Connect with us

ACTUALITATE

Peste 400.000 de hectare de teren agricol, exploatate de străini, în 2018

Publicat



teren

Suprafaţa de teren agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine era de 422.000 hectare, la finele anului 2018, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) la solicitarea AGERPRES.

Din punct de vedere al provenienţei, cele mai multe persoane erau din Italia – 194, Germania – 80 de persoane, Franţa – 33, Austria – 31 persoane, Olanda – 28, Spania – 23, Belgia – 17, Danemarca – 16 şi Grecia – 10 persoane, etc.

În ceea ce priveşte vânzarea terenurilor agricole în România, datele operative ale Ministerului Agriculturii, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 17/2014, arată că anul trecut s-au vândut 154.076,23 hectare, aproape similar cu anul 2017, respectiv 153.927,46 hectare. Anul trecut au fost depuse pentru suprafaţa vândută un număr total de 149.546 oferte, iar în 2017 – 149.767 oferte.

Statistica MADR din ultimii ani arată că în 2014 s-au vândut 58.875,14 hectare de teren agricol, în 2015 – 172.353,79 hectare, iar în 2016 – 144.350 hectare.

În 2019, până la data de 30 aprilie, au fost vândute 48.746,67 hectare de terenuri agricole, numărul ofertelor depuse fiind de 50.304.

În prezent, la nivelul Parlamentului se află o iniţiativă legislativă care va reglementa vânzarea terenurilor agricole în România, şi care vizează modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014. Aceasta a fost transmisă pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, în vederea exercitării controlului parlamentar şi finalizării procedurii parlamentare.

Propunerea legislativă vizează stabilirea dreptului de preempţiune în această ordine: coproprietarii şi rudele de gradul I, arendaşul/proprietarii de investiţii agricole pentru culturile de pomi, viţă de vie şi hamei, al proprietarilor de terenuri agricole vecine, al tinerilor fermieri, ASAS, unităţi de cercetare precum şi statul român, prin Agenţia Domeniilor Statului.

În ceea ce priveşte dreptul de preemţiune al arendaşilor care vor să cumpere teren agricol, aceştia trebuie în primul rând să aibă calitatea de arendaş, conform contractului de arendare încheiat şi înregistrat cu cel puţin un an înainte de data afişării ofertei de vânzare; arendaşii – persoanele fizice trebuie să facă dovada domiciliului/reşedinţei situat pe teritoriul naţional, stabilit pe o perioada de 5 ani anterior înregistrării ofertei; arendaşii – persoane juridice: asociaţii/acţionarii să facă dovada domiciliului/reşedinţei situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioada de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare; arendaşii persoane juridice, cu acţionariat altă/alte persoană/persoane juridice, asociaţii acestora să facă dovada sediului social/secundar situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioada de 5 ani.

Iniţiativa legislativă prevede, în cazul preemptorilor proprietari ai terenurilor vecine, că are prioritate proprietarul terenului vecin cu latura mare a terenului oferit spre vânzare; în cazul proprietarilor de terenuri vecine care îndeplinesc aceleaşi condiţii, are prioritate tânărul fermier cu domiciliul stabilit pe teritoriul naţional pentru o perioada de 1 an. De asemenea, urmează proprietarii de teren agricol vecini care au hotarul comun – în ordinea descrescătoare a lungimii hotarului comun cu terenul în cauză, iar în cazul în care latura mare sau una dintre laturile egale ale terenului are hotarul comun cu un teren situat pe raza altei unităţi administrativ teritoriale, prioritate la cumpărarea terenului are proprietarul vecin cu domiciliul/sediul social ş/sau sediul secundar situat în raza unităţii administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul.

În ceea ce priveşte tinerii fermieri, are prioritate la cumpărarea terenului supus vânzării tânărul fermier care desfăşoară activităţi în zootehnie cu îndeplinirea condiţiei privind domiciliul stabilit pe teritoriul naţional pentru o perioada de 1 an.

În cazul exercitării dreptului de preempţiune de către tinerii fermieri, prioritate la cumpărarea terenului supus vânzării are tânărul fermier care desfăşoară activităţi în zootehnie, cu respectarea condiţiei privind domiciliul/reşedinţa stabilit/stabilită pe teritoriul naţional pe o perioadă de un an.

