Autoritățile americane au anunțat noi măsuri privind condițiile de intrare pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, în contextul pandemiei. Noile măsuri vor intra în vigoare marți și vizează inclusiv copiii de peste 2 ani.

Conform informațiilor comunicate public de către Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (Centers for Disease Control and Prevention – CDC), toate persoanele care sosesc în Statele Unite ale Americii pe cale aeriană trebuie să prezinte la îmbarcare un test cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 sau un document care să ateste faptul că persoanele în cauză au fost infectate cu virusul SARS-CoV-2, fiind în prezent vindecate, conform Mediafax.

Testul pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 trebuie efectuat cu maximum 72 de ore (3 zile) anterior sosirii în Statele Unite ale Americii, fiind acceptate atât testele moleculare, cât și testele antigen, iar documentul care atestă rezultatul negativ al testării trebuie prezentat în format tipărit.

Reprezentanții companiilor aeriene nu vor permite îmbarcarea persoanelor care refuză prezentarea documentelor solicitate de autoritățile americane.

Măsura se aplică tuturor persoanelor cu vârsta de peste 2 ani, inclusiv cetățenilor americani, rezidenților permanenți și cetățenilor aflați în tranzit.

Totodată, MAE precizează că autoritățile federale americane recomandă ca persoanele care intră în Statele Unite ale Americii să se testeze după o perioadă de 3 până la 5 zile de la sosire și să rămână în autoizolare la domiciliu/reședință, pentru o perioadă de 7 zile din momentul intrării pe teritoriul SUA.

MAE reamintește că cetățenii români pot călători în Statele Unite ale Americii, în baza vizelor deținute, perioada de ședere fiind reglementată de tipul de viză și calitatea în care se face deplasarea. Totodată, MAE recomandă verificarea eventualelor restricții aplicabile călătoriei, în funcție de statele tranzitate către Statele Unite ale Americii, disponibile pe pagina de internet a Departamentului de Stat al SUA: www.travel.state.gov, precum și cu compania aeriană care operează zborul, în vederea obținerii celor mai recente informații.

Ministerul Afacerilor Externe amintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Washington: 001 (202) 332-2392, 001 (202) 332-2935, 001 (202) 332-4858, Consulatului General al României la New York: 001 212 682-9120, 001 212 682-9121, Consulatului General al României la Chicago: (001) (312) 573-1315, (001) (312) 573-1181, Consulatului General al României la Los Angeles: 001 310-444-0623, 001 310-473-8061, 001 310-231-4468, Consulatului General al României la Miami: 001.305.763.8714, 001.305.763.8874, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de urgență al misiunii diplomatice la Washington: 001 (202) 420-8350, Consulatului General al României la New York: 001 917 6799874, Consulatului General al României la Chicago: (001) (312) 307-2923, Consulatului General al României la Los Angeles: 001 310-721-0474, Consulatului General al României la Miami: 001.202.515.8953.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet http://washington.mae.ro/,http://newyork.mae.ro,http://chicago.mae.ro, http://losangeles.mae.ro, http://miami.mae.ro și http://www.mae.ro/node/52075.

Numărul salariaţilor din Capitală era, la finele lunii octombrie 2020, de 1.034.265 persoane, în scădere cu 4.375 persoane (minus 0,42%) faţă de perioada similară din 2019, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Comparativ cu septembrie, numărul de salariaţi a crescut cu 1.066 persoane, respectiv cu 0,1%.

Câştigul salarial mediu brut a fost, la finele lunii octombrie 2020, de 6.955 lei (6.530 în octombrie 2019), iar cel net de 4.243 lei (3.982 lei în octombrie 2019).

Pe de altă parte, la data menţionată, în Bucureşti erau înregistraţi 15.317 şomeri (15.394 în octombrie 2019), iar rata şomajului se situa la 1,2%. Agerpres

Uniunea Europeană a lansat un apel la evitarea călătoriilor neesenţiale între ţările din blocm pentru a face faţă ameninţării noilor mutaţii ale coronavirusului, apreciind situaţia sanitară “foarte gravă”, la finalul unui summit prin videoconferinţă al celor 27, organizat joi, comentează AFP.

Ulterior, Franţa a anunţat că va impune cu începere de duminică călătorilor din alte ţări europene să prezinte un test PCR realizat cu 72 de ore înainte de plecare. O obligaţie care nu se referă la călătoriile esenţiale, la muncitorii frontalieri.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a estimat joi seară, după recomandările Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC), că “toate călătoriile neesenţiale” trebuie “puternic descurajate”. “Suntem tot mai îngrijoraţi pe tema diferitelor mutaţii” ale coronavirusului, a recunoscut Ursula von der Leyen.

Ea a propus o nouă definiţie mai exactă a zonelor de risc din punct de vedere sanitar, cu o nouă categorie “roşu închis”. În cadrul UE, călătorii provenind din acest regiuni ar putea fi supuşi obligaţiei de a face un test înainte de plecare şi de a intra în carantină la sosire.

În ce priveşte ţările din afara UE, “propunem măsuri suplimentare de securitate pentru călătoriile esenţiale spre Europa, de exemplu cerând un test înainte de plecare”, a adăugat ea.

