Connect with us

ACTUALITATE

Peste 30.000 de copii şi însoţitori sunt aşteptaţi să asiste la meciul România – Norvegia

Publicat


fotbal

Federaţia Română de Fotbal a anunţat, vineri, pe site-ul său oficial, că peste 30.000 de copii şi însoţitori s-au înscris pentru a asista la partida pe România – Norvegia, din preliminariile EURO 2020, care se va desfăşura cu porţile închise în urma sancţiunii dictate de UEFA după incidentele provocate de suporteri la partidele cu Spania şi Malta.

“Dragi români, colegii noştri din ţară au centralizat toate înscrierile copiilor sub 14 ani şi ale însoţitorilor pentru partia România – Norvegia. Din toate colţurile României, susţinerea pentru tricolori este uriaşă. Avem 30.038 de copii sub 14 ani şi însoţitori care vor să fie pe Arena Naţională pe 15 octombrie, de la 21:45! Vă mulţumim, suntem emoţionaţi ca şi voi, abia aşteptăm să luptăm împreună şi să ne bucurăm împreună! Recordul UEFA all-time la o astfel de partidă, cu spectatori exclusiv copii, este de 22.000 de fani (Partizan – Alkmaar, septembrie 2019, grupele Europa League)”, se arată pe site-ul citat.

Selecţionerul primei reprezentative a României, Cosmin Contra, a transmis un mesaj copiilor care vor susţine naţionala în partida de marţi: “Vreau să mulţumesc tuturor copiilor care s-au înscris în campania realizată de Federaţia Română de Fotbal pentru a ne susţine la meciul cu Norvegia. Suntem impresionaţi de numărul imens care vor veni la stadion. Acest lucru ne face şi mai responsabili şi ne dorim să vă facem fericiţi la finalul acestui meci. Hai România!”

FRF anunţă că distribuţia pe e-mail a biletelor va începe de astăzi, 11 octombrie, iar acestea vor rămâne în posesia însoţitorilor până la intrarea pe stadion. Fiecare însoţitor va prezenta toate biletele la acces, asistând la intrarea copiilor din grupul pe care îl are în grijă.

Pentru grupurile care se deplasează la stadion în format organizat, cu transport autocar/microbuz, accesul mijloacelor de transport în Arena Naţională se face prin intrarea din Bd. Basarabia, vehiculele urmând a fi parcate pe inelul din jurul stadionului, în limita spaţiului disponibil.

Dat fiind numărul mare de grupuri care au anunţat venirea la stadion cu transport organizat (autocar, autobuz, microbuz), FRF recomandă identificarea din timp a locurilor de parcare în jurul complexului Arena Naţională. Parcările din interiorul complexului au capacitate limitată şi vor fi alocate în ordine cronologică a înscrierii.

Pentru grupurile care se formează la stadion (deplasare individuală a copiilor cu părinţii şi grupare cu însoţitorii la porţile Arenei Naţionale), accesul se va face prin intrarea din Bulevardul Basarabia şi prin intrarea din Bulevardul Pierre de Coubertin

FRF recomandă copiilor şi însoţitorilor să ajungă la stadion cu două ore înainte de începerea partidei pentru evitarea aglomeraţiei.

Echipa naţională de fotbal a României întâlneşte, la 15 octombrie, de la ora 21:45, pe Arena Naţională din Capitală, selecţionata Norvegiei, într-o partidă contând pentru Grupa F a preliminariilor EURO 2020.

Partida se va disputa cu porţile închise ca urmare a sancţiunii dictate de UEFA după incidentele provocate de suporteri la meciurile cu Spania şi Malta, din luna septembrie. Conform regulilor UEFA, la partidele cu porţile închise pot asista copii cu vârsta de până în 14 ani alături de însoţitorii lor.

La partida cu Spania (1-2), din 5 septembrie, momentul de reculegere în memoria fiicei fostului selecţioner spaniol Luis Enrique, decedată la vârsta de doar 9 ani, a fost perturbat de fluierăturile spectatorilor, iar începutul meciului a fost amânat cu aproximativ un minut din cauza petardelor şi torţelor aruncate în teren de suporterii români. Imediat după golul României, marcat de Florin Andone (59), doi spectatori au pătruns pe teren.

