Connect with us

EVENIMENT

Peste 158.000 de persoane au tranzitat frontierele românești, în ultimele 24 de ore

Publicat

frontiera

Aproximativ 158.300 de persoane, cetăţeni români şi străini, şi peste 45.700 de mijloace de transport au efectuat formalităţile de control (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire), vineri, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări, a informat IGPF.

Potrivit unui comunicat transmis sâmbătă AGERPRES, pe sensul de intrare în România au fost 73.245 de persoane, dintre care 6.900 de cetăţeni ucraineni.

În ceea ce priveşte activităţile specifice, în zonele de competenţă – punctele de trecere şi „frontiera verde” – poliţiştii de frontieră au constatat, vineri, 47 de fapte ilegale (20 de infracţiuni şi 27 de contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini.

Au fost ridicate în vederea confiscării bunuri în valoare de peste 187.700 lei.

Vineri, nu s-a permis intrarea în ţară a 17 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi de asemenea nu s-a permis ieşirea a 14 cetăţeni români din diferite motive legale.

Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


EVENIMENT

Primăvara anului 2023, cea mai călduroasă în Spania de la începutul înregistrărilor meteorologice

Publicat

Arhivă foto

Potrivit Agenției Naționale de Meteorologie (AEMET), primăvara anului 2023, cuprinsă între 1 martie și 31 mai, a înregistrat cele mai ridicate temperaturi în Spania de la începutul măsurătorilor meteorologice în țară. Această informație a fost anunțată miercuri și este relatată de AFP.

„Primăvara 2023 a fost cea mai călduroasă din Spania din seria istorică”, începută în 1961, în principal din cauza valului de căldură extrem de timpuriu de la sfârşitul lunii aprilie, a precizat AEMET în prezentarea unui raport.

Pe parcursul celor trei luni, temperatura medie în ţară a fost de 14,2 grade Celsius, cu 1,8 grade mai mare decât normalul sezonului şi cu 0,3 grade mai mare decât ultimul record de temperatură înregistrat primăvara, datând din 1997.

Primăvara 2023 a fost, de asemenea, a doua cea mai secetoasă primăvară înregistrată vreodată în Spania, a precizat AEMET.

O masă de aer cald şi uscat venită din Africa de Nord a provocat un record absolut de temperatură în Spania continentală la sfârşitul lunii aprilie, cu 38,8 grade în sudul ţării, un nivel înregistrat, de obicei, în luna iulie.

Primăvara anului 2023, cea mai călduroasă în Spania de la începutul înregistrărilor meteorologice. Episoadele de temperaturi extrem de ridicate s-au înmulţit în ultimii ani în Spania

Această „căldură extremă (…) ar fi fost aproape imposibilă fără schimbările climatice”, a demonstrat un studiu ştiinţific publicat la începutul lunii mai de World Weather Attribution (WWA), o reţea globală de oameni de ştiinţă care evaluează legătura dintre evenimentele meteorologice extreme şi schimbările climatice.

Luna mai, în schimb, a fost marcată de temperaturi în medie mai scăzute decât în mod normal pentru acest sezon, potrivit AEMET.

Episoadele de temperaturi extrem de ridicate s-au înmulţit în ultimii ani în Spania, o ţară europeană aflată în prima linie a schimbărilor climatice, cu aproape 75% din teritoriul său cu risc de deşertificare, potrivit ONU.

Potrivit AEMET, 2022, un an marcat de o vară extrem de călduroasă şi incendii devastatoare, a fost cel mai cald an înregistrat vreodată în ţară. Agerpres

Citește mai departe

EVENIMENT

”Flori pentru suflet – Remember Florian Pittiş” 2023, în weekend, în Parcul Titan. PROGRAM

Publicat

flori pentru suflet remember florian pittis

Ce-a de-a IX-a ediţie a evenimentului ”Flori pentru suflet – Remember Florian Pittiş” va avea loc în weekend, în zilele de 9, 10 şi 11 iunie, în Parcul Titan din sectorul 3.

