Prea sărace, prea slab organizate, prea dependente de sistemul COVAX creat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) sau, pur şi simplu, prudente până la extrem: peste 100 de ţări nu au început deocamdată să îşi vaccineze populaţiile împotriva noului coronavirus.

Jurnaliştii de la AFP au publicat luni un articol care prezintă cinci cazuri emblematice pentru această situaţie.

Japonia

Relativ scutită de pandemia de COVID-19, cu mai puţin de 6.000 de decese raportate la 126 de milioane de locuitori, Japonia a încheiat cu producătorii farmaceutici Pfizer, Moderna şi AstraZeneca acorduri de livrare, care, teoretic, acoperă necesarul de vaccinuri pentru întreaga sa populaţie.

Dar, în pofida mizei naţionale pe care o reprezintă organizarea în luna iulie a Jocurilor Olimpice, deja amânate cu un an din cauza pandemiei de COVID-19, Japonia a ales să îşi acorde un timp suplimentar înainte de a lansa campania naţională de vaccinare. Mass-media evocă un debut al acestei campanii în mai, cu cinci luni mai târziu decât în majoritatea ţărilor dezvoltate. Niciun vaccin nu a obţinut deocamdată aprobarea autorităţilor nipone, care doresc să supună produsele de acest tip unor examinări clinice amănunţite.

Explicaţie: Japonia se numără printre cele mai sceptice ţări din lume în privinţa vaccinurilor, iar guvernul de la Tokyo doreşte să se protejeze de eventuale procese colective în instanţă. Astfel de procese s-au înmulţit după anii 1970, determinând retragerea de pe piaţa niponă a numeroase vaccinuri. Autorităţile locale pot fi găsite vinovate pentru orice efect secundar generat de astfel de seruri.

Încercând să dea un exemplu, prim-ministrul Yoshihide Suga a anunţat că va fi unul dintre primii japonezi care se vor vaccina. Vaccinarea va fi apoi propusă cu prioritate unui grup de circa 10.000 de angajaţi din sectorul sănătăţii, apoi celor 50 de milioane de rezidenţi cu vârste de peste 65 de ani.

Liban

Afectat de o gravă criză economică şi socială, care determină cu regularitate ciocniri brutale între protestatari şi forţele de ordine, Libanul se vede nevoit să depindă în principal de sistemul COVAX conceput de OMS pentru a obţine doze de vaccin, la fel ca alte 92 de ţări defavorizate. Libanul depinde, de asemenea, de o finanţare oferită de Banca Mondială.

Primele vaccinuri, furnizate de grupul american Pfizer, sunt aşteptate la jumătatea lunii februarie în această ţară grav afectată de pandemie şi ai cărei 6 milioane de locuitori sunt supuşi unor dispoziţii de carantină foarte stricte.

Lansate la sfârşitul lunii ianuarie, pre-înscrierile pentru vaccinare au adunat peste 100.000 de cereri în mai puţin de 24 de ore. Angajaţii din sectorul medical şi persoanele de peste 75 de ani formează categoriile prioritare.

Ministerul Sănătăţii a anunţat că doreşte să vaccineze 80% din populaţia libaneză până la sfârşitul anului 2021, un obiectiv considerat însă nerealist de ONG-ul Human Rights Watch şi de mai mulţi oficiali din sectorul medical.

Africa de Sud

Africa de Sud, ţara cel mai grav afectată de noul coronavirus pe continentul african, cu peste 44.000 de decese confirmate în mod oficial, îşi vede aprovizionarea cu vaccinuri, la fel ca majoritatea ţărilor de pe continent, depinzând în mare parte de sistemul COVAX şi de ajutorul oferit de Uniunea Africană.

Africa de Sud a comandat totuşi, direct, 1,5 milioane de doze de vaccin AstraZeneca, produse în India, cu care speră să îşi lanseze campania de vaccinare la jumătatea lunii februarie.

Criticate pentru lentoarea lor, autorităţile sud-africane au anunţat la sfârşitul lunii ianuarie că au rezervat alte 20 de milioane de doze de vaccin Pfizer, dublând astfel numărul total al dozelor comandate, care a ajuns la 40 de milioane.

Africa de Sud, o ţară cu o populaţie de 60 de milioane de locuitori, doreşte să vaccineze două treimi din populaţie până la sfârşitul anului, un obiectiv considerat nerealizabil de unii reprezentanţi ai organizaţiilor medicale locale.

Columbia

A treia în clasamentul celor mai îndoliate ţări din America Latină după Brazilia şi Mexic, cu 53.000 de morţi, Columbia nu îşi va începe campania de vaccinare înaintea datei de 20 februarie.

Partidele de opoziţie şi organizaţiile medicale au denunţat cu fermitate "întârzierea" şi "lipsa de transparenţă" a campaniei de vaccinare din această ţară cu 50 de milioane de locuitori, care figurează printre "lanternele roşii" al continentului.

Preşedintele Ivan Duque a ţinut să transmită o serie de asigurări la sfârşitul lunii ianuarie, declarând că 1 milion de persoane vor fi vaccinate până la sfârşitul lunii martie. Peste 60 de milioane de doze au fost comandate până în prezent la marile laboratoare farmaceutice şi prin sistemul COVAX, au precizat autorităţile din Bogota.

Bosnia

Stat non-membru în Uniunea Europeană, Bosnia se numără printre puţinele ţări europene care nu au început încă o campanie de vaccinare naţională, în pofida uneia dintre cele mai ridicate rate de mortalitate din lume, cu 4.650 de decese raportate la 3,5 milioane de locuitori.

Aspru criticat, preşedintele în exerciţiu al preşedinţiei tripartite bosniace, Milorad Dodik, a declarat că el şi ceilalţi lideri politici ai ţării au fost "literalmente înşelaţi de această poveste a aprovizionării prin sistemul COVAX", prin intermediul căruia Bosnia a comandat 1,2 milioane de doze, aşteptate să sosească în ţară până în primăvară.

Republica Srpska, entitate sârbă a Bosniei, speră să înceapă campania de vaccinare "în zilele următoare", cu aproximativ 100.000 de doze de vaccin Sputnik V, pe care le-a comandat direct din Rusia.

Guvernul federal, care aşteaptă de asemenea 900.000 de doze prin sistemul de aprovizionare al UE, a anunţat că încearcă să comande în manieră directă cantităţi suplimentare de doze din China, din Rusia şi de la grupul Pfizer. Agerpres