ECONOMIE
Peste 170.000 de turiști au petrecut Revelionul în stațiunile din România și au cheltuit aproape 44 de milioane de euro
Conform estimărilor Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), peste 170.000 de turişti şi-au petrecut Revelionul 2019/2020 în ţară şi au cheltuit aproape 44 de milioane de euro.
În acest an de Revelion personalul bugetar a avut două zile libere în plus, 27 decembrie şi 3 ianuarie, turiştii români putând să se bucure de un sejur prelungit de 4-5 zile în destinaţii interne sau externe. Cu toate acestea, numărul turiştilor nu a crescut semnificativ comparativ cu anul trecut, însă prezenţa voucherelor de vacanţă a compensat lipsa zăpezii din unele staţiuni din ţară, semnalează FPTR într-un comunicat remis, vineri, AGERPRES.
„România rămâne principala opţiune de vacanţă atât a turiştilor români, dar şi a unui număr din ce în ce mai mare de turişti străini care au început să ia în calcul ţara noastră ca destinaţie de Revelion. Tarifele de cazare accesibile, mâncarea mai ieftină decât oriunde în destinaţiile concurente şi distribuirea voucherelor de vacanţă au ajutat la majorarea numărului de turişti. Cu toate acestea, vremea caldă, anormală pentru această perioadă, a scăzut cererea pentru destinaţiile de schi interne şi externe”, a declarat Dragoş Răducan, prim-vicepreşedintele FPTR.
Ca în fiecare an, destinaţiile cu tradiţie au fost cele mai solicitate, înregistrându-se la nivel naţional o creştere a numărului de turişti cu 2,5% faţă de anul trecut.
Cel mai mare număr de locuri vândute de Revelion s-a înregistrat în turismul rural, 58.500 de turişti petrecându-şi noaptea de Revelion la pensiuni, cu 2,6% mai mulţi faţă de anul trecut. În aceste destinaţii s-au înregistrat sejururi de până la cinci nopţi datorită pachetelor consistente de servicii.
Staţiunile balneare au găzduit de sărbătorile de iarnă peste 25.600 de români, în scădere cu 9,3 %, faţă de anul trecut. Creşteri s-au înregistrat în zonele montane, unde 49.300 de persoane au optat să-şi petreacă vacanţa de Revelion la munte, cu 32,4% mai mult faţă de anul trecut, principalele staţiuni montane fiind arhipline în această perioadă.
Pentru ofertele de Revelion ale hotelurilor din marile oraşe ale României au plătit peste 31.500 de persoane, aproximativ acelaşi număr ca şi în anul anterior.
„Chiar dacă vremea a fost frumoasă, în Delta Dunării şi pe litoralul românesc numărul turiştilor a fost destul de scăzut din cauză că numărul locurilor de cazare încălzite a fost restrâns”, precizează FPTR.
În ceea ce priveşte tarifele percepute în perioada Revelionului, acestea s-au majorat faţă de 2019 cu o medie de 12%, cu mult sub creşterea elementelor care compun tariful, cum ar fi utilităţile şi salariile, care au avut creşteri de până la 25% în anul 2019, diferenţa fiind compensată prin scăderea TVA-ului, dar mai ales prin scăderea profitului hotelurilor, semnalează reprezentanţii federaţiei.
Astfel, românii au cheltuit peste 210,857 milioane de lei pentru achiziţionarea pachetelor de Revelion în ţară, în creştere cu 17,5% faţă de anul anterior. Zonele cele mai căutate au fost Valea Prahovei, Poiana Braşov, Păltiniş, Rânca, Strajă, Călimăneşti, Felix şi zonele tradiţionale rurale Bran-Moieciu, Maramureş, Bucovina.
Românii care au ales să îşi petreacă vacanţa de sărbători în străinătate au avut de ales între destinaţii de schi şi sporturi de iarnă, pachete turistice de tip city-break în oraşe europene şi destinaţii exotice îndepărtate. Chiar dacă au beneficiat de un număr mare de zile libere, doar 10.870 de turişti români au apelat la agenţiile de turism pentru petrecerea Revelionului în străinătate.
Numărul acestora a scăzut cu aproximativ 2% faţă de anul 2019, aceştia cheltuind aproximativ 6,015 milioane de euro. Cei mai mulţi şi-au cumpărat pachete pentru destinaţii de schi şi sporturi de iarnă în Austria, Franţa, Italia şi Bulgaria.
Ca şi anul trecut, anul acesta s-a menţinut interesul pentru destinaţii tip city-break, precum şi pentru ţările cu clima caldă din zona Orientului Mijlociu, cum ar fi Egipt, Maroc, Istanbul sau Dubai. Printre preferinţele românilor s-au aflat şi destinaţiile exotice, precum Republica Dominicană, Maldive, Singapore, Mauritius şi Thailanda.
FPTR mai semnalează că de la an la an românii tind să-şi organizeze pe cont propriu vacanţele, folosind sisteme de rezervări online pentru a-şi cumpăra servicii turistice. Majoritatea rezervă în special biletul de avion şi cazarea în destinaţii externe, renunţând la serviciile de masă şi agrement, pe care le achiziţionează la faţa locului.AGERPRES
Sursa foto: digi24.ro
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
VIDEO. Podcast Cluj24. Alexandru Cordoș (PSD): Electoratul de stânga vrea o schimbare. Vor fi schimbări în județul Cluj
Tânăr din Alba, prins la volan, beat și fără permis de conducere, pe DN 75. Ce alcoolemie avea și ce măsuri au luat polițiștii
Supraînălțarea digului de pe râul Mureș, la Cisteiu de Mureș. Sistem de monitorizare cu fibră optică
Tachtsidis (CFR Cluj) îl „faultează” pe Adi Mutu: Ne-a lăsat într-un moment foarte dificil. Pentru mine nu are CARACTER
Cristian Tudor Popescu, Florin Chilian, Liviu Stănescu și Costel Pătrășcan la Târgul de cArte Alba Transilvana 2024 Alba Iulia
VIDEO Gabriel Pleșa, la Alba24: Când vor fi gata lucrările de mobilitate, soluții și proiecte pentru traficul din Alba Iulia
Atelier de încondeiat ouă la Mihălășeni. ,,Profesor” a fost meșterul popular Maria Ursulean