România a mai evoluat fără spectatori în grupa de Liga Naţiunilor, anul trecut, în duelul cu Muntenegru de la Ploieşti, ca urmare a unei sancţiuni primite în preliminariile EURO 2016, şi împotriva Lituaniei, tot pe stadionul “Ilie Oană”.
AGERPRES

ACTUALITATE

Aproape 5.000 de fermieri din Mureş, Harghita şi Covasna. Au primit 61 milioane euro prin Fundaţia Pro Economica

Publicat

Aproape 5.000 de fermieri din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna vor primi în acest an un sprijin în valoare totală de 61 de milioane de euro prin intermediul Fundaţiei Pro Economica, din fonduri europene accesate de Guvernul Ungariei.

Preşedintele Fundaţia Pro Economica, Monika Kozma, a anunţat, joi, la Deda, unde au fost semnate primele 78 de contracte din acest an, în valoare de peste un milion de euro, că pentru anul 2019 au fost acceptate la plată 4.986 proiecte, în valoare totală de 61 milioane euro, iar din această sumă fermierii din judeţul Mureş vor primi peste 20 milioane de euro.

“Programul nostru a avut ca scop finanţarea achiziţiei utilajelor şi maşinilor agricole, precum şi ale animalelor de prăsilă. Avem, în total, aproape 5.000 de câştigători, am început să semnăm primele contracte cu aplicanţii şi primul eveniment din judeţul Mureş a fost organizat la Deda, unde am avut aproximativ 80 de persoane prezente, care au câştigat şi au reuşit să semneze contractele cu Pro Economica. Programul nostru este un ajutor de stat, este un program de minimis, cu respectarea normelor europene pe agricultură şi dezvoltarea activităţilor din agricultură, înseamnă 25% contribuţie proprie pentru fermieri, 75% este sprijin financiar acordat de Fundaţia Pro Economica, acest 75% neputând să depăşească plafonul de 15.000 de euro dat de directiva europeană. Noi folosim un ajutor de stat primit prin Guvernul Ungariei, dar, întrucât fundaţia este persoană juridică română, nu există vreo condiţie impusă ca aplicantul să fie maghiar. Noi am cerut ca şi condiţii de eligibilitate ca fermierul să aibă teren în proprietate, să ne prezinte activitatea pe care o desfăşoară, să aibă experienţă în domeniu şi să aibă 25% din totalul achiziţiei pentru cofinanţare. Şi încă ceva, foarte important pentru statul român, să aibă toate datoriile la stat achitate”, a precizat Monika Kozma.

Ea a arătat că singura cerinţă a fost ca aplicanţii să propună proiectul în limba maghiară – existând consultanţi care întocmesc aceste documente în limba maghiară – întrucât, din punct de vedere administrativ, toate deconturile trebuie să ajungă la Curtea de Conturi a Ungariei.

Monika Kozma a precizat că toate procedurile sunt online şi fiecare aplicant este ajutat să îşi creeze un cont pe serverul fundaţiei unde se depun aplicaţiile.

“Fiecare s-a obişnuit foarte uşor să folosească aplicaţia, pentru noi înseamnă uşurinţă şi o procedură mai simplă. Cei care au semnat astăzi contractele au termen până în 31 ianuarie să încheie contractele cu furnizorii, încarcă online documentele pentru a primi aceste fonduri, după ce verificăm contractul şi factura emisă şi plata contribuţiei proprii, noi plătim direct către furnizor, până la sfârşitul lunii martie anul viitor. Din primăvară, aplicanţii noştri pot folosi utilajele cumpărate. Fundaţia Pro Economica funcţionează din 2017, primul program a fost unul pilot, să vedem dacă funcţionează sau nu aplicarea online, dacă putem să invităm aceşti fermieri să aibă încredere şi să aplice, am avut 500 de contracte semnate. Se vede clar că în unele sate, unde acest program s-a derulat cu succes, nu se mai găseşte teren agricol nefolosit. În 2018 am avut încă un program în zona de câmpie a judeţelor Cluj şi Bistriţa-Năsăud, aproximativ 400 de contracte avem şi acolo, verificarea proiectelor câştigate, care sunt plătite, este în curs. Fundaţia noastră are un contract-cadru de sprijin financiar cu Ministerul Comerţului Exterior şi al Afacerilor Externe al Ungariei”, a subliniat Monika Kozma.

Primarul comunei Deda, Lucreţia Cadar, a declarat că sprijinul acordat fermierilor mici de către Fundaţia Pro Economia este un lucru deosebit, mai ales că aceşti fermieri nu au alte posibilităţi de a accesa finanţări, cu excepţia subvenţiilor pe suprafaţă acordate prin APIA.

