Connect with us

EVENIMENT

Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi duminică la urne. Măsuri sanitare speciale în procesul de vot

Publicat



Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi alege primarii, preşedinţii de consilii judeţene, dar şi pe cei care vor face parte, timp de patru ani, din consiliile locale şi judeţene.

Cetăţenii îşi pot exercita dreptul de a alege în 18.794 de secţii de votare organizate la nivel naţional, dintre care peste 1.200 în Capitală, cele mai multe în sectoarele 3 şi 6.

Pandemia de COVID-19 a determinat noi reguli de desfăşurare a votului de duminică, pentru prima dată românii fiind nevoiţi să respecte anumite măsuri de protecţie sanitară, pentru a evita răspândirea noului coronavirus.

Tot ca urmare a pandemiei, alegerile, care trebuiau să aibă loc în iunie, au fost amânate, mandatul actualilor aleşi locali fiind prelungit.

*** Consiliile locale, judeţene, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. În Bucureşti, alegătorii votează pentru desemnarea consiliului local şi primarului sectorului, Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi primarului general.

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, primarul general şi preşedintele consiliului judeţean se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.

*** Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 iulie era de 18.983.585, potrivit ultimei informări a Autorităţii Electorale Permanente.

Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.251.611 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 731.974 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.

Cine votează şi ce documente sunt necesare

Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor; cetăţenii români care nu au fost puşi sub interdicţie sau cărora nu le-a fost interzisă exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă; cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România.

La alegerile locale, dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa, după caz.

Alegătorii votează numai la secţia la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţa şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă (alegătorii cetăţeni români) sau în copia de pe lista electorală complementară (alegătorii cetăţeni ai Uniunii Europene).

Potrivit BEC, alegătorul care, până cel târziu în data de 4 septembrie, şi-a stabilit reşedinţa la o altă adresă decât cea de domiciliu şi a solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă votează numai la secţia de votare unde este arondată strada la care îşi are reşedinţa menţionată în actul de identitate, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară, dacă nu a solicitat înscrierea în listele electorale permanente cu adresa de reşedinţă şi se prezintă la vot la secţia de votare la care este arondată adresa de reşedinţă.

* La scrutinul de duminică, cetăţenii români îşi exercită dreptul de vot pe baza unuia dintre următoarele acte de identitate: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu sau paşaportul de serviciu electronic, iar în cazul elevilor din şcolile militare – carnetul de serviciu militar. Actele trebuie să fie valabile în ziua votării.

Alegătorul care deţine un act de identitate al cărui termen de valabilitate ar fi expirat în perioada 1 martie – 27 septembrie îşi poate exercita dreptul de vot în baza acestuia, a stabilit Biroul Electoral Central.

Totodată, cetăţenii Uniunii Europene înscrişi în lista electorală complementară îşi pot exercita dreptul de vot pe baza oricărui document valabil care le atestă identitatea.

Alegătorul european care nu este înscris în lista electorală complementară poate vota în baza documentului ce îi atestă identitatea emis de statul membru al Uniunii Europene al cărui cetăţean este, însoţit de documentul privind adresa în România sau în baza certificatului de înregistrare sau a cărţii de rezidenţă permanentă, fiind înscris în lista electorală suplimentară, precizează BEC.

Centrele de eliberare a actelor de identitate – deschise

Centrele de eliberare a actelor de identitate ca urmare a expirării, pierderii, furtului sau deteriorării acestora funcţionează după un program prelungit. Mai exact, vor lucra sâmbătă, în intervalul orar 8,00 – 16,00, iar duminică – între orele 7,00 şi 21,00.

Cartea de identitate se eliberează pe baza cererii scrise a solicitantului şi a documentelor cu care, potrivit legii, se face dovada numelui, stării civile, cetăţeniei române şi a domiciliului.

