Connect with us

ECONOMIE

Peste 36.000 de firme au fost radiate în primele nouă luni ale anului

Publicat



contabilitate

Numărul firmelor radiate la nivel naţional a scăzut cu peste 56% în primele nouă luni din 2020 comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la 36.337 radieri, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 5.774 (cu aproape 41% mai puţine faţă de ianuarie-septembrie 2019) şi în judeţele Cluj – 1.696 (minus 46,07%), Constanţa – 1.597 (minus 33,68%) şi Timiş – 1.565 (minus 45,12%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa – 244 (în scădere cu 60,71% faţă de aceeaşi perioadă din 2019), Covasna – 258 (minus 60,67%) şi Călăraşi – 297 (minus 65,59%).

În primele nouă luni din 2020, în niciun judeţ nu s-au înregistrat creşteri ale numărului de radieri, în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în judeţele Olt (minus 76,25%), Gorj (minus 75,55%) şi Maramureş (73,02%).

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 9.796 (minus 60,5% raportat la ianuarie-septembrie 2019), construcţii – 3.392 (minus 56,33%) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 3.087 (minus 52,19%).

În luna septembrie 2020 au fost înregistrate 4.082 de radieri, cele mai multe în Bucureşti (698) şi judeţele Timiş (235), Cluj (205), Iaşi (170) şi Constanţa (169). Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Preţurile la mâncare au explodat în noiembrie. Cel mai mare salt din ultimii şapte ani

Publicat

arhivă

Indicele global al preţurilor la produsele alimentare a crescut în luna noiembrie, pentru a şasea lună consecutiv, atingând cel mai ridicat nivel de după luna decembrie 2014, însă creşterea înregistrată luna trecută a fost cel mai mare salt înregistrat pe parcursul unei singure luni după iulie 2012, a anunţat joi, 3 decembrie, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În noiembrie 2020, acest indice a crescut până la 105 puncte, de la o valoare de 101 puncte în luna octombrie (o cifră revizuită uşor în sus faţă de valoarea iniţială de 101,9 puncte).

FAO a subliniat că factorul principal care a stat la baza salutului de luna trecută a fost creşterea cu 14,5%, de la o lună la alta, a preţului uleiurilor vegetale ca urmare a unei majorări a preţurilor la uleiul de palmier în condiţiile scăderii stocurilor mondiale.

“Similar, preţurile la ulei de rapiţă şi uleiul de floarea soarelui au continuat să crească pe fondul livrărilor limitate”, a adăugat FAO.

Preţurile la cereale au înregistrat o creştere mai modestă de 2,5% în noiembrie, comparativ cu luna octombrie, dar una de 19,9% raportat la aceeaşi lună a anului trecut.

“Preţurile la export pentru grâu au continuat să crească în noiembrie, în mare parte ca urmare a restrângerii perspectivelor privind exporturile şi recolta în Argentina.

Preţurile la porumb au crescut şi ele în noiembrie, pe fondul continuării achiziţiilor mari de către China, în contextul unor noi reduceri ale estimărilor de producţie în SUA şi Ucraina, ambele ţări mari exportatori”, a precizat FAO.

Preţurile la zahăr au urcat cu 3,3%, comparativ cu luna octombrie pe fondul îngrijorărilor cu privire la noi deficite de producţie globală în sezonul 2020/21, după ce evoluţiile meteo nefavorabile au afectat perspectivele culturilor din Uniunea Europeană, Rusia şi Thailanda.

Preţurile la lactate au urcat cu 0,9%, comparativ cu luna precedentă, la fel ca şi preţurile la carne, însă FAO a menţionat faptul că este pentru prima dată după luna ianuarie anul curent când indicele preţurilor la carne a crescut de la o lună la alta.

Tot joi, FAO şi-a revizuit în jos, pentru a treia lună consecutiv, estimările privind producţia mondială de cereale în 2020. Conform noilor estimări, producţia mondială de cereale în 2020 va fi de 2,742 miliarde tone, faţă de 2,750 miliarde tone cât estima anterior.

În pofida acestei revizuiri, recolta mondială de cereale în acest an va atinge un nivel record, fiind cu 1,3% mai mare faţă de cea din anul anterior.

“Privind în perspectivă, semnatul grâului de iarnă pentru 2021 se derulează în emisfera nordică iar în mai multe ţări mari producătoare însămânţările sunt aşteptate să crească ca urmare a unor preţuri mai bune…În Uniunea Europeană, după o reducere a suprafeţelor cultivate în 2019, însămânţările de grâu sunt aşteptate să înregistreze o revenire substanţială”, susţine FAO.

