Testele de coronavirus pentru adulţii nevaccinaţi nu vor mai fi gratuite în Franţa începând din această vineri, cu excepţia cazurilor în care există motive medicale pentru ca persoanele respective să nu fie vaccinate, transmite dpa.

Scopul acestei măsuri este de a-i încuraja pe francezi să se vaccineze împotriva COVID-19, întrucât acesta oferă cea mai bună protecţie şi o modalitate permanentă de a depăşi criza sanitară, a explicat guvernul de la Paris. Potrivit acestuia, testele sunt utilizate ca înlocuitor al vaccinării.

Un test rapid va costa între 22 de euro şi 30 de euro, iar pentru un test Real Time PCR va trebui achitată suma de 44 de euro.

În Germania este deja în vigoare din 11 octombrie o reglementare similară pentru a se pune capăt testării gratuite a tuturor persoanelor.

Începând din martie anul trecut, în Franţa au fost efectuate 150 de milioane de teste, dintre care numai în luna august 6 milioane de teste săptămânal.

Aşa-numitul ‘paşaport coronavirus’, a cărui introducere a fost controversată şi care atestă dovada vaccinării, a vindecării după COVID-19 sau a testării negative, este o condiţie pentru accesul la competiţii sportive, cinematografe, restaurante şi cafenele în Franţa. Documentul este necesar şi pentru călătorii cu avionul sau trenul pe distanţe lungi. Agerpres

Numărul deceselor provocate de tuberculoză a crescut din nou pentru prima dată după o pauză de peste 10 ani din cauza pandemiei de COVID-19, care perturbă accesul la serviciile de sănătate, a anunţat joi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), citată de AFP.

Situaţia actuală pare departe de o posibilă ameliorare, întrucât un număr tot mai mare de persoane nu ştiu că suferă de această maladie, că pot să se trateze şi să se vindece, a avertizat OMS în raportul său anual despre tuberculoză pe anul 2020.

OMS estimează că aproximativ 4,1 milioane de persoane suferă de tuberculoză dar nu au fost diagnosticate sau nu au fost oficial declarate tuberculoase, o cifră în creştere netă faţă de cele 2,9 milioane de persoane aflate în această situaţie în anul 2019.

Pandemia de COVID-19 a anulat anii de progrese înregistrate la nivel mondial în lupta contra tuberculozei

Pandemia de COVID-19 a anulat anii de progrese înregistrate la nivel mondial în lupta contra tuberculozei, o maladie cauzată de bacilul tuberculozei şi care afectează cel mai adesea plămânii.

Potrivit raportului, anul trecut au fost înregistrate 214.000 de decese cauzate de tuberculoză în rândul persoanelor seropozitive (faţă de 209.000 în 2019) şi 1,3 milioane de decese cauzate de tuberculoză în rândul altor persoane (faţă de 1,2 milioane în 2019). Totalul victimelor este de aproximativ 1,5 milioane, o situaţie care „trimite omenirea înapoi în anul 2017”, potrivit OMS.

„Acest raport ne confirmă temerile că perturbarea serviciilor de sănătate esenţiale din cauza pandemiei ar putea să înceapă să anuleze anii de progrese obţinute contra tuberculozei”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un comunicat.

„Este o veste alarmantă, care trebuie să servească drept semnal de alarmă la nivel mondial în privinţa nevoii urgente de a investi şi de a inova pentru a compensa lacunele în materie de diagnostic, tratament şi îngrijiri medicale acordate milioanelor de persoane afectate de această maladie veche, dar evitabilă şi tratabilă”, a adăugat directorul general al OMS.

India şi Indonezia

Creşterea numărului de decese periclitează strategia OMS, care şi-a fixat obiectivul de a reduce cu 90% numărul morţilor de tuberculoză şi cu 80% rata de incidenţă a tuberculozei până în 2030, în raport cu 2015.

Or, potrivit previziunilor OMS, numărul persoanelor care dezvoltă tuberculoză şi mor din cauza acestei boli ar putea fi încă „şi mai mare în 2021 şi în 2022”.

Pe lângă lockdown-urile care au complicat accesul pacienţilor la centrele medicale, impacturile negative ale pandemiei de COVID-19 asupra serviciilor esenţiale de luptă împotriva tuberculozei sunt numeroase, deoarece pandemia de coronavirus a acaparat personalul medical, precum şi resursele financiare şi tehnice.

Numărul persoanelor nou diagnosticate şi declarate tuberculoase de către autorităţile statale a scăzut astfel la 5,8 milioane în 2020

Numărul persoanelor nou diagnosticate şi declarate tuberculoase de către autorităţile statale a scăzut astfel la 5,8 milioane în 2020, comparativ cu 7,1 milioane în 2019, ceea ce reprezintă o scădere cu 18% în raport cu nivelul raportat în 2012.

Ţările care au contribuit cel mai mult la reducerea mondială a cazurilor confirmate de tuberculoză între 2019 şi 2020 sunt India, Indonezia, Filipine şi China. Aceste ţări şi alte 12 state au cumulat 93% din scăderea totală a cazurilor confirmate la nivel mondial.

2,8 milioane de persoane au avut acces la astfel de tratamente în 2020

Oferta de tratamente preventive împotriva tuberculozei a avut la rândul ei de suferit: circa 2,8 milioane de persoane au avut acces la astfel de tratamente în 2020, în scădere cu 21% faţă de anul precedent.

În plus, numărul persoanelor tratate pentru o tuberculoză rezistentă la medicamente a scăzut cu 15%, de la 177.000 în 2019 la 150.000 în 2020, ceea ce echivalează cu doar o treime din totalul celor care au nevoie de astfel de tratamente.

