Potrivit agenției de frontieră a Uniunii Europene, imigrația ilegală a crescut cu 10% în prima jumătate a anului 2023 în comparație cu aceeași perioadă a anului anterior. Majoritatea sosirilor au fost înregistrate pe rutele mediteraneene, conform informațiilor furnizate de Reuters.

Frontex a raportat 132.370 de încercări de a intra în UE în afara trecerilor regulate ale frontierei de la începutul anului până la sfârşitul lunii iunie, declarând că ele au fost cu 10% mai multe decât în aceeaşi perioadă în 2022.

Traversările Mediteranei centrale au reprezentat jumătate din numărul total al sosirilor în timp ce ele au crescut din Tunisia până în Italia. Traficul pe toate celelalte rute către UE a scăzut din prima jumătate a anului 2022.

La începutul acestei luni, UE a semnat un acord cu Tunisia pentru a stopa imigraţia ilegală spre bloc, hotărât să-şi întărească controlul asupra sosirilor pe mare înaintea alegerilor paneuropene peste un an.

UE face eforturi de mult timp pentru a reduce imigraţia ilegală din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia în ciuda criticilor din partea grupurilor pentru apărarea drepturilor.

Organismul UE de supraveghere a drepturilor a anunţat că va investiga acordul cu Tunisia şi examinează deja dacă Frontex îşi onorează obligaţiile privind drepturile omului, inclusiv datoria de a salva vieţi pe mare, în timp ce contribuie la gestionarea frontierelor externe ale blocului celor 27 de naţiuni. Agerpres

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat caracterizarea climatică a lunii august, declarând-o cea mai însorită și, uneori, cea mai caldă lună de vară, inclusiv în zonele montane. În România, temperatura maximă absolută înregistrată în această lună a atins 44,5 grade Celsius, în timp ce temperatura minimă a fost de 7 grade Celsius.

În Capitală, recordul de temperatură din august este de 41,5 grade, în timp ce minima absolută de 5,2 grade Celsius.

„Caracteristicile climatice ale acestei luni se datorează modificărilor importante ce apar în distribuţia centrilor barici de pe continentul european.

Astfel, dorsala Anticiclonului Azoric înaintează până deasupra Europei de Est, menţinând o stabilitate mai mare a maselor de aer în zona ţării noastre, la aceasta contribuind şi desele invazii ale aerului tropical, fie dinspre nordul Africii, fie dinspre sud-vestul Asiei.

Totuşi, faţă de iulie, se remarcă un uşor regres termic al valorilor medii lunare în cea mai mare parte a ţării, exceptând zona înaltă a Carpaţilor, unde august este, în general, cea mai călduroasă lună a anului”, se arată în prognoza ANM.

Din datele înregistrate în perioada 1961-2022 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM se constată că temperatura medie multianuală a lunii august depăşeşte 22 de grade Celsius în Câmpia Română, dar şi în estul Dobrogei, cu precădere pe litoral şi în Delta Dunării, precum şi pe areale restrânse din sudul Banatului.

Valori între 20 şi 22 de grade Celsius se înregistrează în Câmpia de Vest, Câmpia Jijiei, sudul Moldovei şi zonele deluroase din Oltenia şi Muntenia şi pe areale extinse din Dobrogea.

Temperatura maximă absolută a lunii august în România – 44,5 grade. Unde sunt caracteristice valori între 18 și 20 de grade Celsius

Valori între 18 şi 20 de grade Celsius sunt caracteristice pentru centrul, vestul şi nord-estul Moldovei, Dealurile de Vest, cea mai mare parte a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, Dealurile Subcarpatice şi unele depresiuni intramontane.

În sud-estul Transilvaniei, în zonele montane joase, în cele submontane şi în majoritatea depresiunilor intramontane, aceste valori sunt cuprinse între 16 şi 18 grade Celsius.

În cea mai mare parte a zonei montane, temperatura medie multianuală a lunii august înregistrează valori cuprinse între 10 şi 16 grade, iar la altitudini de peste 2.500 de metri se înregistrează valori sub 10 grade Celsius.

Potrivit specialiştilor ANM, frecvenţa mare a temperaturilor maxime de peste 40 de grade Celsius în această lună este dată de prezenţa aerului tropical. Astfel, la 62 de staţii meteorologice, temperatura maximă absolută a lunii este cuprinsă în intervalul 40 – 43,5 grade Celsius.

