ECONOMIE
Peste jumătate din angajați se aşteaptă să li se mărească salariile în anul 2023
Aproximativ 53% dintre angajaţi se aşteaptă ca în anul 2023 să le crească salariile, iar 40% au de gând să îşi caute un alt loc de muncă dacă acest lucru nu se va întâmpla în contextul majorării inflaţiei, conform unui sondaj realizat de o comunitate online a angajaţilor din România.
Sondajul Undelucrăm.ro a fost realizat în decembrie 2022, iar pentru acesta au răspuns 3.834 de angajaţi şi 446 de angajatori (specialişti în resurse umane ai companiilor).
Respondenţii provin din domeniile IT, retail, financiar-bancar, BPO & servicii, telecomunicaţii, producţie bunuri de consum, servicii de sănătate, producţie industrială, HoReCa, producţie-transport hidrocarburi/energie, servicii ştiinţifice/tehnice, construcţii/imobiliare, media&cultură.
Potrivit cercetării, aproximativ 27% dintre angajaţi spun că ar avea nevoie de o majorare a salariului de 20-30% pentru a se descurca cu cheltuielile, 20% dintre ei de 10-15%, iar în jur de 19% au nevoie de o creştere cuprinsă între 15% şi 20%.
Pe de altă parte, circa 7% dintre respondenţi au spus că ar vrea o majorare de peste 50% a salariului pentru a le ajunge banii.
În acelaşi timp, 6,5% dintre angajaţi au spus că s-ar descurca cu cheltuielile pe care le au chiar dacă nu le-ar creşte salariul în acest an.
În cazul în care salariul nu le va fi mărit, 41% dintre angajaţi au de gând să îşi caute un alt loc de muncă, 19% vor încerca o renegociere cu managerul direct, 13% îşi vor căuta o colaborare suplimentară sau un al doilea job, iar 9% ar aprecia dacă li se vor oferi şi alte beneficii.
Peste jumătate din angajați se aşteaptă să li se mărească salariile în anul 2023. În jur de 35% dintre angajaţi spun că li se măreşte anual salariul
Aproximativ 19% nu au niciun plan pentru eventualitatea în care anul acesta nu vor primi un salariu mai mare.
În jur de 35% dintre angajaţi spun că li se măreşte anual salariul, 28% doar în urma unei renegocieri, 19% dintre angajaţi au salarii mai mari în funcţie de performanţă, iar 12% spun că în compania în care lucrează se măresc salariile anual doar pentru anumite poziţii.
Aproape 2% dintre respondenţi au răspuns că au salariul mai mare în fiecare trimestru, iar 5% din doi în doi ani.
Dacă nu vor avea un salariu mai mare anul acesta, 29% dintre angajaţi spun că se vor descurca însă vor face mici ajustări, respectiv vor pleca mai puţin în vacanţe sau vor cumpăra unele produse mai ieftine.
În jur de 23% cred că se vor descurca, dar doar dacă vor face ajustări foarte mari – vor renunţa la a-şi cumpăra haine noi, vor alege cât de des pot produse marcă proprie, vor da mare atenţie cheltuielilor utilitare (energie, apă).
Aproximativ 17% cred că se vor descurca foarte greu pentru că ratele şi alte cheltuieli importante înseamnă deja mult din veniturile lunare.
În jur de 13% au spus că se vor descurca greu chiar dacă nu au rate pentru că salariul lor este destul de mic şi nici perspective de creştere nu au.
Peste jumătate din angajați se aşteaptă să li se mărească salariile în anul 2023. 8% dintre angajați spun că se vor descurca destul de bine
10% afirmă că se vor descurca destul de greu pentru că ratele reprezintă un procent important din veniturile lunare ale familiei, dar mai sunt ajutaţi de părinţi.
Pe de altă parte, 8% spun că se vor descurca destul de bine şi nu îşi vor reduce cheltuielile.
La rândul lor, aproximativ 62% dintre angajatori au declarat că au în plan să majoreze salariile angajaţilor în acest an, 21% doar pentru anumite poziţii, iar 17% nu le vor creşte.
În jur de 36% dintre specialiştii în HR spun că în companiile pe care le reprezintă salariile vor creşte cu 5-10%, aproximativ 22% afirmă că majorarea va fi de 5%, iar în 17% dintre companii va fi o creştere de 10-15%.