„O nouă ediţie de sărbătoare a spiritului, o nouă întâlnire pentru o stare de bine, 9, 10 şi 11 iunie – Parcul Titan Primăria Sectorului 3 continuă şi în acest an una dintre cele mai frumoase tradiţii concertistice din România, cu ediţia a IX-a a evenimentului Flori pentru suflet – Remember Florian Pittiş. Festivalul, organizat pentru a-l celebra pe cel care reprezintă în inimile şi conştiinţa românilor un ideal de spirit de-a pururi tânăr şi liber – Florian Pittis, a devenit, în timp, un reper cultural pentru Sectorul 3, prin impunerea unui concept unic şi prin numărul mare de participanţi. Evenimentul este, de asemenea, un excelent pretext şi pentru evocarea altor artişti iubiţi, repere în lumea folkului, a căror amintire se păstrează, astfel, vie”, se arată într-un comunicat de presă remis de organizatori.

Publicul este provocat la un nou maraton al prieteniei şi muzicii de calitate, locul de întâlnire fiind scena de lângă lacul din Parcul Titan.

„Locul acela în care, o dată pe an, an de an, muzica şi poezia se împletesc cu proiecţiile video şi în care artişti, legaţi de Moţu Pittis sau cărora acesta le-a marcat destinul artistic, se reunesc pentru a-şi arăta preţuirea faţă de cel care a fost Forian Pittiş, dar şi faţă de alţi artişti care au făcut istorie în muzică folk”.

PROGRAM

În programul evenimentului sunt incluşi cei mai reprezentativi artişti ai scenei folk actuale de la noi din ţară:

– 9 iunie, ora 19.00: Soundcrowd, Ansamblul instrumental Copiii Curcubeu (Corul şi Orchestra elevilor de la Şcoala Gimnazială de Arte nr. 5 din Sectorul 3), Cvartetul Passione şi Grupul Coral Song, dirijor Mircea Ionescu

– 10 iunie, ora 18.00: Sunt un frate tânăr – proiect al artiştilor Dorin Andone, Teo Boar şi Vlady Cnejevici, Cătălin Stepa, Maria Gheorghiu, Florin Chilian, Zoia Alecu, Mircea Baniciu & Band

– 11 iunie, ora 18.00: Marius Matache Trio, Marius Bătu, Alina Manole, Ducu Bertzi & Friends, Alifantis & ZAN, Mircea Vintila & Brambura.

„Moţu’ Pittiş a sădit în sufletele românilor dorinţa de libertate, de cunoaştere. A fost un vizionar care a inspirat generaţii întregi de tineri şi continuă să o facă, deoarece moştenirea pe care ne-a lăsat-o este atemporală. Evenimentul ‘Flori pentru suflet – Remember Florian Pittiş’ îşi propune să aducă în fiecare an în faţa mai vechilor sau mai tinerelor generaţii în blue-jeans lecţiile de cultură, de poezie, de teatru, de literatură şi de muzică bună pe care Florian Pittiş le-a oferit”.

Accesul la eveniment este liber, au mai spus organizatorii evenimentului.

Citește mai departe

EVENIMENT

Interesul pentru alegerile europene crește: Peste jumătate dintre cetățenii europeni și 61% dintre români sunt interesaţi

Publicat

Conform sondajului Eurobarometru prezentat marți la Bruxelles de Parlamentul European în parteneriat cu European Newsroom, 56% dintre cetățenii europeni și 61% dintre români se arată interesați de următoarele alegeri europene. Aceste alegeri europarlamentare sunt programate pentru perioada 6-9 iunie 2024 în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, fiind programate cu un an înainte.

În prezentarea studiului, Philipp Schulmeister, director pentru campanii în cadrul Parlamentului European, a explicat că două treimi dintre respondenţii din UE (67%) declară că probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc săptămâna viitoare.

O întrebare similară a fost inclusă în sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din aprilie 2018, cu un an înaintea alegerilor europene precedente. La acea dată, 58% dintre respondenţi declarau că probabil ar vota în aceste condiţii.

Cetăţenii români sunt în prezent mai dispuşi să voteze la alegerile europene decât erau înaintea precedentelor alegeri europene, desfăşurate în 2019.

Dintre respondenţii români, 64% declară că probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc la o săptămână de la data sondajului, faţă de 60% în 2018.

O altă concluzie a sondajului, evidenţiată şi de Schulmeister în prezentarea sa, este aceea că cetăţenii europeni sunt de părere că democraţia este cea mai importantă valoare pe care Parlamentul European o poate apăra: 37% dintre respondenţi consideră că apărarea democraţiei este prioritară, fiind urmată de protecţia drepturilor omului în UE şi la nivel mondial (28%) şi de libertatea de exprimare şi de gândire (27%).