“Vine în sprijinul fermierilor, al ţăranilor, deoarece satele noastre se pot dezvolta, iar oamenii să mănânce sănătos – cereale, lactate, carne – ceea ce este un lucru minunat. Termenele de la cerere la primirea finanţării sunt destul de scurte şi operativitatea cu care se lucrează ajută fermierii. Deda este cuprinsă prima dată în acest proiect şi în momentul în care am aflat că şi noi putem să depunem proiecte, am convocat fermierii şi avem 7 proiecte depuse din comună pentru această finanţare. Se achiziţionează animale, oi şi tineret bovin de rasă, tractoare, cositori şi tot felul de utilaje agricole care sunt de strictă necesitate pentru fermieri. Un milion de euro înseamnă foarte mult pentru zona noastră şi agricultura trebuie să se dezvolte, să aibă surse de venit şi asta este foarte important pentru noi”, a spus Lucreţia Cadar.

Ea a adăugat că pentru accesarea de fonduri europene în România procedura este extrem de greoaie şi durează foarte mult, în timp ce finanţările europene care vin prin intermediul Ungariei beneficiază de o procedură rapidă şi simplificată.

Primele contracte semnate, joi, la Deda, au vizat fermieri mici din localităţile Solovăstru, Bistra Mureşului, Ideciu de Jos, Chiheru de Jos, Deda, Beica de Jos, Glăjărie, Toaca, Dedrad, Râpa de Jos, Vătava, Ibăneşti, Ruşii-Munţi, Gurghiu, Jabeniţa, Goreni, Logig, Suseni, Batoş, Sânmihai de Pădure, Răstoliţa, Tireu, Uila, Zimţi şi Dumbrava. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Un periculos interlop din Caracal, trimis în judecată într-un dosar de trafic de persoane, proxenetism, șantaj și cămătărie

Publicat

ocaca

Interlopul Nicuşor Daniel Oacă, un membru al unei rețele de proxeneți care controlează orașul Caracal, a fost trimis în judecată, miercuri, alături de alţi patru inculpaţi, într-un dosar în care este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane, lipsire de libertate în mod ilegal, ameninţare, şantaj, proxenetism şi cămătărie.

Potrivit reporter24.info în acest dosar a fost implicat şi Dan Dumitrescu, poliţistul din Caracal care, la finalul lunii august, a fot dat afară din poliţie.

Alături de Nicuşor Daniel Oacă, în acest dosar au fost trimişi în judecată următorii: Dragoş Măru Bran, Cătălin Geoerge Predescu, Nicuşor Camen şi Mircea Adrian Predescu. Dosarul se află pe rolul Tribunalului Olt.

Pe 3 aprilie 2019, ofiţerii SCCO Olt, sub coordonarea unui procuror DIICOT, au efectuat 32 de percheziţii în Caracal și comunele Traian, Redea, Drăghiceni, Fărcaşele şi Tia Mare. Una dintre acestea a fost chiar acasă la poliţistul Dan Dumitrescu.

Potrivit anchetatorilor, gruparea de proxeneţi din Caracal, printre membrii căreia se afla şi poliţistul Dan Dumitrescu, acorda împrumuturi cu dobânzi lunare de până la 100%, iar când datornicii nu mai puteau plăti erau ameninţaţi sau sechestraţi.

Procurorii spun că gruparea s-a constituit începând cu anul 2014. De asemenea, membrii grupării ar fi recrutat mai multe persoane pe care le-ar fi transportat în Germania, Anglia şi Italia, unde le-ar fi exploatat sexual prin obligarea la practicarea prostituţiei.

Citește tot articolul aici

Citește mai departe

ACTUALITATE

În România, părăsirea timpurie a şcolii afectează peste 46.000 de copii anual

Publicat

copii

Părăsirea timpurie a şcolii afectează, în ţara noastră, peste 46.000 de copii anual, potrivit raportului “Child Rights Now” România, prezentat miercuri într-o conferinţă de presă.

Raportul face parte din iniţiativa globală “Child Rights Now!”, care are ca scop evidenţierea progresului înregistrat privind drepturile copiilor din lumea întreagă la 30 de ani de la intrarea în vigoare a Convenţiei ONU privind Drepturile Copilului.

Raportul pentru România a fost pregătit de organizaţiile membre ale iniţiativei globale: Fundaţia Terre des hommes – Elveţia, Salvaţi Copiii România, SOS Satele Copiilor România şi World Vision România.