Cheltuielile mondiale consacrate serviciilor de diagnosticare, tratare şi prevenire a tuberculozei au scăzut şi ele, de la 5,8 miliarde de dolari la 5,3 miliarde de dolari, o sumă care reprezintă mai puţin de jumătate din obiectivul mondial de finanţare a luptei contra acestei maladii, care este de 13 miliarde de dolari pe an până în 2022. Agerpres

Peste un miliard de persoane vor fi forţate să-şi părăsească casele în următorii 30 de ani. Pe fondul crizei Covid, a explodat malnutriţia infantilă, anunţă „Save the Children”.

Un raport al organizaţiei „Save the Children” estimează că 710 milioane de copii din 45 de ţări trăiesc cu risc de a suferi de pe urma impactului schimbărilor climatice.

Inundaţiile, seceta, uraganele şi alte evenimente meteorologice extreme vor avea un impact deosebit de profund asupra copiilor vulnerabili şi familiilor acestora. Copiii mici, de exemplu, sunt expuşi riscului de a suferi de lipsă de alimente, boli şi alte ameninţări la adresa sănătăţii.

La nivel global, sute de milioane de copii trăiesc în regiuni în care schimbările climatice le afectează profund viaţa. Impactul crizei asupra producţiei de alimente va duce probabil la lipsa locală de alimente şi la creşterea preţurilor, cu efecte devastatoare asupra celor mai sărace familii.

Mişcările de populaţie legate de schimbările climatice sunt în continuă creştere, unele estimări vorbesc despre peste un miliard de persoane care vor fi forţate să-şi părăsească casele în următorii treizeci de ani.

Studiul susţine că pandemia riscă să submineze decenii de progrese realizate pentru protejarea şi salvarea celor mai vulnerabili copii, iar sistemele de sănătate slabe s-au prăbuşit în anumite ţări, puternic încercate de criza Covid.

(sursa: Mediafax)

Peste 70% dintre deţinuţi s-au vaccinat împotriva COVID-19, potrivit unui comunicat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) transmis, vineri, AGERPRES.

„Cu toate că epidemia de COVID-19 reprezintă un element ce pune în dificultate şi instituţia noastră, administraţia poliţiei penitenciare a reuşit menţinerea unui climat de normalitate la nivelul unităţilor subordonate atât prin păstrarea locurilor de muncă pentru persoanele custodiate (aproximativ 5.500), cât şi prin continuarea procesului de şcolarizare a acestora (2.005 persoane private de libertate) şi de implicare într-o gamă diversă de programe de asistenţă. Cu privire la campania de vaccinare a persoanelor private de libertate, în baza consimţământului acestora, menţionăm că, la începutul lunii octombrie, am înregistrat un procent de vaccinare de 73%”, precizează ANP.

Capacitatea de instruire a persoanelor private de libertate în diverse meserii

Totodată, Administraţia Naţională a Penitenciarelor mai informează că au fost realizate demersurile necesare, astfel încât, la nivelul fiecărei unităţi penitenciare, să existe capacitatea de instruire a persoanelor private de libertate în diverse meserii. În acest proces, vor fi implicate atât persoane private de libertate ce deţin anumite calificări, precum şi personal specializat din cadrul sectorului reintegrare socială.

Pe termen mediu, ANP menţionează că are în vedere dezvoltarea infrastructurii sistemului penitenciar pentru a se atinge capacitatea a cel puţin 7.000 de noi locuri de muncă pentru persoanele private de libertate. ANP îşi propune ca fiecare unitate penitenciară să deţină propriile spaţii alocate activităţilor productive, iar în prezent o echipă de specialişti din instituţie realizează evaluarea fiecărei unităţi de deţinere din această perspectivă.

Planul de acţiune aferent perioadei 2020-2025, se menţine „intens”

În comunicatul citat se face referire şi la faptul că ritmul de lucru în procesul de implementare a Memorandumului pentru dezvoltarea sistemului penitenciar românesc, prin Planul de acţiune aferent perioadei 2020-2025, se menţine „intens”. Aflat în prezent în faza de întocmire a documentaţiei lucrărilor, planul are în vedere 38 de proiecte de infrastructură, ce totalizează 7.850 de noi locuri de cazare.

Începerea execuţiei efective a lucrărilor de investiţii este estimată pentru intervalul august – octombrie 2022. Odată finalizate, noile locuri de cazare se vor adăuga celor existente, eliminându-se astfel supraaglomerarea din sistem, afirmă ANP.

Șase penitenciare-spital

În ceea ce priveşte dotarea la standardele corespunzătoare a celor şase penitenciare-spital (Bucureşti-Jilava, Bucureşti-Rahova, Constanţa Poarta Albă, Mioveni, Dej şi Tg. Ocna), ANP anunţă că a realizat, în perioada mai-iulie, un plan detaliat aferent perioadei 2022-2026, care presupune: dotări cu aparatură medicală de circa 2,5 milioane de euro şi construirea unui pavilion pentru custodierea persoanelor private de libertate cu afecţiuni psihice grave cu o capacitate de 250 de locuri, în valoare totală de 10 milioane de euro.

Despre deficitul de personal angajat, ANP susţine că acesta este gestionat prin scoaterea la concurs a posturilor vacante.

De la începutul anului, au fost scoase în procedură de concurs 2.166 de posturi vacante, dintre care 1.914 din sursă externă şi 252 din sursă internă. Adiţional, au fost iniţiate demersurile pentru scoaterea la concurs, prin trecerea agenţilor în categoria ofiţerilor de poliţie penitenciară, a unui număr de 239 posturi de execuţie (ofiţer), precum şi a 102 posturi de medic, din diverse specialităţi, respectiv farmacişti, biochimişti, mai precizează ANP. Agerpres