Principalele condiţiile pentru potenţialii cumpărători persoanele fizice sunt: domiciliul (reşedinţa) situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare; să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul naţional pentru o perioada de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării acestei ofertei; să fie înregistrate de autorităţile fiscale române cu minimum 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare şi să aibă studii în domeniul agricol.

În cazul persoanele juridice, acestea trebuie să aibă sediul social şi/sau sediul secundar situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare; să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul naţional pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării acestei oferte.

De asemenea, persoanele juridice trebuie să aibă înscrisurile din care să reiasă că din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activităţi agricole, iar asociaţiile să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan. În cazul în care acţionariatul este o altă persoană juridică, asociaţii acestora să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare.

Alte condiţii prevăzute în această iniţiativă legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 17/2014 privind vânzarea terenurilor vizează interdicţia de înstrăinare prin vânzare, pentru o perioadă de 15 ani de la data cumpărării; vânzarea înainte de împlinirea termenului de 15 ani se face numai către statul roman; aplicarea unitară a procedurii prevăzută de actul normativ privind respectarea dreptului de preempţiune şi majorarea termenelor; instituirea Registrului unic naţional privind circulaţia şi destinaţia terenurilor agricole situate în extravilan; încheierea actelor prin care se transfera dreptul de proprietate (darea în plată, constituire ca aport la capitalul social al unei societăţi sau pentru orice alt act juridic între vii prin care se transferă sau se constituie un alt drept real care să asigure posesia şi folosinţa terenurilor agricole situate în extravilan, prin eludarea Legii nr. 17/2014, se sancţionează cu nulitatea absolută.

„Evaluările efectuate cu privite la aplicarea legii şi evoluţiile pe piaţa funciară au identificat aspecte care implică necesitatea modificării condiţiilor de vânzare a terenurilor agricole, astfel încât tinerii să aibă acces la piaţa funciară, să se realizeze exploataţii economice care să producă pentru piaţă, comasarea terenurilor agricole precum şi diminuarea achiziţiei terenurilor agricole pe piaţa funciară pentru scopuri speculative”, se arată în expunerea de motive a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2014.

În ceea ce priveşte cadastrarea terenurilor agricole pentru care se obţin subvenţii de la APIA, conform datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, până la până la data de 1 martie 2019, au fost înregistrate 3,87 milioane de hectare, respectiv 40%.

„Din totalul de 9,57 milioane ha de terenuri agricole ce fac obiectul subvenţiilor APIA, au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară 3,87 milioane hectare (40%) şi sunt contractate aproximativ 4,10 milioane hectare (43%), cu termen de finalizare sfârşitul anului 2019, respectiv începutul anului 2020, ceea ce reprezintă aproximativ 83% din totalul suprafeţei subvenţionate de către APIA”, precizează reprezentanţii MADR.

România deţine o suprafaţă agricolă totală de 14.630.072 hectare, din care în proprietate privată 13.699.725 ha (93,6%), în timp ce suprafaţă arabilă este de 9.395.303 hectare, din care în proprietate privată 8.940.204 hectare (95,1%).

AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Austria a descoperit peste 200 de cazuri de COVID-19 în rândul participanţilor la un festival în Croaţia

Publicat

Arhivă foto

Austria a identificat cel puţin 215 cazuri de COVID-19 în rândul unor tineri care au călătorit în Croaţia pentru a participa la un festival, deşi organizatorul evenimentului susţine că acestora le-a fost verificat la intrare certificatul sanitar, relatează joi agenţia DPA.

Festivalul desfăşurat pe plajă, denumit Austria Goes Zrce, a avut loc mai multe zile la rând săptămâna trecută pe insula croată Pag şi a atras circa 8.000 de participanţi, cu vârste între 19 şi 27 de ani.

Autorităţile sanitare austriece le-au cerut acum tuturor celor care au fost prezenţi la acest eveniment să se testeze, pentru a identifica şi alte posibile cazuri de infectare.

Toţi participanţii la festival au fost verificaţi de două ori înainte de a li se permite intrarea în acel spaţiu, pentru a vedea dacă ei au fost vaccinaţi anti-COVID-19, dacă au fost testaţi negativ ori s-au recuperat după o infectare anterioară, asigură organizatorul Martin Reitstaetter.

”Am respectat instrucţiunile guvernelor austriac şi croat”, insistă acesta şi neagă acuzaţiile unui participant care a declarat publicaţiei Der Standard că verificările au fost oarecum relaxate.

Conform datelor transmise tot de gazdele festivalului, circa 60% dintre participanţi au fost cel puţin parţial vaccinaţi anti-COVID-19. ”Ceea ce ne sperie cel mai mult este că sunt atât de mulţi vaccinaţi printre cei testaţi pozitiv”, mai spune Martin Reitstaetter.

În Austria, circa o treime din noile cazuri de COVID-19 sunt legate de călătoriile în afara ţării, potrivit ministrului austriac al sănătăţii, Wolfgang Mueckstein.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Înmatriculările maşinilor cu motoare parţial hibride au crescut de aproape 4 ori în prima jumătate a anului

Publicat

Înmatriculările de autoturisme cu motoare parţial hibride au crescut de aproape 4 ori în prima jumătate a anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit unei analize realizate de site-ul datareport.ro, pe baza informaţiilor publicate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

Astfel, un număr de 8.016 autoturisme cu motoare parţial hibride (mild-hybrid electric vehicle – MHEV) au fost înmatriculate de la 1 ianuarie şi până la 30 iunie, număr mai mare de 3,6 ori faţă de cele 2.212 de astfel de maşini înmatriculate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Comparativ cu numărul de maşini cu motoare parţial hibride înmatriculate în prima jumătate a anului 2019 (552 de unităţi), creşterea din primul semestru al anului curent este de 14,5 ori mai mare.

Automobilele cu motoare parţial hibride au beneficiul închiderii temporare a motorului cu combustie şi înlocuirea lui cu unul electric în momentele în care maşina stă în trafic, frânează sau înaintează din inerţie.

În ceea ce priveşte înmatriculările de vehicule cu motoare hibride plug-in, acestea au atins 841 de unităţi în primele şase luni ale anului curent, de peste 3 ori mai mult decât numărul de 266 de maşini cu motoare hibride plug-in înmatriculate în prima jumătate a anului anterior.

A crescut și numărul de înmatriculări al mașinilor complet electrice

Înmatriculările maşinilor complet electrice au urcat la 873 de unităţi în primele şase luni ale anului curent, în creştere faţă de cele 600 de autoturisme înmatriculate în perioada similară din 2020.

Pe de altă parte, aproape două treimi (65,4%) din toate autoturismele noi – indiferent de modalitatea de propulsie – înmatriculate în România în primele şase luni ale anului, adică 30.770 de unităţi, au fost achiziţionate de clienţi persoane juridice, în timp ce 34,6% din total, adică 16.314 maşini, au fost cumpărate de clienţi persoane fizice, arată analiza datareport.ro. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Noul regulament de parcare pentru Bucureşti va fi lansat în scurt timp în dezbatere publică

Publicat

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat joi că în scurt timp va lansa în dezbatere publică noul regulament privind parcările din Bucureşti. Trebuie corectat „dezechilibrul care vine din faptul că există parcări plătite cu număr mic de locuri şi un număr imens de spaţii de parcare gratuite pe domeniul public”.

„Este o întrebare generală care vizează strategia de parcare. Răspunsul o să-l aveţi în noul regulament de parcare pentru municipiul Bucureşti. Îl vom lansa în scurt timp în dezbatere publică. În linii mari, avem un dezechilibru care vine din faptul că avem nişte parcări plătite cu un număr mic de locuri relativ la necesar şi un număr imens de spaţii de parcare gratuite pe domeniul public. Şi atunci nu o să reuşim niciodată să stimulăm bucureşteanul să-şi lase maşina la o parcare periferică, dacă noi luăm bani şi în acelaşi timp oferim locuri de parcare gratuite în mijlocul oraşului. Acesta este dezechilibrul la care noul regulament de parcare, care va cuprinde tarifele de parcare peste tot în Bucureşti, o să răspundă. Nu pot să dau acum, înainte de a lansa în dezbatere publică vreau să mă sfătuiesc cu consilierii generali din majoritate”, a afirmat Nicuşor Dan, întrebat cât va costa parcarea maşinilor în Bucureşti.

 

Diferenţa între parcarea rezidenţială şi parcarea publică

El a spus că va fi făcută diferenţa între parcarea rezidenţială şi parcarea publică din timpul zilei.

„Ca să faci o strategie de parcare trebuie să facem diferenţa între parcări rezidenţiale şi parcări publice pentru persoanele care le folosesc peste zi. Deci, pe zona de parcări rezidenţiale, tariful pe care oamenii din zonă îl plătesc pentru locul lor de parcare, în mod cert, va fi stabilit pe bază de abonament. Nu o să punem oamenii care locuiesc în zonă să plătească o anumită sumă pe oră. Pentru locurile publice de parcare, adică pentru locurile pe care pe domeniul public oamenii parchează să vină cu maşina la serviciu, din strategia de parcare şi din politica de preţuri pe care noi o să o avem, o să rezulte exact acele locuri critice, locuri unde oricât ai face parcarea, tot nu o să fie suficient, şi în locurile acelea trebuie să facem parcări publice: subterane, supraterane, cum permite relieful”, a explicat primarul general.

 

Se anulează parcările gratuite?

Întrebat dacă intenţionează să anuleze parcările gratuite şi să fie toate cu plată, Nicuşor Dan a spus: „Este o alternativă pe care o avem în vedere în regulamentul pe care o să-l vedeţi foarte curând, cel puţin în zona centrală”.

„Există un dezechilibru. (…) În zona Unirii, pe care o cunosc foarte bine, avem acea parcare cu 40 de locuri care este tot timpul plină şi sunt convins că dacă am face acolo 50 lei tot plină o să fie şi tot nu o să fie suficiente locuri de parcare în zonă. Pe de altă parte, în zona Unirii, în care merg pe jos în fiecare dimineaţă, avem câteva sute de maşini abandonate pe domeniul public, nişte locuri pe care le ocupă degeaba pentru că nimeni nu s-a ocupat să le ridice de acolo. Acesta este mecanismul în care trebuie mai întâi să corectăm un dezechilibru care există pe piaţa locurilor de parcare”, a adăugat Nicuşor Dan, chestionat dacă are în vedere scumpirea tarifelor de parcare.

Luni, la şedinţa de Consiliu General, se va vota ca un teren de 3 ha în zona de vest a Capitalei să fie dat Primăriei Sectorului 6. Aici vor fi depozitate maşinile ridicate.

„Problema nu este numai a maşinilor parcate neregulamentar. Problema este şi a maşinilor care sunt parcate pe prima bandă, pentru că aşa decis Municipalitatea. Sunt maşini care stau acolo de un an, doi, trei”, a mai explicat primarul general. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Preţ-record al energiei pe bursă, pe fondul caniculei şi al închiderii unui reactor de la Cernavodă

Publicat

Preţul energiei pe Piaţa pentru Ziua Următoare cu livrare vineri are o medie-record de 645 de lei pe MWh, potrivit datelor operatorului bursier OPCOM.

Totodată, preţul maxim orar este de 885,7 lei pe MW, de asemenea unul istoric, între orele 20:00 şi 21:00.

Aceasta pe fondul temperaturilor extrem de ridicate din aceste zile, consumul atingând valori-record pentru perioada de vară.

În plus, Unitatea 2 a centralei de la Cernavodă s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Naţional miercuri seara, ca urmare a unui tranzient în sistemul energetic, care a afectat partea clasică, fără a fi afectate funcţiile de securitate nucleară ale unităţii, a anunţat, joi, Nuclearelectrica.

„Deconectarea automată a Unităţii 2 s-a produs în condiţii de siguranţă, toate sistemele unităţii funcţionând şi răspunzând conform proiectului în astfel de situaţii”, spun reprezentanţii societăţii.

Aceştia subliniază că deconectarea automată a Unităţii 2 şi lucrările de remediere nu au impact asupra securităţii nucleare a reactorului, personalului unităţii, populaţiei şi mediului înconjurător.

Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă operează Unităţile 1 şi 2, fiecare cu o putere instalată de producţie de 700 MW, aceste reactoare asigurând aproximativ 20% din necesarul de energie al României. AGERPRES

Citește mai departe