Contravaloarea producerii şi eliberării cărţii de identitate este de 7 lei şi se achită astfel:

– Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor – Municipiul Bucureşti – la ghişeul biroului de evidenţă a persoanelor;

– Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor (SPCLEP) Sector 1 – online, pe site-ul Ghişeul.ro/transfer bancar/ Internet Banking (se va prezenta la ghişeu chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate), fizic la bănci, oficii poştale în contul RO05TREZ70121330208XXXXX, CUI 12293095 sau la Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 1 (Piaţa Amzei nr. 13); centre impozite şi taxe locale Sector 1 (Calea Griviţei nr. 208 – 210, strada Pajurei nr. 13); Primăria Sectorului 1 (bd. Banu Manta nr. 9);

– SPCLEP Sector 2 – la toate oficiile poştale de pe raza acestui sector;

– SPCLEP Sector 3 – la ghişeele birourilor de evidenţă a persoanelor;

– SPCLEP Sector 4 – la toate oficiile poştale de pe raza acestui sector şi Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, precum şi online, pe site-ul propriu;

– SPCLEP Sector 5 – la toate oficiile poştale, la filialele CEC Bank de pe raza sectorului, Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 5, precum şi prin SMS, apelând numărul scurt 7530;

– SPCLEP Sector 6 – la ghişeele birourilor de evidenţă a persoanelor.

În situaţia în care nu pot fi prezentate anumite documente (certificate de stare civilă, dovezi cu privire la domiciliu, etc.) se va elibera carte de identitate provizorie (CIP), caz în care se vor depune şi trei fotografii 3/4 cm şi taxa de 1 leu, achitată în acelaşi mod ca în cazul cărţilor de identitate, potrivit PMB.

* Şi Inspectoratul General pentru Imigrări a prelungit programul de lucru cu publicul, în preziua şi ziua alegerilor, venind în sprijinul cetăţenilor Uniunii Europene care doresc eliberarea certificatelor de înregistrare a rezidenţei în vederea participării la vot.

Astfel, programul de lucru al structurilor pentru imigrări, din întreaga ţară, este prelungit, sâmbătă, între orele 8,00 şi 16,00, şi duminică, între orele 7,00 şi 21,00, pentru a răspunde cererilor de înregistrare a rezidenţei formulate de către cetăţenii UE.

“Cetăţenii Uniunii Europene care doresc eliberarea certificatelor de înregistrare a rezidenţei trebuie să prezinte o cerere scrisă, însoţită de documentele justificative în funcţie de scopul şederii pe teritoriul României. Certificatul de înregistrare se emite în aceeaşi zi şi este valabil pentru o perioadă de până la 5 ani, dar nu mai puţin de un an. De asemenea, europenii pot vota şi în baza cărţii de rezidenţă permanentă, document care atestă rezidenţa de lungă durată”, precizează IGI.

Votarea – între orele 7,00 şi 21,00

Secţiile de votare se vor deschide duminică, la ora 7,00, şi se închid la ora 21,00. Alegătorii care, la ora 21,00, se află în localul secţiei de votare pot să îşi exercite dreptul de vot.

Votarea se desfăşoară după anumite reguli de protecţie sanitară impuse de autorităţi în contextul pandemiei, care presupun purtarea măştii, dezinfectarea, dar şi păstrarea distanţei fizice de minimum un metru între participanţii la procesul electoral.

* În ceea ce priveşte imobilul în care se află secţia de votare, trebuie avute în vedere o serie de reguli, prevăzute în Ordinul 1.594/2020:

– afişarea în locuri vizibile a regulilor de protecţie individuală, de distanţare fizică, de igienă şi de acces în sediul secţiei de votare şi în localul de vot;

– stabilirea, pe cât posibil, a unor circuite separate de intrare şi de ieşire în sediul secţiei, precum şi marcarea corespunzătoare a acestora cu indicatoare;

– marcarea locurilor de staţionare în sediul secţiei de votare şi în afara acestuia, astfel încât să se asigure menţinerea distanţei fizice de minimum un metru între participanţii la procesul electoral;