În aceste condiţii, FAO se aşteaptă ca stocurile mondiale de cereale la finalului sezonului 2021 să ajungă la 866,4 milioane de tone, în scădere cu 9,6 milioane de tone faţă de precedenta estimare publicată luna trecută. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Evoluție ciudată a tranzacţiilor imobiliare după starea de urgenţă: 70% din tranzacții, din fonduri proprii, restul din credite

Publicat

arhivă

Aproximativ 69% dintre tranzacţiile imobiliare încheiate din iunie 2020 şi până în prezent au fost realizate din fondurile proprii ale cumpărătorilor şi doar 31% prin intermediul unui credit, conform unei analize RE/MAX realizată pe baza intermedierilor încheiate în reţea la nivel naţional.

Astfel, în această perioadă, cumpărătorul în imobiliare este reprezentat, în principal, din indivizi, respectiv familii, care au credite pre-aprobate ori lichidităţi şi care vizează o suprafaţă mai mare a locuinţei.

De altfel, casele individuale reprezintă, în prezent, cel mai atractiv segment de piaţă, iar cererea pentru acest tip de locuinţe a crescut cu circa 50% faţă de anul precedent.

“La fel ca în toate celelalte industrii, şi în imobiliare s-au resimţit efectele perioadei de izolare socială. Cu toate că se observă o cumpătare la nivel de achiziţii, cumpărătorii aleg, în cele din urmă, spaţii mai largi şi observăm, în principal, o aplecare spre segmentul case individuale.

Pe de altă parte, raportat la chirii, se remarcă schimbări în marile oraşe, cauzate tot de contextul social, care se vor concretiza, cel mai probabil, în corecţii de preţ.

Totuşi, incertitudinea ce caracterizează această perioadă nu ne permite să facem predicţii decât pentru perioade scurte, schimbările fiind direct proporţionale cu evoluţia situaţiei medicale”, a declarat Răzvan Cuc, preşedinte RE/MAX România.

Totodată, în trimestrul al treilea al anului curent, ponderea segmentului închirieri, din totalul tranzacţiilor realizate de birourile RE/MAX, s-a menţinut la aproximativ acelaşi nivel comparativ cu anul precedent, respectiv 10,2% în T3 2020, faţă de 10,1% T3 2019.

Pe de altă parte, reprezentanţii RE/MAX România se aşteaptă la corecţii ale preţurilor în anumite oraşe, tendinţă cauzată de o scădere a cererii în marile centre universitare, ce are la bază suspendarea cursurilor fizice în cadrul instituţiilor de învăţământ.

În România, RE/MAX este cea mai mare reţea de birouri imobiliare francizate, cu cel mai mare număr de agenţi imobiliari, având, în prezent, peste 50 de francize şi peste 600 de membri, recunoscut ca fiind cel mai puternic brand naţional în imobiliare.

Planul de extindere la nivel naţional al RE/MAX România vizează, până în 2023, 110 birouri francizate şi peste 1.000 de agenţi imobiliari.

La nivel mondial, RE/MAX este lider în real-estate, fiind franciza numărul 1 la nivel global pe acest segment. Compania, înfiinţată în 1973 în Denver, are astăzi peste 125.000 de agenţi afiliaţi, în 8.000 de birouri, aflate în cca. 110 de ţări din întreaga lume. În Europa, RE/MAX este prezent în 40 de ţări, cu peste 2.000 birouri şi 26.000 de agenţi. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Rata şomajului în luna octombrie a crescut la 5,3%

Publicat

insse.ro

Rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost de 5,3% în luna octombrie 2020, în creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna precedentă, respectiv 5,1%, potrivit datelor publicate miercuri, 2 noiembrie, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna octombrie a anului 2020 a fost de 477.000 de persoane, în creştere atât faţă de luna precedentă (455.000 de persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior (350.000 de persoane).

 

Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 0,5 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 5,5% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5% în cazul celor de sex feminin).

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,3% pentru luna octombrie 2020 (4,5% în cazul bărbaţilor şi 4,1% în cel al femeilor). Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 75,4% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna octombrie 2020.

Rata şomajului reprezintă ponderea şomerilor în populaţia activă.Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, codaşă în UE la cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor

Publicat

România a alocat în anul 2018 pentru sănătate doar 580 de euro pe cap de locuitor, aceasta fiind cea mai mică sumă înregistrată în rândul satelor membre ale Uniunii Europene, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

 

La polul opus, statele membre cu cele mai mari cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor au fost Danemarca (5.260 de euro), Luxemburg (5.220 de euro) şi Suedia (5.040 de euro). Media la nivelul UE este de 2.982 euro pe cap de locuitor.

Ca procent din Produsul Intern Brut, la nivelul Uniunii Europene cheltuielile cu sănătatea au reprezentat 9,9% din PIB în 2018. În rândul statelor membre, cele mai mari ponderi au fost înregistrate în Germania (11,5% din PIB), Franţa (11,3% din PIB) şi Suedia (10,9% din PIB). Şi în acest caz, România este la coada clasamentului în condiţiile în care cheltuielile cu sănătatea au reprezentat 5,6% din PIB, doar în Luxemburg fiind mai mici (5,3% din PIB). AGERPRES

Sursa: ec.europa.eu

Citește mai departe