Peste 300 de medici români, specialişti străini din Grecia, Statele Unite ale Americii, Germania şi Italia şi studenţi medicinişti, participă de miercuri, timp de patru zile, la Bucureşti, la cea de-a 48-a Conferinţă de Imuno-Onco-Dermatologie.

Printre temele importante ale conferinţei se numără: dermatita atopică, inclusiv lansarea unei terapii biologice în acest domeniu, patologia canceroasă în afecţiunile cutanate, bolile reumatismale, patologia transplantului, dar şi un simpozion organizat de Centrul de Transplant din Spitalul Fundeni şi multe alte teme de ultimă oră.

La eveniment participă specialişti din domeniile imunologiei, dermatologiei, oncologiei, pediatriei, alergologiei, endocrinologiei, ginecologiei, urologiei, medicinei de familie, etc.

„Cea de-a 3-a Conferinţă a Asociaţiei Române de Imuno-Dermatologie şi a 48-a Conferinţă a Societăţii de Imunologie din România reprezintă o premieră în peisajul medical. Este prima dată când o asociaţie profesională de imuno-dermatologie, adică de clinică medicală, se asociază cu una de cercetare fundamentală, de imunologie, pentru a aduce cele mai noi informaţii referitoare la această patologie, la ora actuală. Prima zi (miercuri, 18 septembrie) este dedicată imunologiei clinice, joi vom avea o zi de imuno-dermatologie, iar vineri organizăm, pentru prima dată în România, o conferinţă a patru asociaţii. Îi vom avea alături de noi pe colegii de la Asociaţia Română de Pediatrie Municipiul Bucureşti şi de la Societatea Româna de Alergologie şi Imunologie Clinică. Cea de-a treia zi va fi, astfel, dedicata imuno-dermato-pediatriei, adică patologiei cutanate imune a copilului şi bolilor asociate”, a declarat preşedintele Asociaţiei Române de Imuno-Dermatologie, Daniel Boda.

Potrivit acestuia, conferinţa se va încheia sâmbătă cu un simpozion de imuno-dermato-oncologie – componenta imună în cancerele de piele, în cadrul unui proiect de cercetare.

„În România, interesul concret pentru conştientizarea acestei noi ştiinţe s-a concretizat în 1971, când s-au pus bazele actualei Societăţi de Imunologie. La bază a stat consensul marilor centre universitare din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Târgu- Mureş şi Craiova. Un loc dominant în evoluţia imunologiei l-au avut Institutul Cantacuzino şi Institutul Victor Babeş, cărora li s-au adăugat Institutul de Virusologie „Nicolae Cajal”, Institutul de Medicină Veterinară Bucureşti, Spitalul Nicolae Malaxa şi Institutele Oncologice din Bucureşti, Cluj şi mai târziu, din Iaşi, precum şi apariţia în ultimii ani a unor centre de profil înalt specializate, la Timişoara şi Cluj, de exemplu”, a afirmat prof. dr. Victor Cristea, preşedintele Societăţii de Imunologie din România. AGERPRES