Interesul pentru alegerile europene crește. Cetăţenii europeni sunt mulţumiţi în principal de existenţa unor alegeri libere şi corecte

Modul în care democraţia funcţionează în Uniunea Europeană mulţumeşte 54% dintre cetăţenii europeni şi pe 52% dintre cei români.

Cetăţenii europeni sunt mulţumiţi în principal de existenţa unor alegeri libere şi corecte (70%), libertatea de exprimare (70%) şi respectarea drepturilor fundamentale (66%).

Ei sunt cel mai puţin mulţumiţi de combaterea dezinformării şi a corupţiei.

Întrebaţi despre diverse elemente ale democraţiei, cetăţenii români se declară mulţumiţi de libertatea de exprimare (62%), diversitatea mass-media (56%), existenţa alegerilor libere şi echitabile (54%) şi de respectul pentru drepturile fundamentale (54%).

Românii sunt cel mai puţin mulţumiţi de felul în care sunt luate în considerare interesele cetăţenilor de către partidele politice şi de lupta împotriva corupţiei.

O majoritate a cetăţenilor europeni sunt conştienţi de impactul Uniunii Europene asupra vieţii lor de zi cu zi: aproximativ şapte din zece cetăţeni europeni şi 62% dintre români împărtăşesc această opinie.

Interesul pentru alegerile europene crește. 62% dintre respondenţii din UE şi 55% dintre cei din România îşi amintesc că au auzit recent despre Parlamentul European

Rolul Parlamentului European este şi el recunoscut: 62% dintre respondenţii din UE şi 55% dintre cei din România îşi amintesc că au auzit recent despre Parlamentul European.

Sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru Ucraina iese în evidenţă, fiind realizarea cu cea mai mare rată de mulţumire în rândul cetăţenilor europeni: 69% dintre respondenţii la nivel UE se declară mulţumiţi de aceste acţiuni. Acelaşi procent se înregistrează şi în rândul respondenţilor din România (69%).

Nivelul de satisfacţie este cel mai ridicat în Olanda (90%), Suedia (87%), Finlanda (87%) şi Irlanda (87%). Respondenţii din Slovacia (45%) şi Grecia (48%) au cele mai scăzute rate de satisfacţie.

Satisfacţia faţă de acţiunile Uniunii este, de asemenea, relativ ridicată în domeniul protecţiei drepturilor democratice şi al respectării statului de drept (64% dintre cetăţenii europeni, 57% dintre cetăţenii români), precum şi în domeniul politicii externe (54% dintre cetăţenii europeni, 56% dintre cetăţenii români).

Interesul pentru alegerile europene crește. Cetăţenii doresc ca Parlamentul European să pună pe primul loc lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale

Crizele suprapuse din ultimii ani sunt foarte vizibile atunci când sunt analizate starea economiei şi situaţia financiară a cetăţenilor. Jumătate dintre respondenţii europeni (50%) constată că nivelul lor de trai a scăzut şi se aşteaptă ca acest lucru să continue în anul următor, în timp ce 29% nu au constatat încă o reducere a nivelului de trai, dar se aşteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an.

Dintre respondenţii români, 47% au constatat deja o scădere a nivelului de viaţă, iar 37% se aşteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an.

În acest context, cresc şi aşteptările pentru soluţii concrete: 65% dintre respondenţii europeni şi 69% dintre românii intervievaţi nu sunt mulţumiţi de măsurile luate de ţara lor pentru a face faţă crizei generate de costul vieţii, iar 57% dintre cetăţenii europeni şi 60% dintre cei români nu sunt mulţumiţi de ceea ce a făcut Uniunea Europeană pentru a remedia situaţia.

În această privinţă, cetăţenii doresc ca Parlamentul European să pună pe primul loc lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale (38%), următoarele priorităţi fiind sănătatea publică (33%), combaterea schimbărilor climatice (31%) şi sprijinirea economiei şi crearea de noi locuri de muncă (31%).

Pentru respondenţii din România prioritatea o reprezintă sprijinirea economiei şi crearea de noi locuri de muncă (40%), urmată de sănătatea publică (36%) şi de lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale (29%). Agerpres

Citește mai departe

EVENIMENT

Seceta pedologică se menține în Dobrogea, Moldova și Muntenia: Cultura grâului de toamnă afectată, potrivit prognozei ANM

Publicat

Arhivă foto

Prognoza de specialitate emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 8 – 14 iunie 2023 indică continuarea secetei pedologice moderate și puternice în regiunile Dobrogea, Moldova și anumite zone din Muntenia și Moldova, având un impact negativ asupra culturii grâului de toamnă pe suprafețe agricole extinse.

„Aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în Maramureş, Crişana şi Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, Transilvaniei şi a Munteniei, local în nordul, estul, izolat sud-vestul Moldovei. Deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată şi puternică) se vor înregistra în Dobrogea, pe suprafeţe agricole extinse din Moldova, local în nordul, estul şi sudul Munteniei, centrul, estul şi sudul Transilvaniei, izolat nord-vestul Banatului”, precizează specialiştii ANM.

În cultura porumbului, rezerva de apă în stratul de sol 0-50 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în Transilvania, Crişana, Banat şi Oltenia, pe suprafeţe extinse din Muntenia şi Moldova, izolat în sud-vestul, centrul şi nordul Dobrogei.

Pe de altă parte, conţinutul de umiditate din sol se va situa în limite scăzute (secetă pedologică moderată), în Maramureş, local în nord-estul, estul şi sudul Munteniei, sudul, centrul, izolat nord-estul Moldovei, sud-estul, estul şi centrul Dobrogei.

Pe fondul regimului hidrotermic din aer şi sol favorabil, procesele vegetative ale culturilor de câmp şi pomi-viticole se vor desfăşura normal în cea mai mare parte a regiunilor agricole ale ţării.

Seceta pedologică se menține în Dobrogea, Moldova și Muntenia, La floarea-soarelui vor predomina fazele de apariţie a primei perechi de frunze

Culturile de orz şi grâu de toamnă înfiinţate în epoca optimă îşi vor continua înspicarea (60-100%), înflorirea (10-100%), precum şi maturitatea în lapte (10-40%), pe majoritatea suprafeţelor agricole.

Culturile tardive se vor afla în fazele de înspicare (50-100%) şi înflorire (10-100%).

Rapiţa din Dobrogea, Muntenia, Moldova, Transilvania şi Crişana se va afla predominant la formarea silicvelor şi a boabelor în silicve (20-100%), iar local în sud-estul ţării se va putea declanşa maturitatea deplină (10-20%), în special pe arealele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului.

La floarea-soarelui vor predomina fazele de apariţie a primei perechi de frunze (30-100%) şi înfrunzire (6-14 frunze), la nivelul întregii ţări. Cultura de porumb îşi va definitiva răsărirea (90-100%), plantele aflându-se predominant la dezvoltarea aparatului foliar (5-13 frunze). Sfecla de zahăr din principalele bazine specializate va parcurge răsărirea (80-100%), dezvoltarea primei perechi de frunze (50-100%) şi înfrunzirea (8-15 frunze).

La cartof se vor înregistra răsărirea (70-100%), creşterea lăstarilor laterali şi tuberizarea (20-100%), iar la soiurile timpurii pentru consum va fi posibilă îmbobocirea.

Seceta pedologică se menține în Dobrogea, Moldova și Muntenia. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 14 şi 25 de grade Celsius

Pomii fructiferi vor parcurge creşterea şi dezvoltarea fructelor, iar la soiurile timpurii de cireş aflate la maturitatea de consum se va continua recoltarea.

La seminţoase se vor semnala creşterea lăstarilor, frunzelor şi rodului. În toate podgoriile, la viţa-de-vie se vor continua dezvoltarea aparatului vegetativ (frunze, coarde), formarea inflorescenţelor şi înflorirea.

În condiţiile agrometeorologice menţionate, lucrările agricole în câmp (aplicarea îngrăşămintelor, erbicidări, praşile, tratamente fitosanitare etc.) se vor putea desfăşura în condiţii bune, precizează specialiştii ANM.

Din punct de vedere meteorologic, în acest interval va predomina un regim termic al aerului pe ansamblu normal, la nivelul întregii ţări.

Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 14 şi 25 de grade Celsius, valori apropiate de mediile multianuale, în cea mai mare parte a zonelor de cultură.

Seceta pedologică se menține în Dobrogea, Moldova și Muntenia. Temperatura maximă a aerului se va situa între 21 şi 30 de grade Celsius

Temperatura maximă a aerului se va situa între 21 şi 30 de grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul agricol, iar cea minimă între 7 şi 19 grade Celsius, în majoritatea regiunilor agricole.

În perioada menţionată se prognozează ploi locale sub formă de aversă, dar şi torenţiale, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, în aproape toată ţara.

Totodată, vor fi condiţii de producere a grindinei, iar cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol. Agerpres

Citește mai departe