Aproximativ 2,5% dintre experţii în resurse umane au menţionat o creştere de 30-40% în companiile în care lucrează.
Peste jumătate din angajați se aşteaptă să li se mărească salariile în anul 2023. 52% dintre angajatori spun că mărirea salarială pe care vor să o facă este ca parte a unui plan anual
De asemenea, 52% dintre angajatori spun că mărirea salarială pe care vor să o facă este ca parte a unui plan anual de a-şi menţine angajaţii motivaţi, 28% vor să facă acest lucru din cauza contextului economic, 17% ca urmare a dinamicii din piaţa muncii, iar 2,5% datorită rezultatelor peste aşteptări ale companiei.
În jur de 5% vor să majoreze salariile personalului din alte motive.
Cei care nu vor face majorări de salarii au decis astfel pentru că îşi doresc să îşi recompenseze angajaţii şi prin alte metode – 39%. În jur de 28% nu vor creşte salariile pentru că situaţia financiară a companiei de la finalul 2022 nu permite o majorare salarială, 17% din cauza întregului context macroeconomic şi tot 17% pentru că firmele în care activează majorează salariile doar în urma unor negocieri angajat-angajator.
Întrebaţi ce ar trebui să facă angajatorii în contextul economic actual, jumătate dintre specialiştii în HR cred că ar trebui ca salariile să crească în funcţie de performanţă.
17% cred că angajatorii ar trebui să creeze alte metode de creştere a implicării, stării de bine şi performanţei angajaţilor chiar dacă nu se măresc salariile (de exemplu, să ofere diferite vouchere pentru mai multe tipuri de servicii, cursuri şi traininguri).
Peste jumătate din angajați se aşteaptă să li se mărească salariile în anul 2023. În jur de 11,5% cred că firmele ar trebui să majoreze salariile tuturor angajaţilor
Pe de altă parte, în jur de 11,5% cred că firmele ar trebui să majoreze salariile tuturor angajaţilor direct proporţional cu inflaţia.
De asemenea, 11% cred că ar trebui să se majoreze salariile tuturor conform politicii anuale a companiei, iar acelaşi procent crede că angajatorii ar trebui să renunţe la angajaţii care nu performează şi să mărească salariile celor implicaţi.
„Observăm din acest sondaj o aşteptare pertinentă a angajaţilor de a avea salarii mai mari anul acesta având în vedere contextul economic şi totodată o intenţie pe măsură a companiilor.
De asemenea, observăm atenţia cu care specialiştii în resurse umane urmăresc creşterea salariilor astfel încât aceasta să fie proporţională cu situaţia macroeconomică, dar şi cu rezultatele angajaţilor.
Este de remarcat că angajatorii se gândesc la diferite metode de a-şi motiva angajaţii chiar dacă nu îşi permit o creştere salarială”, a afirmat Costin Tudor, fondator şi CEO Undelucram.ro.
Undelucram.ro este cea mai mare comunitate online a angajaţilor din România, cu peste un milion de angajaţi pe platformă la nivel regional.
Platforma pune la dispoziţia angajaţilor şi Salariometru – un instrument online pentru compararea salariilor, un calculator de salariu şi resurse pentru dezvoltarea carierei, precum modele de CV, topul angajatorilor şi articole despre industrie. Agerpres
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres
Paradă militară la Alba Iulia, de 1 Decembrie, Ziua Națională a României: Peste 1000 de militari, avioane F16 și blindate
Decizie istorică la Budapesta. România şi Bulgaria intră în Schengen TERESTRU de la 1 ianuarie 2025. Fără CONTROALE la frontiere
LIVE VIDEO 1 Decembrie la Alba Iulia: Autoritățile locale prezintă evenimentele care au loc de Ziua Națională
Patru persoane din Botoșani au fost condamnate la închisoare cu executare
ACCIDENT GRAV în zona Tău-Bistra: Un copac a căzut peste un autoturism. O persoană s-ar fi aflat în interiorul mașinii
Administratorul drumului dintre Ciurila și Sălicea, AMENDAT pentru necurățarea zăpezii
VIDEO: Remorca unui camion, răsturnată de vântul puternic într-o parcare de pe Autostrada A1, în Sibiu
