. Dar eu cred că este momentul să ne bucurăm şi să ne gândim la strategia pentru următoarea olimpiadă, începând de acum şi să vedem cum putem face să luăm aur şi cât mai multe medalii de aur. (…) Ăsta ar fi trebuit să fie obiectivul nostru pentru toate şi să luăm la fiecare, după aceea vedem ce se întâmplă, dar ăsta e obiectivul întotdeauna”.

El a adăugat că trebuie să fie construite săli şi terenuri unde copiii să poată începe să practice sportul, după care cei mai talentaţi vor putea ajunge şi la performanţă.

Referitor la o propunere a ministrului Novak privind începerea cursurilor în şcoli cu o oră de nutriţie şi mişcare, în fiecare dimineaţă, premierul a afirmat că trebuie luate în calcul toate soluţiile, dar consideră că fiecare trebuie să decidă la nivel individual cu privire la practicarea unui sport.

„Până la urmă, plăcerea de a face sport nu cred că vine prin a impune ceva, cred că trebuie ca fiecare copil, fiecare familie să decidă. Atunci când ai oportunităţi (…), până la urmă de la joacă ajungi la performanţă”, a precizat Cîţu.

Întrebat dacă practică vreun sport, premierul a răspuns că merge la sală săptămânal şi aleargă, dar în şcoală a făcut handbal, fotbal, precum şi alte sporturi. AGERPRES

Compania canadiană Gabriel Resources, care deţine o concesiune minieră în zona fostelor mine romane de aur de la Roşia Montană, sit inclus marţi în Patrimoniul Mondial UNESCO, nu a exclus lansarea unei noi acţiuni în justiţie în urma acestui demers, informează AFP.

Gabriel Resources, care deţine din 1999 o concesiune minieră în zonă, şi-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Sub presiunea unei mobilizări de amploare, guvernele succesive au refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor.

Evocând o ”expropriere”, Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari.

În aşteptarea verdictului, în 2022, compania, contactată de AFP, nu a exclus lansarea unei noi acţiuni în justiţie în urma includerii sitului Roşia Montană pe lista regiunilor aflate în pericol.

Cererea de înscriere în Patrimoniul Mondial ”contravine obligaţiilor ce revin României, în temeiul tratatelor internaţionale, în relaţiile sale cu Gabriel Resources”, a declarat compania într-un comunicat emis marţi şi citat de AFP. Compania a notat că proiectul său minier ar fi ”generat profituri economice enorme” pentru România.

Fostele mine romane de aur de la Roşia Montană, incluse marţi pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO şi pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, cu ocazia reuniunii anuale a Comitetului Patrimoniului Mondial, la Fuzhou, în China, reprezintă complexul minier roman ”cel mai important, mai extins şi mai variat din lume”, potrivit UNESCO.

Întinse pe şapte kilometri, aceste mine de aur datând din secolele al II-lea şi al III-lea, conţin cea mai mare rezervă de aur din Europa, scrie EFE.

La Roşia Montană au fost descoperite tăbliţe din lemn cerat conţinând texte gravate datând din aceeaşi perioadă, ce ”oferă o imagine autentică despre viaţa de zi cu zi şi practicile culturale ale acestei vechi comunităţi miniere”. Acest sit ”şi-a găsit locul pe care îl merită, după 25 de ani de eforturi” desfăşurate de societatea civilă, a declarat pentru AFP Sorin Jurca, locuitor angajat în conservarea acestei zone.

Aceste galerii sunt, însă, ”vulnerabile”, a avertizat agenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care a lansat un apel guvernului român să le protejeze şi ”să nu elibereze un permis de extracţie” pe teritoriul acestui sit.

A 44-a sesiune, extinsă, a Comitetului Patrimoniului Mondial are loc la Fouzhou, în China, în perioada 16-31 iulie 2021. AGERPRES

O cruce de patrimoniu care a fost furată, la sfârşitul lunii iunie, din Muzeul Bisericii Evanghelice din Cisnădie, a fost recuperată de poliţişti.

Potrivit unui comunicat transmis marţi de Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Sibiu, sesizarea privind dispariţia crucii de procesiune, obiect de cult folosit ocazional şi în cadrul ceremoniilor religioase, a fost înregistrată pe 1 iulie.

„Din primele cercetări efectuate de către poliţişti s-au conturat elementele specifice săvârşirii infracţiunii de furt calificat, fiind demarată o anchetă penală în vederea identificării autorului faptei şi recuperării bunului sustras. Totodată, bunul cultural a fost pus în urmărire la nivel naţional şi internaţional, fiind implementat şi în baza de date a Interpol privind bunurile culturale sustrase”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, în urma cercetărilor efectuate de poliţişti specializaţi în combaterea infracţiunilor împotriva patrimoniului cultural naţional din cadrul IGPR şi IPJ Sibiu, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, luni s-a reuşit identificarea persoanei bănuite, un bărbat în vârstă de 50 de ani din Cisnădie, precum şi recuperarea bunului sustras.

În cursul zilei de marţi, crucea de procesiune a fost restituită reprezentanţilor Bisericii Evanghelice din Cisnădie.

„Crucea procesională recuperată se afla în inventarul Bisericii Evanghelice din Cisnădie din anul 1911, dată la care a fost descoperită în osuarul lăcaşului de cult (…). Această piesă a fost confecţionată în secolul al XIII-lea într-un atelier din vestul Europei şi are o valoare artistică excepţională prin compoziţia sa iconografică şi decorativă, caracteristice stilului gotic timpuriu. Conform legendei, crucea de procesiune a fost adusă de către primii reprezentanţi ai comunităţii săseşti stabiliţi în Transilvania, fiind considerat cel mai vechi obiect de cult al acesteia”, se mai menţionează în comunicatul IPJ Sibiu. AGERPRES

Zece migranţi au fost prinşi de către poliţiştii de frontieră arădeni şi bihoreni, în ultimele 24 de ore, când încercau să treacă graniţa în Ungaria ilegal, pe jos, pe câmp.

Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Poliţia de Frontieră Arad, în zona oraşului Nădlac, la aproximativ 100 de metri de linia de frontieră, trei persoane au fost observate mergând pe jos spre statul vecin.

„Deoarece acestea nu îşi justificau prezenţa în zonă, au fost conduse la sediul punctului pentru efectuarea verificărilor. În urma cercetărilor s-a stabilit că sunt cetăţeni din Irak, Egipt şi Tunisia, cu vârste cuprinse între 17 şi 23 de ani”, informează Poliţia de Frontieră Arad.

În zona localităţii Vărşand, poliţiştii de frontieră au depistat cinci migranţi „care se deplasau pe jos cu intenţia de a trece frontiera ilegal în Ungaria”. În urma cercetărilor s-a stabilit că aceştia sunt din Afganistan şi au vârste cuprinse între 14 şi 17 ani.

În apropiere de Borş, la aproximativ 200 de metri de linia de frontieră, au fost prinse două persoane care se deplasau pe jos. Acestea sunt din Algeria, în vârstă de 35, respectiv 41 de ani.

În toate cazurile, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări.

AGERPRES