„Luna august 2012 a fost una extrem de caldă, la 82 de staţii meteorologice depăşindu-se maxima absolută a lunii. 11 dintre aceste recorduri, înregistrate în 2012, au fost depăşite în intervalul 4 – 6 august 2017, când, la un număr de 25 de staţii meteorologice s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din toată perioada de funcţionare a respectivelor staţii”, precizează ANM.

În topul anilor cu cele mai calde luni august din intervalul 1961-2022 se află: 1992, 2010, 2012, 2015, 2017, 2018, 2019, 2022.

Temperatura maximă absolută a lunii august este de 44,5 grade Celsius şi s-a înregistrat în localitatea Ion Sion din judeţul Brăila, în data de 10 august 1951. În aceeaşi zi, în alte două localităţi din Bărăgan (Amara şi I.C. Frimu), s-a înregistrat temperatura maximă de 44 de grade Celsius, apropiată de cea absolută pe ţară.

Temperatura maximă absolută a lunii august în România – 44,5 grade. Datele ANM arată că temperatura maximă absolută la Bucureşti s-a produs în data de 7 august 2012

Datele ANM arată că temperatura maximă absolută la Bucureşti s-a produs în data de 7 august 2012 şi este de 41,5 grade Celsius, fiind înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti – Filaret.

În aceeaşi zi, la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, temperatura maximă a fost de 40,1 grade, fiind maxima absolută a lunii august pentru această staţie. La Bucureşti – Băneasa, maxima absolută a fost înregistrată în data de 20 august 1945 şi a avut valoarea de 41,1 grade Celsius.

„Luna august este cea mai caldă lună în zonele montane, la multe dintre staţiile meteorologice situate, în general, la peste 1.500 de metri, temperatura maximă absolută anuală înregistrându-se în această lună.

Câteva exemple sunt: 25,9 grade Celsius la Vlădeasa 1.800 (6 august 2017); 24,7 grade Celsius la Iezer (5 august 2017); 23,1 grade Celsius la Vf. Ţarcu (24 august 2007) etc.”, arată ANM.

Temperatura minimă absolută a acestei luni este de -7 grade Celsius la Vf. Omu şi s-a înregistrat în zilele de 27 august 1936 şi 20 august 1949. Temperaturi minime absolute negative, în luna august, s-au mai înregistrat la staţii meteorologice din zona montană, dar şi la Miercurea Ciuc, minima absolută înregistrată la această staţie fiind -1,9 grade Celsius, în data de 27 august 1980.

De asemenea, temperatura minimă absolută la Bucureşti este de 5,2 grade, înregistrată în 30 august 1981, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. Tot în acelaşi an, dar pe 29 august, s-a înregistrat şi minima absolută la Bucureşti-Filaret şi Bucureşti-Afumaţi, respectiv 6,6 şi 5,5 grade Celsius.

Temperatura maximă absolută a lunii august în România – 44,5 grade. Topul anilor cu cele mai reci luni august din intervalul 1961-2022

În topul anilor cu cele mai reci luni august din intervalul 1961-2022 se află 1965, 1968, 1976, 1978, 1984, 1987 etc.

În anul 1981 s-au consemnat cele mai multe temperaturi minime absolute la staţiile meteorologice din România şi anume la 66 de staţii, mai ales în perioada 29 – 31 august, majoritatea acestora fiind sub 7 grade Celsius. Şi în anul 1980 s-au înregistrat temperaturi minime absolute la 34 de staţii meteorologice, în zilele de 25, 26 şi 27 august, toate valorile fiind sub 7,5 grade Celsius.

Potrivit ANM, din datele înregistrate în perioada 1961-2022, la staţiile meteorologice din reţea se constată că precipitaţiile medii multianuale (1961- 2021) din luna august se înscriu între 30 şi 50 mm, în Câmpia Română, Dobrogea, sudul Moldovei şi în extremitatea vestică a ţării, iar între 50 şi 75 mm în celelalte zone de deal şi podiş.

În zonele montane joase, valorile lunare de precipitaţii se încadrează în intervalul 75-100 mm. Cantităţi de peste 100 mm se înregistrează în zona înaltă a arcului Carpatic. Cantităţi sub 30 mm caracterizează zone restrânse din Dobrogea, cu precădere, Delta Dunării.

„Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii înregistrată la staţiile meteorologice din România este de 449,7 mm, la Stâna de Vale, în anul 2002. Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii la Bucureşti este de 182,9 mm, înregistrată în anul 1949, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. Tot în acelaşi an s-a înregistrat şi maxima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, 136,6 mm.