“Discrepanţele privind rata participării la educaţie a diferitelor grupe de vârstă, precum şi rezultatele mult mai slabe ale indicatorilor în cazul copiilor de etnie romă şi incidenţa crescută a abandonului şcolar în general reprezintă motive importante de îngrijorare privind respectarea dreptului la educaţie în România. La nivelul şcolii primare, gimnaziale şi liceale, părăsirea timpurie a şcolii afectează peste 46.000 de copii anual. În rândul celor care rămân în procesul educaţional rezultatele educaţiei sunt foarte slabe. Doar aproximativ 61% dintre elevii de 15 ani reuşesc să obţină cunoştinţe de bază în ce priveşte citirea şi înţelegerea unui text, precum şi de matematică, rezultat care plasează România pe locul 3 în coada clasamentului între cele 28 de state membre UE”, se arată în raport.

Conform acestuia, rata copiilor de vârstă şcolară neînscrişi la şcoală este de 6% la nivelul întregii populaţii, dar ajunge la 22% pentru copiii de etnie romă şi la 29% pentru copiii cu dizabilităţi. Copiii care provin din familii cu venituri mici sunt de asemenea supuşi riscurilor.

De asemenea, raportul relevă că nu toate şcolile sunt “un mediu sigur” pentru copil. “30% dintre şcolile din România şi 62% în mediul rural au toaletele în exterior. 3.892 de şcoli nu au autorizaţie pentru incendiu. Cel puţin 170 de şcoli funcţionează în clădiri încadrate în clasa I de risc seismic”, se arată în document.

Potrivit sursei citate, în special în comunităţile dezavantajate copiii sunt expuşi riscului de exploatare sexuală, trafic de persoane şi exploatare prin muncă.

“Multe dintre abuzuri au loc cu participarea părinţilor sau a persoanelor care îi îngrijesc, (…) un număr mult mai mare de copii sunt supuşi violenţei în mod regulat chiar în familie (prin aplicarea pedepselor corporale ca formă de disciplină), la şcoală (conflicte cu alţi copii şi bullying) sau online”, se precizează în raport.

În ceea ce priveşte violenţa în familie, se face referire la un sondaj la nivel naţional conform căruia 61% dintre copii au spus că au fost disciplinaţi prin lovire sau pălmuire cel puţin o dată. Referitor la violenţa în şcoli, un sondaj la nivel naţional cu copii de gimnaziu şi liceu arată că unul din trei copii a spus că a fost agresat de un altul, iar unul din şase a afirmat că a fost bătut de un alt copil.

Raportul arată că, deşi oraşele din România au ajuns în mare măsură la standardele din ţările dezvoltate în ceea ce priveşte accesul la apă curentă şi servicii de canalizare, zonele rurale au rămas în urmă pe majoritatea palierelor. Aproximativ 68% din populaţie e conectată la servicii publice de furnizare a apei curente, rata de acces fiind însă de 97% în zonele urbane şi de doar 33,5% în mediul rural. În ce priveşte managementul apelor uzate, diferenţa este încă şi mai pregnantă. Puţin peste jumătate din populaţie era racordată la astfel de servicii în 2017, din care 88% din populaţia oraşelor şi doar 8,2% din cei care locuiesc la ţară.

În 2017 aproape o treime dintre copiii României trăiau sub pragul naţional al sărăciei. Acest indicator, echivalent cu rata sărăciei relative (respectiv rata riscului de sărăcie în statisticile UE), era de 32,2% pentru copiii cu vârste între 0 şi 18 ani, faţă de 23,6% la nivelul întregii populaţii, mai relevă raportul. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este de 18.217.411

Publicat

Autoritatea Electorală Permanentă informează că Registrul electoral a fost actualizat atât prin importuri de date de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi de la Direcţia Generală de Paşapoarte, cât şi prin radieri ale persoanelor efectuate în cadrul primăriilor.

După efectuarea tuturor actualizărilor, situaţia numărului de alegători valabil pentru alegerile prezidenţiale din data de 24 noiembrie este următoarea:

– numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este de 18.217.411 cetăţeni;

– numărul total al alegătorilor care au dreptul de vot interzis este de 19.186 de cetăţeni;

– numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este de 715.064 de persoane;

– numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul www.votstrainatate.ro este de 35.917 cetăţeni;

– numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul www.votstrainatate.ro este de 33.802 cetăţeni.

AEP precizează că alegătorii care au domiciliul în România şi au optat să voteze în străinătate, atât pentru votul prin corespondenţă, cât şi pentru votul la o secţie de votare, în număr de 63.362, au fost radiaţi din listele electorale permanente din România pentru acest scrutin. AGERPRES

Citește mai departe