Controlul frontierelor este o prerogativă naţională, dar europenii încearcă să se coordoneze pentru a păstra funcţionarea pieţei interne, transportul mărfurilor şi cotidianul muncitorilor transfrontalieri. Ei doresc să evite haosul care a urmat închiderii frontierelor în ordine dispersată atunci când pandemia a apărut în primăvară.

În faţa mutaţiilor coronavirusului (britanică, sud-africană), mai contagioase, mai multe ţări au înăsprit restricţiile în ultimele zile. Germania a decis însăsprirea restricțiilor începând de marți, iar Olanda a anunţat, joi seară, o interdicţie de circulaţie pe timpul nopţii cu începere de la orele 21.00, iar Portugalia închiderea şcolilor.

În ajunul summitului, europenii au ajuns în cele din urmă să se se înţeleagă asupra recunoaşterii reciproce a rezultatelor testelor, atât PCR, cât şi antigenice rapide, un progres validat joi seară.

Pentru a detecta mutaţiile coronavirusului, Comisia Europeană a îndemnat statele membre ale UE să crească secvenţierea, considerând insuficient nivelul actual. De asemenea, a lansat un apel la accelerarea vaccinării, protejând 70% din populaţia adultă înainte de sfârşitul verii şi 80% din personalul sanitar şi cei în vârstă de peste 80 de ani până în martie.

Obiective sprijinite de cei 27, a afirmat Ursula von der Leyen. “Este un efort enorm, dar realizabil”, a subliniat ea.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a dat asigurări că toate mijloacele posibile” vor fi “examinate pentru a asigura aprovizionarea rapidă” cu vaccinuri, în contextul în care întârzieri în livrarea Pfizer-BioNTech – unul din cele două autorizate în UE – au constrâns mai multe ţări la încetinirea calendarului iniţial.

Pe lângă Pfizer-BioNTech, vaccinul Moderna este, de asemenea, autorizat în UE şi avizul Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) în privinţa celui de la AstraZaneca, deja utilizat în Marea Britanie, urmează să intervină înainte de sfârşitul lunii.

UE a semnat în total şase contracte pentru vaccinuri cu diverse companii farmaceutice şi este în discuţii cu alte două (Novavax şi Valneva), pentru peste 2,5 miliarde de doze potenţiale.

Semn de nerăbdare în creştere, patru ţări – Austria, Grecia, Cehia şi Danemarca – i-au trimis o scrisoare lui Charles Michel pentru a reclama ca procesul de aprobare a vaccinelor de către EMA să fie mai rapid.

Atena a pledat, de asemenea, pentru înfiinţarea unui certificat de vaccinare “standardizat” în UE, o propunere discutată la summit.

Grecia vrea să îşi salveze industria turistică, dar ideea de a se servi de acest certificat pentru a permite persoanelor vaccinate să călătorească este considerată prematură de mai multe state membre, din cauza proporţiei reduse a populaţiei vaccinate şi a incertitudinilor cu privire la efectul vaccinului asupra transmiterii virusului.

“Ar trebui să ne putem pune de acord” cu privire la normele comune pentru aceste certificate, a spus Charles Michel. “După aceea, am putem vedea dacă şi în ce circumstanţe poate fi utilizat acest certificat”, a adăugat el. Agerpres

Producţia naţională de autoturisme a înregistrat, în 2020, un declin de 10,67%, faţă de anul precedent, până la 438.107 unităţi, conform datelor publicate de Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

Doar la nivelul lunii decembrie, au fost produse în România 33.408 de autoturisme, dintre care 18.804 de unităţi la uzina Dacia de la Mioveni şi 14.604 unităţi la fabrica Ford de la Craiova.

Raportat la întreg anul 2020, producţia de autoturisme a ajuns la 438.107 unităţi, în scădere cu 10,67% faţă de 2019, când s-au înregistrat 490.412 de unităţi.

Potrivit sursei citate, în funcţie de modelele auto, producţia de autoturisme are pe primul loc Dacia Duster – cu 183.286 de unităţi, urmat de Ford EcoSport & Puma (179.008 unităţi), Dacia Sandero (36.416), Dacia Logan (30.834) şi Dacia Logan MCV (8.663).

Pe de altă parte, datele publicate, în ianuarie, de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA) arată că vânzările de maşini noi în România au scăzut cu 22,6%, în 2020, faţă de anul precedent, deşi înmatriculările de autovehicule au înregistrat creşteri în ultimele patru luni ale anului, iar comercializarea de autoturisme ecologice s-a majorat cu 103,5%.

Pe piaţa naţională, topul pe mărci (autoturisme + autovehicule comerciale), la finalul anului 2020, era condus de Dacia, cu 42.356 de unităţi, urmată de Renault – cu 11.796 de unităţi, Volkswagen (10.957 unităţi), Skoda (10.288), Ford (9.910) şi Toyota (6.870).

Analiza de specialitate relevă faptul majoritatea achiziţiilor de autoturisme înregistrate anul trecut în România au fost realizate de persoanele juridice, care acoperă 55% din total, restul (45%) revenind persoanelor fizice. Agerpres