La staţia meteo Bucureşti-Băneasa, cantitatea maximă absolută de precipitaţii din luna august s-a înregistrat în anul 2005 şi a fost de 146,1 mm”, se arată în raportul ANM.

Temperatura maximă absolută a lunii august în România – 44,5 grade. Topul anilor cu cele mai ploioase luni august din intervalul 1961-2022

Cele mai multe valori privind cantitatea maximă absolută a lunii august s-au înregistrat în anul 2005, la 42 staţii meteorologice. Alte exemple de ani în care au fost înregistrate maxime absolute de precipitaţii la un număr mare de staţii sunt: 1972, 1979, 2006, etc.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 219,2 mm şi a fost acumulată la Sulina, în data de 30 august 1924.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 85,1 mm şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 25 august 1977. Tot în 25 august 1977 s-a înregistrat şi maxima absolută la Bucureşti-Afumaţi, 72,6 mm. La staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, maxima absolută este de 83,6 mm, înregistrată în 17 august 1900.

Potrivit ANM, tot în anul 2005 s-au înregistrat cele mai multe valori ale cantităţii maxime absolute de precipitaţii căzute în 24 de ore.

În topul anilor cu cele mai ploioase luni august din intervalul 1961-2022 se află: 1968, 1972, 1997, 2005, 2006, 2007 etc. Printre anii cu cele mai secetoase luni august se enumeră: 1962, 1992, 2000, 2003, 2008 etc. Agerpres

Prețul mai multor alimente va fi plafonat, pentru o perioadă de trei luni, începând de marți, 1 august 2023. Ordonanţa de urgenţă privind stoparea creşterii preţurilor la alimentele de bază a fost aprobată de Guvern în data de 30 iunie 2023. Ministrul Agriculturii anunță controale în magazine, menţionând că sunt prevăzute sancţiuni în cazul în care noile reguli nu vor fi aplicate.

Oordonanţa de urgenţă este menită să stopeze creşterea preţurilor la alimentele de bază. Cotele de adaos comercial pentru anumite produse alimentare au fost reduse.

LISTA alimentelor cu preț plafonat

Printre produsele care beneficiază de această măsură se numără:

Pâinea albă simplă, ambalată în cantitate de 300 – 500 grame, fără specialităţi.
Laptele de vacă proaspăt cu 1,5% grăsime, în ambalaj de 1 litru.
Brânza telemea de vacă la vrac şi iaurtul simplu din lapte de vacă, cu grăsime de 3,5%, ambalate în cantităţi de maxim 200 grame.
Făina albă de grâu „000”, ambalată în pungi de 1 kg.
Mălaiul, ambalat în pungi de 1 kg.
Ouăle de găină calibru M, în seturi de 10 bucăţi.
Uleiul de floarea soarelui, ambalat în sticle de 1 litru.
Carnea proaspătă de pui, inclusiv pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os şi aripioare de pui.
Carnea proaspătă de porc, inclusiv carne de lucru, pulpă de porc cu os şi fără os, şi spată de porc.
Legumele proaspete la vrac, precum roşiile, castraveţii, ceapa galbenă, fasolea uscată, morcovii, ardeii graşi şi kapia.
Fructele proaspete la vrac, inclusiv merele roşii şi golden, prunele, pepenii roşii şi strugurii de masă.
Cartofii proaspeţi albi la vrac.
Zahărul alb tos, ambalat în pungi de 1 kg.

Măsura are ca scop protejarea intereselor consumatorilor şi menţinerea accesibilităţii la produsele alimentare esenţiale pentru toţi cetăţenii.

Procedura de formare a preţului la raft pentru aceste produse trebuie să fie unitară, atât pentru produsele marcă privată ale producătorilor, cât şi pentru produsele marcă proprie ale comerciantului.

Adaosurile comerciale se aplică la valoarea fără TVA a produselor agricole şi alimentare prevăzute, se precizează în proiectul de act normativ.

Amenzi usturătoare pentru cei care nu respectă noile reguli

Nerespectarea prevederilor constituie contravenţie, dacă nu a fost săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, se constituie infracţiune şi se sancţionează cu amendă de la 100.000 lei la 2.000.000 lei.

Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuţ Barbu, declara pe 30 iunie, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern, că la fermieri nu va exista o limită privind stabilirea preţurilor şi nu se va interveni „în niciun fel” la stabilirea preţurilor pe piaţă.