– amplasarea, în sediul secţiei de votare şi în localul de vot, a flacoanelor cu dezinfectant pe bază de alcool, pentru mâini, precum şi a recipientelor cu saci menajeri (ce vor fi schimbaţi periodic) în care se vor arunca măştile şi mănuşile folosite;

– asigurarea personalului tehnic care va măsura temperatura participanţilor la procesul electoral, la intrarea în sediul secţiei de votare, şi care va îndruma alegătorii către localul de vot, respectiv către ieşirea din sediul secţiei, astfel încât aceştia să petreacă un timp cât mai scurt în interiorul acestuia;

– locurile membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi al

operatorului de calculator în localul de vot vor rămâne fixe pe toată durata votării, aceştia trebuind să evite, pe cât posibil, să schimbe locurile între ei;

– la intrarea în localul de vot va fi organizat un spaţiu dedicat pentru dezinfecţia mâinilor alegătorilor, dotat cu flacoane cu dezinfectant pe bază de alcool şi şerveţele de hârtie;

– pe toată durata votării şi a desfăşurării activităţii biroului electoral al secţiei de votare se va asigura aerisirea localului de vot, prin menţinerea deschisă a ferestrei/ ferestrelor; în cazul în care aerisirea permanentă a localului de vot nu este posibilă, acesta va fi aerisit prin deschiderea ferestrei/ ferestrelor cel puţin 10 minute la fiecare două ore; dacă imobilul unde este amenajat localul de vot nu permite deschiderea ferestrelor şi este prevăzut cu instalaţie centralizată de ventilaţie, se vor lua măsuri ca instalaţia să nu fie setată pe recircularea aerului.

* Şi pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, operatorii de calculator, persoanele acreditate, candidaţii, delegaţii acreditaţi, personalul de pază, personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare, informaticieni, personalul centrelor operative de intervenţie pentru remedierea disfuncţionalităţilor Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal – SIMPV, membrii biroului electoral de circumscripţie ierarhic superior au fost instituite anumite măsuri:

– se supun unui triaj observaţional şi termometrizării, cu termometru noncontact, atât în preziua votării (unde este cazul), cât şi la începerea activităţii; persoanele febrile (cu temperatura de peste 37,3°C) sau cu simptome respiratorii evidente (tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie) nu vor avea acces în sediul secţiei de votare şi vor fi înlocuite de către autorităţile şi/ sau organismele competente;

– trebuie să poarte masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, pe toată perioada în care se află în sediul secţiei de votare şi în localul de vot;

– trebuie să menţină o distanţă fizică de minimum un metru faţă de celelalte persoane care participă la procesul electoral;

– trebuie să îşi spele şi/ sau dezinfecteze frecvent mâinile sau să poarte mănuşi; în cazul în care poartă mănuşi, acestea vor fi schimbate frecvent, evitându-se atingerea feţei;

– trebuie să evite, pe cât posibil, contactul direct cu alte persoane, să îşi dezinfecteze mâinile după fiecare contact direct cu alte persoane care participă la procesul electoral şi să îşi schimbe masca la fiecare patru ore sau ori de câte ori este nevoie;

– îşi vor putea da masca jos pentru a consuma, cu precauţie, băuturi sau alimente, asigurându-se că menţin o distanţă de minimum 1,5 metri faţă de alte persoane;

– în cazul în care, în timpul desfăşurării activităţii în sediul secţiei de votare, dezvoltă febră şi/ sau simptomatologie de tip respirator (de exemplu tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie) sau alte simptome de boală infecţioasă (vărsături, diaree, mialgii, stare generală modificată), vor anunţa preşedintele biroului electoral al secţiei de votare; persoana simptomatică va fi izolată într-o sală separată, evitând contactul cu alegătorii sau cu alte persoane, şi va fi supravegheată, de la distanţă, până când va fi preluată de personalul medical; locul şi obiectele atinse de persoanele simptomatice vor fi dezinfectate imediat, prin pulverizare cu un dezinfectant pe bază de alcool şi prin ştergere cu o lavetă curată ce va fi aruncată după folosire, iar preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau locţiitorul acestuia, după caz, va contacta serviciul 112 în vederea trimiterii ambulanţei, iar apoi biroul electoral de circumscripţie, pentru a solicita, dacă este cazul, înlocuirea persoanei simptomatice;

– preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau locţiitorul acestuia, după caz, se va asigura că numărul total al persoanelor care sunt prezente în acelaşi timp în localul de vot, exceptând alegătorii, nu va fi mai mare de 15.

