Opt călugări au fost testaţi pozitiv pentru COVID-19 într-una din cele circa 20 de mănăstiri ale comunităţii ortodoxe de pe Muntele Athos, enclava cvasi-izolată din nordul Greciei, a anunţat luni o sursă ecleziastică citată de AFP.

Numărând circa 40 de călugări, mănăstirea Sfântul Pavel, unde trăiesc cei opt călugări infectaţi, a fost plasată în carantină. Unul dintre călugări este spitalizat în stare gravă la Salonic.

În luna martie, patru tineri călugări au fost infectaţi cu noul coronavirus în urma unei călătorii în Marea Britanie, dar s-au recuperat rapid.

Lăcaş al ortodoxiei, pe Muntele Athos trăiesc circa 1.700 de călugări. Această enclavă monastică este un loc interzis femeilor şi, conform Constituţiei Greciei, are un statut semi-autonom.

Biserica Ortodoxă din această ţară s-a adaptat cu greu restricţiilor antiepidemice impuse de guvernul grec între lunile martie şi mai, perioadă în care slujbele religioase au fost suspendate. AGERPRES

Italia a instituit obligativitatea testării pentru COVID-19 în cazul persoanelor revenite din călătorii efectuate la Paris şi în alte zone ale Franţei ce înregistrează rate ridicate ale infectărilor cu noul coronavirus, a anunţat luni ministrul italian al sănătăţii, Roberto Speranza, în contextul preocupărilor tot mai mari faţă de agravarea pandemiei în Europa.

„Datele europene sunt îngrijorătoare. Italia se află într-o situaţie mai bună faţă de alte ţări, dar trebuie să fim foarte atenţi să nu zădărnicim eforturile pe care le-am făcut până acum”, a scris oficialul italian pe Twitter, potrivit agenţiilor Reuters şi DPA.

Un purtător de cuvânt al Ministerului italian al Sănătăţii a anunţat apoi că testarea obligatorie a persoanelor venite din anumite zone ale Franţei va începe de marţi.

Aceste zone sunt Auvergne-Rhône-Alpes, Corsica, Hauts-de-France, Nouvelle-Aquitaine, Occitania, Provence-Alpes-Côte d’Azur şi Île-de-France – regiunea care cuprinde capitala Paris.

În Franţa au fost raportate duminică 10.569 de noi cazuri de COVID-19, faţă de recordul de 13.498 consemnat în ziua precedentă. De la începutul pandemiei Franţa a înregistrat peste 452.000 de infectări, din care mai mult de 31.000 de decese.

Italia, de asemenea una dintre ţările cele mai sever lovite de pandemie, cu peste 298.000 de cazuri şi 35.700 de morţi, a reuşit oarecum să o controleze după vârful din martie şi aprilie, dar a început de asemenea să înregistreze o creştere a contaminărilor zilnice, cu 1.587 de noi cazuri raportate duminică. AGERPRES

Pandemia de COVID-19 are un impact economic “devastator” asupra celor mai vulnerabile categorii de populaţie din lume, persoanele strămutate sau care trăiesc în zone de conflict fiind împinse la foamete sau la deşcolarizare, relevă un studiu publicat luni de organizaţia neguvernamentală Consiliul Norvegian pentru Refugiaţi (NRC), citat de AFP.

În ancheta intitulată ‘Spirala descendentă’, realizată în 14 ţări, Consiliul Norvegian pentru Refugiaţi arată că aproape trei sferturi dintre cele circa 1.400 de persoane chestionate au spus că situaţia lor s-a degradat din cauza crizei sanitare.

Conform studiului, 77% dintre cei chestionaţi şi-au pierdut locul de muncă sau li s-a diminuat salariul din martie, 70% au fost nevoiţi să îşi reducă numărul de mese în familie, iar 73% s-au declarat mai puţin susceptibili să îşi trimită copiii la şcoală, din cauza dificultăţilor financiare.

“Cele mai vulnerabile comunităţi din lume sunt într-o spirală descendentă periculoasă”, a subliniat secretarul general al NRC, Jan Egeland, citat într-un comunicat.

“Deja forţate să îşi părăsească domiciliul din cauza violenţelor, deseori cu drepturi limitate la muncă sau la acces la servicii guvernamentale, impactul economic al pandemiei le împinge la catastrofă”, a atras el atenţia.

Chiar înainte de pandemie, ONU îşi exprima îngrijorarea în legătură cu agravarea foametei în lume.

Conform unui raport anual publicat în iulie, o persoană din nouă a suferit de subalimentare cronică în 2019, o proporţie care ar urma să crească din cauza COVID-19.

Ancheta NRC a fost realizată în rândul a 1.413 persoane din 14 ţări: Afganistan, Columbia, Irak, Kenya, Libia, Mali, Uganda, Venezuela, Somalia, Republica Democrată Congo, Liban, Iordania, Burkina Faso şi Yemen. Agerpres

Între 60% şi 64% din alegătorii care s-au prezentat la vot au votat pentru reducerea numărului de parlamentari din Italia de la 945 la 600, arată un sondaj la ieşirea de la urne realizat de televiziunea publică RAI, preluată luni de AFP.

Împotriva măsurii promise în campania electorală de Mişcarea 5 Stele au votat doar 36% până la 40% din participanţii la scrutin.

Urnele s-au închis la ora locală 15.00 (16.00 ora României). Votarea a început de duminică, iar rezultatele urmează să fie anunţate luni seara.

În Toscana, Campania, Puglia şi Marche, controlate de stânga, respectiv Liguria şi Veneto, unde este majoritară dreapta, odată cu referendumul constituţional s-au desfăşurat şi alegeri locale pentru desemnarea preşedinţilor regiunilor. AGERPRES