Peste 80% dintre români consideră că lucrurile în ţară se îndreaptă într-o direcţie greşită, în timp ce 12,5% apreciază că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună, conform unui sondaj realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield, la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group.

Procentul celor nemulţumiţi este în creştere faţă de luna iunie, când 68,1% credeau că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună, dar şi faţă de luna martie, când procentul era de 70,3.

48,8% dintre respondenţi sunt de părere că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii româneşti şi cetăţeni români, în timp ce 44,8% consideră că acestea sunt produse mai ales de companii străine.

În ce priveşte aducerea de imigranţi în România, 64,2% sunt de părere că acest lucru ar putea genera probleme grave în societatea românească, în timp ce 30% au opinat că o astfel de măsură ar putea ajuta la acoperirea nevoii de forţă de muncă din economie.

Întrebaţi dacă ar fi de acord ca România să primească refugiaţi din alte ţări, subiecţii sondajului au răspuns:

- 47,3% - "Nu, în niciun caz";
- 38,8% - "Da, însă doar anumite categorii";
- 12,3% - "Da, fără condiţii";
- 1,6% - nu au răspuns.

Preşedintele Strategic Thinking Group, Remus Ştefureac, apreciază că "suprapunerea a trei crize majore pe o perioadă scurtă de timp", criza pandemică, cea economico-socială şi cea politică, a determinat o stare de "pesimism accentuată şi o prăbuşire a percepţiei" cu privire la direcţia în care se îndreaptă ţara.

Unul dintre cel mai scăzute niveluri ale indicatorului 'direcţie bună' din ultimul deceniu

"În acest moment, cred că înregistrăm unul dintre cel mai scăzute niveluri ale indicatorului 'direcţie bună' din ultimul deceniu, cu perspectiva chiar de înrăutăţire în contextul apropierii sezonului rece şi a impactului exploziei preţurilor la energie asupra costului vieţii. Consecinţele ignorării faptului că 80% din români cred că lucrurile merg într-o direcţie greşită riscă să fie dramatice, mai ales că o parte semnificativă a populaţiei va fi împinsă în plasa unor opţiuni politice radicale care în orice caz nu vor vindeca, ci doar vor înrăutăţi problemele din societate", a precizat acesta.

Vice-preşedintele True Story Project, Dan Andronache, consideră că un "complex de factori externi şi interni", precum valul al patrulea al pandemiei, inflaţia, creşterile de preţuri la utilităţi sau confuzia reglementărilor publice pe linie de sănătate, cresc "gradul de insecuritate şi nemulţumire" al populaţiei.

"Această creştere se reflectă în mişcări de radicalizare accentuată pe fondul creşterii fenomenului de diseminare a informaţiilor false sau denaturate. Actualele rezultate ale măsurătorilor noastre, comparabile cu cele efectuate în 2010 în contextul crizei globale, reflectă decuplarea politicului de la realităţile societăţii", menţionează Dan Andronache.

Sondajul de opinie "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false"

Sondajul de opinie "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false" - Ediţia a III-a a fost realizat în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 15-27 septembrie, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1.204 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populaţia neinstituţionalizată a României. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 2,8%, la un grad de încredere de 95%.

Agerpres