AGERPRES

EVENIMENT

26 octombrie – Ziua Sfântului Dumitru: Căldura „intră în pământ”, iar frigul începe să-și facă simţită prezenţa

Publicat

În 26 octombrie, creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Mucenic Dimitrie, izvorâtor de mir şi mare făcător de minuni. Acesta este considerat în tradiţia populară, ocrotitorul gospodăriilor şi a căminului familial.

Tradiţia populară spune că de Sfântul Dumitru, căldura „intră în pământ”, iar gerul începe să-şi facă simțită prezența.

Dacă Sfântul Gheorghe încuie iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Dumitru desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele.

Vezi și MESAJE de Sfântul Dumitru: Urări și felicitări de „La mulți ani” pentru familie, prieteni sau colegi

Viaţa Sfântului Dimitrie

Sfântul Dimitrie s-a născut în cetatea Solun, adică oraşul Salonic de astăzi, şi provine dintr-o familie nobilă, fiind fiul guvernatorului acestei cetăţi.

Părinţii l-au botezat în taină şi l-au crescut în credinţa creştină, pe ascuns, de teama marilor prigoniri pornite de împăraţii păgâni împotriva creştinilor.

Cu educaţia părinţilor şi harul primit de la Dumnezeu, Dimitrie a propovăduit credinţa, i-a ajutat pe oameni, iar la moartea părinţilor săi şi-a împărţit averea săracilor, a oferit adăpost orfanilor şi văduvelor.

Faptele sale au ajuns la urechile împăratului Maximian, care a ordonat schingiuirea şi aruncarea lui într-o temniţă adâncă şi întunecoasă unde, după alte fapte bune şi binecuvântări a fost străpuns de suliţele soldaţilor la 26 octombrie, anul 303.

După 10 ani (în 313), când cultul creştin a fost proclamat religie de stat de către împăratul Constantin cel Mare, pe mormântul Sfântului Dimitrie, creştinii au înălţat o biserică în care Sfântul a făcut multe minuni, ajutând şi vindecând pe cei care veneau să se roage.

Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Dumitru

Sâmedru este numele popular al Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Tradiţia orală îl consideră patronul caselor, al păsărilor, animalelor şi deopotrivă garantul soroacelor.

În popor, în noaptea de 25 spre 26 octombrie, se aprindeau focuri în diferite locuri, pentru a alunga spiritele rele, care se considera că bântuie zonele respective.

Cele mai potrivite locuri pentru aceste acţiuni de „purificare”, erau cele din învecinătatea apelor, răspântiile şi în mijlocul satului. Aceste focuri erau cunoscute sub denumirea de „focurile lui Sânmedru”.

Copiii şi tinerii săreau peste vâlvătaia focului, în scop purificator şi de întremare, iar apoi, luau cu ei tăciuni şi-i aruncau prin livezi, pentru a spori rodul pomilor în anul viitor.

Cei tineri sar peste foc, chiuie şi joacă, în speranţa că se vor căsători în curând.

În ziua de 26 octombrie, după ce se întorceau de la biserică, femeile văduve  împărţeau daruri dedicate sufletelor morţilor (grâu fiert, colaci rituali, unt, brânză, lapte, nuci, prune uscate) rostind incantaţii şi rugăciuni pentru iertarea sufletelor celor trecuţi dincolo.