„Prin actul normativ, instituim o formulă agreată cu toate părţile implicate prin care se limitează pentru o perioadă de trei luni adaosurile comerciale practicate în procesarea şi comercializarea unor produse alimentare esenţiale cu scopul scăderii preţurilor pentru aceste categorii de produse şi, implicit, cu scopul creşterii puterii de cumpărare a populaţiei”, a afirmat ministrul.

Potrivit acestuia, „cota de adaos comercial practicat de procesator poate fi de maxim 20% faţă de costul de producţie al produsului calculat potrivit reglementărilor contabile în vigoare, în care sunt incluse cheltuieli directe şi indirecte”.

Cota de adaos comercial practicată în mod cumulat pe întreg lanţul de distribuţie, indiferent de numărul distribuitorilor de pe lanţ, poate fi de maximum 5% faţă de preţul de achiziţie la care se adaugă cheltuielile operaţionale, a explicat Barbu.

El a menţionat că adaosul comercial practicat de comerciant la vânzarea cu amănuntul şi cash & carry poate fi de maximum 20% faţă de preţul de achiziţie, la care se adaugă cheltuielile sale directe şi indirecte.

„Vom reînvăţa să cumpărăm româneşte”, a transmis ministrul Agriculturii, precizând că alimentele din listă sunt „cele mai consumabile în România”.

El a anunţat controale în magazine, menţionând că sunt prevăzute sancţiuni în cazul în care noile reguli nu vor fi aplicate.

Agerpres

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a anunțat deschiderea celei de-a doua sesiuni de depunere a cererilor de finanțare pentru Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat începând cu data de 1 august. Beneficiarii pot încărca documentele necesare pentru accesarea fondurilor puse la dispoziție în platforma digitală investitii.mdlpa.ro.

Conform unui comunicat transmis luni de MDLPA, platforma va fi disponibilă fără a avea un termen limită pentru depunerea cererilor.

Criteriile de alocare a fondurilor vor fi aprobate prin ordin emis de ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, iar sumele se vor aloca după semnarea contractelor de finanţare, precizează sursa citată.

Bugetul este de 500 milioane de lei credite de angajament, au fost solicitate încă 3 miliarde de lei la rectificarea bugetară pentru semnarea contractelor de finanţare, iar în cazul în care fondurile de la bugetul de stat sunt insuficiente pentru încheierea contractelor de finanţare, autorităţile publice locale pot decide finanţarea investiţiilor din bugetele locale sau alte surse legal constituite, mai arată MDLPA.

„Dezvoltarea unei ţări nu se poate face doar reacţionând la situaţii de criză sau stimuli sporadici, investind doar atunci când ceva ne surprinde sau ne sperie.

În condiţiile în care în ultimii 30 de ani s-au consolidat din bani publici doar 26 de clădiri, dintre care 19 în Capitală, era clar nevoie de o schimbare de paradigmă în abordarea situaţiei clădirilor cu risc seismic.

A doua sesiune de finanțare pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic deschisă de Ministerul Dezvoltării. Finanțarea proiectului este de 100%

Această schimbare s-a produs, avem o viziune, avem bani, avem legislaţie, încurajez toţi edilii şi responsabilii din administraţia locală şi centrală să aplice pentru finanţare, pentru că avem şcoli, spitale, clădiri publice, blocuri de locuinţe inventariate care aşteaptă de ani de zile să intre în procesul de consolidare şi reabilitare antiseismică.

Siguranţa oamenilor care trăiesc, lucrează sau trec zilnic pe lângă aceste clădiri este primordială, iar Ministerul Dezvoltării este pregătit să susţină efortul de consolidare, efectele pozitive nefiind strict estetice sau structurale, ci şi economice şi sociale pe termen lung”, a declarat ministrul Adrian-Ioan Veştea, conform sursei citate.

Ministerul Dezvoltării derulează Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat începând cu anul 2023, iar finanţarea este de 100%.

A doua sesiune de finanțare pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic deschisă de Ministerul Dezvoltării. Au fost semnate 4 contracte de finanţare în valoare de 60 de milioane de lei

În perioada 3 ianuarie – 20 februarie, a fost deschis primul apel de proiecte pentru Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, în urma căruia au fost depuse cereri de finanţare pentru consolidarea seismică a 366 de clădiri.

Până în prezent au fost semnate 4 contracte de finanţare în valoare de 60 de milioane de lei.

Programul este unul multianual, de interes şi utilitate publică, derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 212/2022, şi în cadrul acestuia vor fi incluse atât clădirile de locuinţe multietajate, cât şi clădirile publice, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII, mai precizează Ministerul Dezvoltării. Agerpres