Biblioteca, așa cum o știm, pierde tot mai mult teren în fața valului de conținut digital. Pe de altă parte, obișnuința lecturii în afara programelor școlare, este și ea pe cale de dispariție. În 1990, România avea 16.665 de biblioteci, județene, orășenești, comunale și sătești. Cu toată explozia de carte de după Revoluție, când s-au tipărit mii de titluri în milioane de exemplare, peste 7.000 dintre acestea au dispărut. Astfel, în 2017, în România mai există 9.594 de biblioteci publice și private.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, 62.441 de cititori au trecut anul trecut pragul celor 209 bibilioteci care mai există în județul Alba. Din acest punct de vedere, județul se află spre mijlocul clasamentului, la nivel național.

Cele mai multe biblioteci sunt în județul Iași, 450. Al doilea județ după numărul de biblioteci este Argeș (376), urmat de Bacău (358) și Prahova (348). Abia pe locul al cincilea este București, cu 339 de biblioteci.

După numărul de cititori, Bucureștiul este pe primul loc, cu 285 de mii de persoane. Capitala a avut însă una dintre cele mai mari scăderi – în anul 2000, numărul de cititori era, potrivit Institutului Național de Statistică, de peste 618 mii, mai mult decât dublu față de cel din prezent. Al doilea județ cu cei mai multi cititori este Iași, cu 159 de mii, urmat de Cluj (157 de mii), Suceava (134 de mii), Prahova (119 mii) și Argeș (110 mii).

Dacă în anul 2000 se împrumutau 77.647.691 de volume, în 2017 s-au împrumutat de către biblioteci 35.802.972, mai puțin de jumătate. Asta în condițiile în care numărul de volume disponibile în biblioteci este chiar mai mare cu un milion față de acum 17 ani. În 2010 erau 162.232.253, în  2017 erau 163.299.703 de volume inventariate, potrivit datelor INS.

Sursă: edupedu.ro, INS