Sărbătoarea Sfântului Dumitru, are conotaţii importante şi pentru păstori, în această zi, ciobanii puteau afla mersul vremii. Ei îşi aşează dulama în mijlocul oilor şi se uită ce oaie se aşează pe ea.

Dacă se va aşeza o oaie neagră, e semn că iarna va fi bună, iar dacă se aşează o oaie albă, iarna va fi aspră.

Sfântul Dimitrie este considerat tutelarul iernii, existând credinţa că în această zi, căldura „intră în pământ” şi gerul începe să-şi facă simţită prezenţa.

În credinţa populară mai există şi ideea că Sfântul Dimitrie ar fi cel care a dat oamenilor vinul folosit la Sfânta Împărtăşanie.

Ziua Sfântului Dumitru mai era considerată, pe vremuri, ziua în care se tocmeau târguri şi vânzări, precum se şi stricau învoieli făcute pe timpul verii.

În calendarul popular se serbează Moşii lui Sâmedru, cunoscuţi şi sub numele de Moşii de toamnă sau Moşii cei Mari, sâmbăta ce precede fiind cea mai mare Sâmbătă a morţilor de peste an.

Aceasta este o datină deosebit de importantă în lumea satului românesc.

Sărbătoarea Moşilor, sau simplu Moşii, este provenită din cultul arhaic al strămoşilor totemici, o temă frecventă în mitologia generală. Moşii se pare că îşi au originea încă din timpul geto-dacilor şi reprezintă de fapt o formă a cultului strămoşilor.

Originea celor mai mulţi „Moşi” este de natură arhaică, fără influenţe creştine, cum ar fi: Moşii de vară, Moşii de Rusalii, Moşii de Sânziene, Moşii de Rusitori, Moşii de Sâmedru, Moşii de flori de mărţişor.

Alţii erau legaţi strict de sărbătorile religioase: Moşii de Arhangheli ( 8 noiembrie), Moşii de Crăciun, Moşii de Ispas, Moşii de Joimari, Moşii de Sânpetru, Moşii de Piftii, Moşii de ajun etc.

Cei mai importanţi atât prin vechime cât şi prin varietatea practicilor cu caracter de ritual sunt cei care corespund anotimpurilor: Moşii de primăvară sau Mucenici, Moşii de vară (sâmbăta ce precede Rusaliile), Moşii de Toamnă ( celebraţi fie la Ziua Crucii, la Sfânta Maria Mică sau de Sâmedru) şi Moşii de Iarnă ( Moşii de Crăciun, sărbătoriţi sâmbăta înainte de postul Crăciunului).

Citește mai departe

EVENIMENT

Intervenţie a jandarmilor montani pentru recuperarea a 4 persoane din zona Cabanei Valea Soarelui

Publicat

Jandarmii au intervenit, duminică seara, pentru recuperarea a doi adulţi şi doi minori care nu au mai găsit traseul corect pentru a ajunge la Cota 1400.

Potrivit Inspectoratului de Jandarmi Judeţean (IJJ) Prahova, jandarmii montani din Sinaia au acţionat pentru acordarea de asistenţă unui grup de patru persoane care, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, nu au mai reuşit să găsească traseul corect pentru a ajunge la Cota 1400, unde aveau parcată maşina.

Cei patru au fost recuperaţi din zona Cabanei Valea Soarelui şi transportaţi până în localitatea Sinaia. Persoanele salvate nu au necesitat îngrijiri medicale.

Jandarmii le recomandă turiştilor să ţină cont de atenţionările meteo, să fie echipaţi corespunzător şi, de asemenea, dacă se află în dificultate să solicite sprijin apelând numărul unic de urgenţe 112. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Târgul de Crăciun de la Frankfurt a fost ANULAT, pe fondul creşterii contagierilor

Publicat

Târgul de Crăciun de la Frankfurt de anul acesta a fost anulat în contextul restricţiilor mai dure impuse de autorităţi, pe fondul creşterii cazurilor de COVID-19, informează DPA.

