EDUCATIE
Peste 400 de elevi ai unui liceu din Brăila vor fi relocați. Clădirea, încadrată la risc seismic I
Cei 400 de elevi care învaţă în Corpul B al Liceului de Artă ”Hariclea Darclee” din Brăila, aflat pe lista clădirilor încadrate în clasa de risc seismic I, vor fi relocaţi. Potrivit informaţiilor făcute publice miercuri de directorul liceului, Gheorghe Antonescu, elevii vor fi relocați începând de luni, 27 februarie.
Lista cu clădirile de unităţi de învăţământ încadrate în clasa de risc seismic I a fost făcută publică, marţi, 22 februarie, de către Ministerul Educaţiei.
„S-a luat decizia relocării elevilor din Corpul B, care este cu risc seismic I. De luni, copiii nu vor mai intra în acel corp de clădire. Demersurile cu mutarea copiilor din acest corp de clădire au început din octombrie, deja trei clase sunt la Centrul Comunitar ‘Copii şi nepoţi’. Ceilalţi, de luni, vor trece la învăţământul de după-amiază, se va învăţa în două schimburi, unii vor învăţa în Corpul A, alţii în clădirea de pe Bulevardul Panait Istrati. Noi avem o anumită specificitate, în Corpul B sunt, pe lângă clase de cultură generală, şi ateliere de muzică. Vom discuta, vom cere şi ni se va aloca, cu siguranţă, un alt corp de clădire unde să ne putem desfăşura activitatea”, a declarat Antonescu.
Directorul liceului: Din anul 2019 se caută soluții
Întrebat când a aflat că acest corp de clădire utilizat în scop educaţional a fost încadrat în clasa de risc seismic I, directorul Antonescu a recunoscut că studiul a fost făcut în anul 2019, iar de atunci „se caută soluţii”.
„S-a făcut o analiză asupra acestui corp de clădire şi de atunci se tot caută soluţii. Da, rezultatul se ştie din 18 decembrie 2019″, a specificat Gheorghe Antonescu.
Miercuri, la nivelul Liceului de Artă ”Hariclea Darclee” a avut loc o şedinţă a Consiliului de Administraţie, în care părinţii elevilor s-au arătat nemulţumiţi de faptul că nu au fost anunţaţi despre faptul că imobilul în care învaţă copiii prezintă risc seismic major.
„Eu am preluat mandatul în 17 ianuarie 2022. De când am preluat mandatul am început să fac demersuri de mutare a copiilor. Am avut o discuţie cu părinţii la începutul acestui an şcolar, atunci când am început să mutăm copiii de acolo. Le-am spus că există o anumită expertiză şi că e de dorit să începem uşor, uşor să mutăm copiii din corpul de clădire, pentru ca după aceea să putem face demersurile să intre în conservare acel corp, să fie reabilitat sau reconstruit”, a completat Antonescu.
Peste 800 de părinți au cerut să le fie mutați copiii dintr-un corp de clădire. ”La Corpul B, dacă bagi pumnul în el, pică”
Un reprezentant al părinţilor elevilor care învaţă în Liceului de Artă ”Hariclea Darclee”, Adrian Barbu, a declarat că părinţii a peste 800 de elevi ai liceului au făcut, în noiembrie 2022, o petiţie, în care au cerut să fie mutaţi copiii din Corpul B, dar că nu s-a găsit rezolvare până în prezent decât pentru trei clase.
„Se ştie de foarte mulţi ani că această clădire este cu risc seismic. Pe 3 noiembrie 2022, peste 800 de părinţi am semnat o petiţie, în care am cerut ca elevii să fie mutaţi din acea clădire. Eu am un copil bine pregătit, care vreau să înveţe la Liceul de Arte. Ce fac cu copilul, din clasa I este aici şi trebuie să-l mut la alt liceu pentru ce? Trebuie să-l mut, că la Corpul B, dacă bagi pumnul în el, pică.
Există filmare, dacă pui mâna pe pereţi curge apa. Dacă sunt temperaturi sub 0 grade, curge apa pe pereţi. Copilul meu nu mai vine la şcoală de luni, pentru că nu vreau să intre în Corpul B. Poţi să faci astm, poate să fie un cutremur de 5-6 grade şi să cadă clădirea, fundaţia este cu risc seismic de gradul I din 2019 constatat şi suntem în 2023. Noi nu mai putem intra în şcoală”, a declarat Adrian Barbu.
Viceprimarul Brăilei, Alexandru Jantea Crican, a declarat că municipalitatea a fost informată cu privire la rezultatele expertizei făcute în anul 2019 privind încadrarea Corpului B al Liceului de Arte ‘Hariclea Darclee’ în clasa de risc seismic I, dar a precizat că, până în prezent, conducerea liceului nu a solicitat Primăriei Brăila sume necesare rezolvării problemelor depistate.
„Am fost informaţi de către conducerea liceului cu privire la aspectele care ţin de structura de rezistenţă şi de expertiza făcută de dumnealor în 2019. Până în momentul de faţă, nu avem o solicitare în scris formulată cu privire la un DALI sau la reabilitarea acestei unităţi de învăţământ. În intervalul 2016-2022, au fost alocate 3,6 milioane lei către Liceul ‘Hariclea Darclee’ pentru ceea ce au solicitat”, a afirmat viceprimarul Alexandru Jantea Crican.
Agerpres
Conform calendarului aprobat de Ministerul Educației, elevii din București vor intra în vacanță vineri, după încheierea cursurilor, și se vor întoarce la școală luni, 26 februarie.
Aceasta este vacanţa de o săptămână care se poate lua la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti în perioada 12 februarie – 3 martie.
Următoarele vacanţe sunt programate astfel:
* de sâmbătă, 27 aprilie, până marţi, 7 mai;
* de sâmbătă, 22 iunie, până duminică, 8 septembrie.
Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară până pe 26 aprilie 2024, în intervale de câte cinci zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.
Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.
Prin excepţie, se stabilesc următoarele: pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 7 iunie 2024, iar pentru clasa a VIII-a anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 14 iunie 2024.
Pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică şi pentru clasele din învăţământul profesional anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 28 iunie 2024. Agerpres
Pentru admiterea din acest an, Universitatea din București pune la dispoziție peste 21.000 de locuri, distribuite astfel: 11.200 pentru programele de licență, 8.986 pentru programele de masterat, 111 pentru programele de masterat didactic și 839 pentru programele de doctorat.
Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei de învăţământ superior transmis vineri AGERPRES, concursul admitere sesiunea iulie 2024 la facultăţile Universităţii Bucureşti se desfăşoară pentru programele de licenţă, masterat şi doctorat, în perioada 1 – 26 iulie, iar data-limită de afişare a rezultatelor este 31 iulie.
Pentru sesiunea de toamnă, facultăţile Universităţii din Bucureşti fac înscrieri pe locurile rămase neocupate în perioada 2 – 16 septembrie, iar data-limită de afişare a rezultatelor este 21 septembrie.
„Pentru admiterea 2024, majoritatea facultăţilor Universităţii din Bucureşti vor oferi viitorilor studenţi, masteranzi şi doctoranzi un proces online de înscriere şi admitere, precum şi posibilitatea de achitare online a taxei de înscriere.
De asemenea, unele facultăţi ale Universităţii din Bucureşti vor organiza şi o sesiune online de preînscriere, oferind candidaţilor posibilitatea de a-şi manifesta interesul pentru facultăţile respective şi de a fi la curent cu ultimele noutăţi cu privire la procesul de admitere”, informează sursa citată.
Universitatea din București are astăzi 19 facultăţi
Universitatea din Bucureşti organizează în acest an, atât pentru programele de studii universitare de licenţă, cât şi pentru programe de studii universitare de masterat, o sesiune de admitere specială pentru olimpicii internaţionali şi sportivii medaliaţi la competiţii europene şi mondiale pentru sporturile olimpice şi şah şi la jocurile olimpice şi paralimpice, anterior organizării sesiunii de admitere pentru toţi candidaţii.
În perioada imediat următoare vor fi publicate pe www.unibuc.ro şi pe admitere.unibuc.ro atât oferta anuală de şcolarizare şi regulamentul de admitere, cât şi detaliile cu privire la calendarul acestei sesiuni speciale de admitere.
Universitatea din Bucureşti a fost înfiinţată prin Decretul nr. 765 din 4/16 iulie 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar astăzi are 19 facultăţi care oferă 95 de programe de licenţă, 223 de programe de masterat, 23 de şcoli doctorale pe domenii specifice şi o şcoală pentru studii doctorale interdisciplinare, peste 50 de centre şi nouă staţiuni de cercetare. Agerpres
EDUCATIE
Timiş: Numărul studenţilor care vor să devină ingineri a scăzut cu 15 % în ultimul deceniu, potrivit rectorului UPT
Vineri, rectorul Universității Politehnica Timișoara (UPT), Florin Drăgan, a subliniat că în ultimii zece ani, la nivel național, interesul pentru cariera de inginer a înregistrat o scădere de aproape 15%, în ciuda cererii semnificative de pe piața muncii.
Un raport privind starea învăţământului superior din România, realizat de Ministerul Educaţiei, arată că la facultăţile de inginerie erau anul trecut înscrişi 75.331 de studenţi.
În 2014 erau cu 11.000 mai mulţi.
Deşi universităţile tehnice au reuşit să menţină în general cifrele de şcolarizare, universităţile generaliste care aveau şi specializări de inginerie au fost nevoite să reducă numărul de locuri pentru a creşte specializările considerate mai uşoare, arată un comunicat al UPT, remis AGERPRES.
Rectorul UPT, Florin Drăgan, consideră că este nevoie de o mai bună promovare a unor materii precum Matematică sau Fizică în licee. De asemenea, pentru a le face mai atractive profesorii trebuie să adopte metode interactive de predare.
„Din păcate, sunt multe cauze ce au dus la această scădere a studenţilor la facultăţile de inginerie.
Putem vorbi de o migrare a tinerilor spre universităţi de afară, de scăderea populaţiei şcolare, dar şi de o scădere a numărului de locuri la inginerie a universităţilor generaliste.
Noi, ca universitate tehnică, am menţinut numărul de locuri în ultimii zece ani la acelaşi nivel, însă unele universităţi generaliste care aveau şi facultăţi de inginerie au redirecţionat aceste locuri spre facultăţi mai uşoare pentru studenţi pentru a nu pierde finanţarea de la Ministerul Educaţiei.
În perioada de după pandemie a crescut şi abandonul universitar
În plus, în perioada de după pandemie a crescut şi abandonul universitar.
Studiile inginereşti sunt considerate mai dificile, indiferent de beneficiile pe care tânărul le are după finalizarea lor. Putem vorbi de salarii mai mari, dar şi de o rată de angajabilitate de peste 90% în domeniu”, susţine rectorul Florin Drăgan, citat în comunicatul menţionat.
Raportul Ministerului Educaţiei analizează numărul total de studenţi din perioada 2014-2023, înscrişi la universităţile din toată România.
În raport se poate observa o creştere a numărului celor ce studiază la specializările ce ţin de „tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor” (IT&C), însă această creştere nu compensează scăderea din inginerie.
De exemplu, în 2023 erau înscrişi la licenţă 31.160 de studenţi la specializări IT&C, în timp ce în urmă cu zece ani erau 27.000 de studenţi.
Conform sursei citate, multe companii multinaţionale nu mai fac în România doar producţie, ci acum au şi departamente cercetare, ceea ce a determinat o creştere a nevoii de ingineri pe piaţa muncii în ultimii ani.
De altfel, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) are în componenţă numeroase proiecte de digitalizare şi de infrastructură, astfel că nevoia de ingineri va creşte şi mai mult în viitorul apropiat.
Declarațiile rectorului Florin Drăgan
„Atât timp cât companiile multinaţionale din industrie se axau strict pe producţie în România, criza de ingineri nu era foarte vizibilă.
În ultimii ani, numai în vestul ţării au fost numeroase companii care şi-au mutat parţial diviziile de cercetare din alte ţări sau au deschis centre de cercetare în România.
Unele dintre ele nu au finalizat acest proces, aşa că au nevoie în continuare de specialişti.
Practic din acel moment problema forţei de muncă înalt calificată a devenit atât de vizibilă.
De altfel, este o problemă întâlnită la nivel european şi este nevoie de măsuri rapide şi concrete.
Există şi o comoditate parţială a tinerei generaţii pentru că îşi doreşte un parcurs universitar mai lejer, în detrimentul unei calificări puternice pe piaţa muncii”, a mai evidenţiat rectorul Florin Drăgan. Agerpres
Procentajul de participare la proba de Limba și literatura română din cadrul simulării Evaluării Naționale a atins 93,4%, cu un total de 164.600 de elevi prezenți, conform informațiilor furnizate luni de către Ministerul Educației.
Potrivit sursei citate, şase elevi au fost eliminaţi, ca urmare a unor tentative de fraudă.
„Platforma destinată evaluării digitalizate a funcţionat în parametri optimi pe toată durata derulării procesului de încărcare a lucrărilor, cu excepţia unui scurt interval de timp (aproximativ 20 de minute), însă fără a se înregistra blocaje”, adaugă sursa amintită.
Simularea Evaluării naţionale continuă marţi cu proba scrisă la Matematică, şi se încheie miercuri cu proba scrisă la Limba şi literatura maternă.
Subiectele sunt elaborate pe baza conţinuturilor/competenţelor asociate acestora, conform programelor pentru simulare, aprobate de Ministerul Educaţiei.
Subiectele şi baremele se publică în fiecare zi de examen, la ora 15,00.
Rezultatele
Rezultatele vor fi comunicate individual pe 23 februarie şi vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ prin discuţii cu elevii, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situaţii în parte, pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare.
„Notele obţinute nu se trec în catalog.
Prin excepţie, la solicitarea scrisă a elevului/a părintelui, acestea pot fi trecute în catalog.
Obiectivele urmărite prin organizarea simulărilor sunt familiarizarea elevilor cu rigorile unei examen real şi optimizarea rezultatelor obţinute de către elevi la finalul studiilor gimnaziale”, menţionează Ministerul Educaţiei. Agerpres
