Numărul total de persoane cu dizabilităţi era, la finele lunii iunie 2021, de 861.016, dintre care 98,06% (844.278 persoane) se aflau în îngrijirea familiilor şi/sau trăiau independent (neinstituţionalizate) şi 1,94% (16.738 persoane) se aflau în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate), conform statisticilor publicate de Muncii şi Protecţiei Sociale.

La 30 iunie 2021, rata persoanelor cu dizabilităţi la populaţia României a fost de 4,45%, cele mai mari rate înregistrându-se în regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia şi Nord-Vest, respectiv 5,65%, 4,82% şi 4,75%.

Pe judeţe/municipii, numărul cel mai mare de persoane cu dizabilităţi se înregistra în Bucureşti (73.522 persoane), urmat de judeţul Prahova (37.909 persoane) şi judeţul Argeş (32.227 persoane), iar cel mai mic număr era în judeţul Covasna (6.442 persoane).

Potrivit MMPS, femeile reprezentau 53,34% (459.270) din totalul persoanelor cu dizabilităţi.

Numărul persoanelor cu vârsta de peste 50 ani reprezintă 72,76%

Numărul persoanelor cu vârsta de peste 50 ani reprezintă 72,76% (571.327) din totalul persoanelor adulte cu dizabilităţi. Din centralizarea datelor pe grupe de vârstă rezultă că 52,87% sunt persoane cuprinse între 18-64 ani (415.143 persoane) şi 47,14% au peste 65 ani (370.152 persoane), în total persoane adulte cu dizabilităţi.

Conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, republicată, tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare, iar gradele de handicap sunt grav, accentuat, mediu şi uşor.

Numărul persoanelor cu handicap grav reprezenta, la finele lunii iunie 2021, 40,30% din total

Numărul persoanelor cu handicap grav reprezenta, la finele lunii iunie 2021, 40,30% din total (faţă de 39,95% la 30 iunie 2020), cele cu handicap accentuat 47,73% (faţă de 48,65% la 30 iunie 2020), iar cele cu handicap mediu şi uşor 11,97% (faţă de 11,40% la 30 iunie 2020).

Numărul instituţiilor publice de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi la 30 iunie 2021 era de 511 (faţă de 506 la 30 iunie 2020), dintre care 456 rezidenţiale (faţă de 448 la 30 iunie 2020) şi 55 nerezidenţiale – de zi (faţă de 58 în perioada similară din 2020).

Două treimi (66,01%) din instituţiile rezidenţiale publice pentru persoanele adulte cu dizabilităţi erau centre de îngrijire şi asistenţă

Două treimi (66,01%) din instituţiile rezidenţiale publice pentru persoanele adulte cu dizabilităţi erau centre de îngrijire şi asistenţă (35,75%), având 6.936 de beneficiari, şi locuinţe protejate (30,26%), având 954 de beneficiari. Aceştia reprezentau 47,14% din numărul total de 16.738 persoane aflate în instituţiile rezidenţiale. Un număr semnificativ de beneficiari exista şi în cele 43 de centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică, respectiv 4.318 persoane (25,80%).

Dintre cele 456 de instituţii publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi 77 erau centre cu peste 50 de beneficiari. Aceste centre se află în proces de restructurare, subliniază MMPS. Agerpres

Prețul petrolului a urcat luni, în continuarea evoluției de săptămâna trecută și atingând maxime multianuale, în condițiile în care oferta globală a rămas restrânsă, pe fondul cererii solide din Statele Unite și din alte părți ale lumii, în timp ce economiile se redresează după declinul pandemic.

Conform Reuters, cotația futures a țițeiului american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 62 de cenți, sau 0,7%, la 84,38 dolari pe baril la 0646 GMT, după ce vineri a câștigat 1,5%. Cel mai ridicat nivel din octombrie 2014 – 84,76 dolari – a fost atins în timpul ședinței.

Contractele futures pe țiței Brent au crescut cu 56 de cenți, sau 0,7%, la 86,09 dolari pe baril, după majorarea de 1,1% de vinerea trecută. Anterior, contractul a atins cel mai ridicat nivel din octombrie 2018, de 86,43 dolari.

După mai bine de un an de cerere scăzută de carburanți, consumul de benzină și de distilate a revenit la mediile pe cinci ani în Statele Unite, cel mai mare consumator de carburanți din lume.

Firmele energetice americane au redus săptămâna trecută numărul platformelor de exploatare a petrolului și gazelor naturale

Între timp, firmele energetice americane au redus săptămâna trecută numărul platformelor de exploatare a petrolului și gazelor naturale pentru prima dată în șapte săptămâni, chiar și în condițiile în care prețurile petrolului au crescut, conform firmei de servicii energetice Baker Hughes.

Prețurile petrolului au fost susținute și de îngrijorările legate de penuria de cărbune și de gaz din China, India și Europa, care au stimulat trecerea la motorină și păcură pentru obținerea energiei.

Analiștii avertizează însă că ar putea avea loc unele corecții în următoarele săptămâni, deoarece creșterea bruscă a prețului țițeiului a generat precauție.

(sursa: Mediafax)

România a importat, în primele opt luni din 2021, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 1,908 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 56% (684.600 tep) mai mare faţă de cea din perioada similară din 2020, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică /INS/.

Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, de 4,832 milioane tep, fiind cu 1,8% (87.100 tep) peste cea din perioada ianuarie-august 2020.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru acest an o producţie de gaze de 7,4 milioane tep şi importuri de 2,32 milioane tep, în creştere cu 1,5%, respectiv cu 38% faţă de 2020.

Pentru 2022, CNSP prognozează o producţie de 7,475 milioane tep (plus 1%) şi importuri de 2,795 milioane tep (plus 20,5%).

Producţia de gaz natural a României va atinge un vârf de 132 TWh în 2025

Conform „Strategiei Energetice 2019-2030, cu perspectiva anului 2050”, publicate pe site-ul ministerului de resort, producţia de gaz natural a României va atinge un vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, şi apoi va scădea la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050.

Consumul final de gaz natural rămâne va constant între 2030 şi 2050, la nivelul de 68 TWh. Nivelul maxim al cererii este estimat în jurul nivelului de 73 TWh, iar nivelul minim, de la 63 TWh în 2030, la 47 TWh în 2050. Agerpres

Polonia va fi nevoită să ia în calcul înăsprirea restricţiilor legate de COVID-19 dacă numărul zilnic al noilor cazuri va depăşi 7.000, a anunţat luni ministrul sănătăţii polonez, în contextul în care guvernul a avertizat că numărul infectărilor se dublează în fiecare săptămână, transmite Reuters.

”Dacă la finalul lui octombrie suntem la un nivel mediu de peste 7.000 de cazuri noi pe zi, atunci va trebui să luăm în considerare adoptarea unor măsuri mai restrictive. La începutul lui noiembrie vor fi luate decizii”, a declarat Adam Niedzielski, citat de agenţia de presă poloneză PAP.

Totuşi, Niedzielski a subliniat că guvernul polonez nu ia deocamdată în calcul un lockdown.

Polonia a raportat sâmbătă peste 6.000 de noi cazuri zilnice de COVID-19

Pentru prima dată începând din mai, Polonia a raportat sâmbătă peste 6.000 de noi cazuri zilnice de COVID-19.

Viceministrul sănătăţii Waldemar Kraska a afirmat luni, la postul public de radio, că numărul zilnic al noilor cazuri este în creştere cu 90% faţă de acum o săptămână.

”Rezultatele pe care le avem luni nu reflectă în ce etapă a pandemiei ne aflăm în prezent, ele sunt mereu mai mici … dar mai important este acest trend ascendent puternic şi nivelul său, care se menţine şi în prezent este la peste 90% comparativ cu săptămâna trecută”, a spus el.

Europa Centrală şi de Est, unde ratele vaccinării anti-COVID-19 sunt inferioare celor din vestul continentului, a înregistrat în ultimele săptămâni o recrudescenţă a contaminărilor cu SARS-CoV-2, autorităţile cerând populaţiei să se vaccineze şi pronunţându-se pentru restricţii mai dure. Agerpres