Responsabilii locali au luat decizia sâmbătă, în cadrul unei întâlniri anunţate cu puţin timp înainte, potrivit unui comunicat.

Oraşul – cea mai mare zonă metropolitană din landul Hesse – a înregistrat de-a lungul unui interval de şapte zile peste 176 de cazuri de infectare cu noul coronavirus la suta de mii de locuitori.

Oficialii locali au extins, de asemenea, obligativitatea purtării măştilor la o zonă mai largă.

Agerpres

Citește mai departe

EVENIMENT

Municipiul Baia Mare şi localităţile Băseşti, Cicârlău şi Săcălăşeni intră în scenariul roşu

Publicat

Municipiul Baia Mare şi localităţile Băseşti, Cicârlău şi Săcălăşeni intră în scenariul roşu începând de luni, din cauza depăşirii ratei de infectare cu noul coronavirus de 3 la mia de locuitori, a informat, duminică, purtătorul de cuvânt al Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Maramureş, Dan Bucă.

În context, administratorii/proprietarii spaţiilor publice deschise afişează la loc vizibil informaţii privind obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile publice menţionate. În cele patru unităţi administrativ-teritoriale sunt interzise organizarea şi desfăşurarea activităţii în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte.

De asemenea, activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor este interzisă în Baia Mare, Băseşti, Cicârlău şi Săcălăşeni.

În respectivele localităţi, activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare este permisă doar pentru persoanele cazate în cadrul acestor unităţi. Se permite prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu se consumă în spaţiile menţionate. Activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc este interzisă în respectivele localităţi.

Totodată, pentru prevenirea şi limitarea infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, având în vedere depăşirea ratei de incidenţă peste limita de alertă, conform datelor transmise, duminică, de către Direcţia de Sănătate Publică Maramureş, se suspendă temporar desfăşurarea cursurilor de învăţământ preuniversitar de stat şi private “faţă în faţă” în Baia Mare, Băseşti, Cicârlău şi Săcălăşeni. Acestea se vor desfăşura exclusiv în sistem online.

Creşele din municipiul Baia Mare rămân deschise. Se comunică filialelor băimărene ale universităţilor de stat şi private depăşirea ratei de incidenţă peste limita de alertă pentru luarea măsurilor legale de desfăşurare a cursurilor universitare online. Se permite profesorilor/elevilor/studenţilor străini (altă naţionalitate) cazarea în internate/cămine studenţeşti, cu asigurarea şi respectarea măsurilor stabilite pentru prevenirea, limitarea şi combaterea pandemiei COVID-19.

Potrivit sursei citate, începând de luni, purtarea măştii de protecţie este obligatorie în unităţile administrativ-teritoriale Ocna Şugatag, Groşi, Moisei, Rona de Jos, Bocicoiu Mare, Borşa, Coltău, Leordina, Băiţa de Sub Codru, Ardusat, Coaş, Bistra, Groşii Ţibleşului, Baia Sprie, Dumbrăviţa, Vişeu de Sus, Deseşti, Şieu, Asuaju de Sus, Cavnic şi Remeţi pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, prezente în spaţiile publice deschise, cum ar fi pieţele, târgurile, zonele de aşteptare (staţii de autobuz, peroane şi altele asemenea), zonele în care se desfăşoară pelerinaje, în exteriorul obiectivelor turistice, zonele pietonale comerciale şi în proximitatea instituţiilor de învăţământ până la o distanţă de 50 m de intrarea în perimetrul şcolii.

Administratorii/proprietarii spaţiilor publice deschise stabilite afişează la loc vizibil informaţii privind obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile menţionate. Activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare din respectivele unităţi administrativ-teritoriale este permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului şi în intervalul orar 6,00-23,00.

De asemenea, se permite în respectivele localităţi desfăşurarea activităţii cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului şi în intervalul orar 6,00-23,00, iar activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc este permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului. AGERPRES

 

Sursa foto: Municipiul Baia Mare/Facebook

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate