ECONOMIE
Peste jumătate din angajați se aşteaptă să li se mărească salariile în anul 2023
Aproximativ 53% dintre angajaţi se aşteaptă ca în anul 2023 să le crească salariile, iar 40% au de gând să îşi caute un alt loc de muncă dacă acest lucru nu se va întâmpla în contextul majorării inflaţiei, conform unui sondaj realizat de o comunitate online a angajaţilor din România.
Sondajul Undelucrăm.ro a fost realizat în decembrie 2022, iar pentru acesta au răspuns 3.834 de angajaţi şi 446 de angajatori (specialişti în resurse umane ai companiilor).
Respondenţii provin din domeniile IT, retail, financiar-bancar, BPO & servicii, telecomunicaţii, producţie bunuri de consum, servicii de sănătate, producţie industrială, HoReCa, producţie-transport hidrocarburi/energie, servicii ştiinţifice/tehnice, construcţii/imobiliare, media&cultură.
Potrivit cercetării, aproximativ 27% dintre angajaţi spun că ar avea nevoie de o majorare a salariului de 20-30% pentru a se descurca cu cheltuielile, 20% dintre ei de 10-15%, iar în jur de 19% au nevoie de o creştere cuprinsă între 15% şi 20%.
Pe de altă parte, circa 7% dintre respondenţi au spus că ar vrea o majorare de peste 50% a salariului pentru a le ajunge banii.
În acelaşi timp, 6,5% dintre angajaţi au spus că s-ar descurca cu cheltuielile pe care le au chiar dacă nu le-ar creşte salariul în acest an.
În cazul în care salariul nu le va fi mărit, 41% dintre angajaţi au de gând să îşi caute un alt loc de muncă, 19% vor încerca o renegociere cu managerul direct, 13% îşi vor căuta o colaborare suplimentară sau un al doilea job, iar 9% ar aprecia dacă li se vor oferi şi alte beneficii.
Peste jumătate din angajați se aşteaptă să li se mărească salariile în anul 2023. În jur de 35% dintre angajaţi spun că li se măreşte anual salariul
Aproximativ 19% nu au niciun plan pentru eventualitatea în care anul acesta nu vor primi un salariu mai mare.
În jur de 35% dintre angajaţi spun că li se măreşte anual salariul, 28% doar în urma unei renegocieri, 19% dintre angajaţi au salarii mai mari în funcţie de performanţă, iar 12% spun că în compania în care lucrează se măresc salariile anual doar pentru anumite poziţii.
Aproape 2% dintre respondenţi au răspuns că au salariul mai mare în fiecare trimestru, iar 5% din doi în doi ani.
Dacă nu vor avea un salariu mai mare anul acesta, 29% dintre angajaţi spun că se vor descurca însă vor face mici ajustări, respectiv vor pleca mai puţin în vacanţe sau vor cumpăra unele produse mai ieftine.
În jur de 23% cred că se vor descurca, dar doar dacă vor face ajustări foarte mari – vor renunţa la a-şi cumpăra haine noi, vor alege cât de des pot produse marcă proprie, vor da mare atenţie cheltuielilor utilitare (energie, apă).
Aproximativ 17% cred că se vor descurca foarte greu pentru că ratele şi alte cheltuieli importante înseamnă deja mult din veniturile lunare.
În jur de 13% au spus că se vor descurca greu chiar dacă nu au rate pentru că salariul lor este destul de mic şi nici perspective de creştere nu au.
Peste jumătate din angajați se aşteaptă să li se mărească salariile în anul 2023. 8% dintre angajați spun că se vor descurca destul de bine
10% afirmă că se vor descurca destul de greu pentru că ratele reprezintă un procent important din veniturile lunare ale familiei, dar mai sunt ajutaţi de părinţi.
Pe de altă parte, 8% spun că se vor descurca destul de bine şi nu îşi vor reduce cheltuielile.
La rândul lor, aproximativ 62% dintre angajatori au declarat că au în plan să majoreze salariile angajaţilor în acest an, 21% doar pentru anumite poziţii, iar 17% nu le vor creşte.
În jur de 36% dintre specialiştii în HR spun că în companiile pe care le reprezintă salariile vor creşte cu 5-10%, aproximativ 22% afirmă că majorarea va fi de 5%, iar în 17% dintre companii va fi o creştere de 10-15%.
Aproximativ 2,5% dintre experţii în resurse umane au menţionat o creştere de 30-40% în companiile în care lucrează.
Peste jumătate din angajați se aşteaptă să li se mărească salariile în anul 2023. 52% dintre angajatori spun că mărirea salarială pe care vor să o facă este ca parte a unui plan anual
De asemenea, 52% dintre angajatori spun că mărirea salarială pe care vor să o facă este ca parte a unui plan anual de a-şi menţine angajaţii motivaţi, 28% vor să facă acest lucru din cauza contextului economic, 17% ca urmare a dinamicii din piaţa muncii, iar 2,5% datorită rezultatelor peste aşteptări ale companiei.
În jur de 5% vor să majoreze salariile personalului din alte motive.
Cei care nu vor face majorări de salarii au decis astfel pentru că îşi doresc să îşi recompenseze angajaţii şi prin alte metode – 39%. În jur de 28% nu vor creşte salariile pentru că situaţia financiară a companiei de la finalul 2022 nu permite o majorare salarială, 17% din cauza întregului context macroeconomic şi tot 17% pentru că firmele în care activează majorează salariile doar în urma unor negocieri angajat-angajator.
Întrebaţi ce ar trebui să facă angajatorii în contextul economic actual, jumătate dintre specialiştii în HR cred că ar trebui ca salariile să crească în funcţie de performanţă.
17% cred că angajatorii ar trebui să creeze alte metode de creştere a implicării, stării de bine şi performanţei angajaţilor chiar dacă nu se măresc salariile (de exemplu, să ofere diferite vouchere pentru mai multe tipuri de servicii, cursuri şi traininguri).
Peste jumătate din angajați se aşteaptă să li se mărească salariile în anul 2023. În jur de 11,5% cred că firmele ar trebui să majoreze salariile tuturor angajaţilor
Pe de altă parte, în jur de 11,5% cred că firmele ar trebui să majoreze salariile tuturor angajaţilor direct proporţional cu inflaţia.
De asemenea, 11% cred că ar trebui să se majoreze salariile tuturor conform politicii anuale a companiei, iar acelaşi procent crede că angajatorii ar trebui să renunţe la angajaţii care nu performează şi să mărească salariile celor implicaţi.
„Observăm din acest sondaj o aşteptare pertinentă a angajaţilor de a avea salarii mai mari anul acesta având în vedere contextul economic şi totodată o intenţie pe măsură a companiilor.
De asemenea, observăm atenţia cu care specialiştii în resurse umane urmăresc creşterea salariilor astfel încât aceasta să fie proporţională cu situaţia macroeconomică, dar şi cu rezultatele angajaţilor.
Este de remarcat că angajatorii se gândesc la diferite metode de a-şi motiva angajaţii chiar dacă nu îşi permit o creştere salarială”, a afirmat Costin Tudor, fondator şi CEO Undelucram.ro.
Undelucram.ro este cea mai mare comunitate online a angajaţilor din România, cu peste un milion de angajaţi pe platformă la nivel regional.
Platforma pune la dispoziţia angajaţilor şi Salariometru – un instrument online pentru compararea salariilor, un calculator de salariu şi resurse pentru dezvoltarea carierei, precum modele de CV, topul angajatorilor şi articole despre industrie. Agerpres
Guvernul a aprobat în ședința desfășurată joi, 26 ianuarie 2023, schema de reducere a accizei pentru motorina utilizată în agricultură. Astfel, în 2023, subvenția care se acordă fermierilor ca ajutor de stat, sub formă de rambursare, este de 1,529 lei/litru.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, Guvernul a aprobat actul normativ care stabilește condițiile pentru acordarea și în acest an a ajutorului de stat fermierilor, prin reducerea accizei pentru motorina utilizată în agricultură.
Pentru anul 2023, subvenția care se acordă fermierilor ca ajutor de stat, sub formă de rambursare, este de 1,529 lei/litru. Pentru acest an, valoarea totală a schemei de ajutor de stat este de 500 de milioane de lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
„Suma alocată asigură achitarea ajutorului de stat determinat la plată și neachitat în ultimul trimestru al anului 2022 de către APIA – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și plățile aferente anului 2023”, transmite Ministerul Agriculturii.
(sursa: Mediafax)
Ministerul Finanţelor a împrumutat joi, 26 ianuarie 2023, de la bănci aproape 8 miliarde lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la randamente de 7,39% şi 7,10% pe an, scrie Ziarul Financiar.
În prima licitaţie, Finanţele au redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2032 şi a împrumutat de la bănci suma de 3,8 miliarde lei, faţă de valoarea nominală de 500 milioane lei, la o dobândă anuală de 7,39%.
La licitaţie au participat opt dealeri primari.
Volumul total al cererii a fost de 4,62 miliarde lei, din care băncile au licitat în nume propriu 4,3 miliarde lei şi 20 milioane lei în contul clienţilor.
Ofertele necompetitive au însumat 287 mil. lei.
Ministerul de Finanţe a împrumutat joi aproape 8 miliarde de lei de la bănci. Volumul total al cererii a fost de 4,82 miliarde lei
Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 3,7 miliarde lei, iar ofertele necompetitive au fost de 125 milioane lei.
Rata cuponului a fost de 8,25%.
La cea de-a doua licitaţie, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2025 şi a împrumutat de la bănci suma de 4,02 miliarde lei, faţă de nivelul de 500 milioane lei programat, la o dobândă anuală de 7,10%.
Volumul total al cererii a fost de 4,82 miliarde lei, din care băncile au licitat în nume propriu 4,70 miliarde lei/, iar ofertele necompetitive au însumat 120 milioane lei.
Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 3,9 miliarde lei.
Rata cuponului a fost de 3,5%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 7,10%.
(sursa: Mediafax)
ECONOMIE
Asociaţia Pro Infrastructură acuză CNAIR că tergiversează lansarea licitaţiilor pentru supervizori
400 kilometri de autostradă de 6 miliarde de euro fără „câine de pază”. Asociaţia Pro Infrastructură acuză CNAIR că tergiversează lansarea licitaţiilor pentru supervizori.
Rolul supervizorului, al dirigintelui de șantier denumit și „consultant”, „inginer FIDIC” sau simplu „inginer”, în implementarea în teren a unui proiect de infrastructură de transport este esențial: se asigură că lucrările puse în operă de constructor sunt conforme și respectă caietul de sarcini, oferta asumată și normativele în vigoare, adică standardele de calitate necesare, spun cei de la Asociaţia Pro Infrastructură.
„Dar CNAIR tergiversează lansarea licitațiilor pentru aceste servicii esențiale ori, în dulcele stil „timpul trece leafa merge”, tărăgănează procedurile de achiziție publice pornite în urmă cu mai bine de un an de zile în unele cazuri. În lipsa consultantului care să fie zilnic pe șantier și să certifice lucrările executate de antreprenor, se lasă liber la abuzuri, „scurtături” și „optimizări” care cresc riscul ca drumul să aibă probleme pe termen lung și cresc artificial profitul constructorului. Contractarea supervizării este urgentă pe cele 7 loturi ale Autostrăzii A7 dintre Buzău și Bacău, adică 178 km, unde constructorul a intrat în teren sau este pe cale să înceapă execuția (până) în primăvară. Aceeași situație pe lotul 3 de lângă Buzău și pe cele trei sectoare ale Bacău-Pașcani unde suntem în licitație de lucrări, dar ne așteptăm ca să fie și ele parafate cu antreprenorii până în vară. Mai mult, scandalos este că încă nu avem supervizor pe Autostrada A0 Nord tronsonul 2 (între Corbeanca și Afumați) deși se apropie cu pași rapizi de inaugurare în decembrie 2023! La fel pe 1 (în contestații, probabil vom avea constructor până în vară) și 3 (în procedură semnare contract de lucrări)”, arată sursa citată.
Asociaţia Pro Infrastructură acuză CNAIR că tergiversează lansarea licitaţiilor pentru supervizori: sectoare aflate în licitație
Potrivit asociației, nu există timp de pierdut nici pe secțiunile de munte ale A1 Sibiu-Pitești unde antreprenorii vor face proiectare în 2023 dar probabil la anul vor pune utilajele la treabă: „Nu trebuie să fii expert să-ți dai seama că ai nevoie de diriginte de șantier pe 68 de kilometri prin creierii munților pe Valea Oltului și Valea Topologului. Nici pe ciotul Holdea-Margina al A1 nu există consultant! Tot în 2024 ar trebui să se înceapă și aici lucrările. Doar aceste exemple de autostrăzi amintite mai sus însumează aproape 400 kilometri și au o valoare contractuală/estimată totală de peste 6 miliarde de euro! Iar din urmă vin noi sectoare aflate în licitație, precum A13 Boița-Făgăraș sau capetele din PNRR ale A8 Târgu Mureș-Târgu Neamț. Desigur, lor li se adaugă și multe alte proiecte rutiere mai mici și mai puțin mediatizate care nu au supervizor pe șantier”. Mediafax
Sursa foto: Asociaţia Pro Infrastructură
ECONOMIE
Câți dintre investitorii români ar investi pe termen lung în criptoactive şi plăţi digitale
Patru din zece investitori români (39%) par să se orienteze către criptoactive şi plăţi digitale atunci când se gândesc la investiţii pe termen lung, potrivit unui sondaj recent realizat de o platformă de investiţii.
Potrivit eToro Retail Investor Beat, la întrebarea legată de planurile de investiţii pe termen lung pe care investitorii le au în vedere, o treime dintre respondenţi (33%) au indicat transformarea digitală, iar 32% că au în vedere tehnologia curată, în timp ce o pondere similară se orientează către robotică şi automatizare.
O analiză eToro aminteşte şi de concluziile Forumului Economic Mondial, care a avut loc la Davos şi unde s-a ajuns la concluzia că tehnologia sprijină tranziţia către energia verde.
„Se preconizează că hidrogenul verde, fuziunea nucleară şi alte tehnologii curate îşi vor continua dezvoltarea în 2023, pentru a accelera separarea de combustibilii fosili.
Potrivit unor estimări, trecerea de la combustibilii fosili la energia regenerabilă va ajuta economiile să economisească 12 trilioane de dolari până în 2050.
Câți dintre investitorii români ar investi pe termen lung în criptoactive şi plăţi digitale. Producţia locală de energie eoliană şi solară a crescut în primele 11 luni ale anului 2022
În ultimele 12 luni, iShares Global Clean Energy ETF (ICLN) a crescut cu peste 8%, iar anul acesta a crescut cu aproape 5%.
Pe o piaţă care a înregistrat preponderent pierderi, acest lucru subliniază importanţa pe care investitorii o acordă acestui sector.
În România, cele mai recente date arată că producţia locală de energie eoliană şi solară a crescut în primele 11 luni ale anului 2022, comparativ cu perioada similară din 2021″, menţionează sursa citată.
Datele centralizate de către reprezentanţii platformei de investiţii evidenţiază faptul că, în ultimele 12 luni, sectorul tehnologic (XLK) a pierdut aproape 17% din cotaţiile bursiere, dar la începutul acestui an a înregistrat o revenire de 6,56%.
Consultanţii Gartner preconizează că, în 2023, cheltuielile IT la nivel mondial vor totaliza 4.500 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o creştere de 2,4% faţă de 2022. În această marjă, segmentele de software şi de servicii IT ar urma să crească cu 9,3%, respectiv cu 5,5%, în cursul acestui an.
Pe de altă parte, segmentul dispozitivelor este prognozat să scadă cu 5,1%, pe măsură ce atât consumatorii, cât şi companiile îşi prelungesc ciclurile de reînnoire a dispozitivelor, în timp ce cheltuielile IT vor creşte în fiecare ţară şi în fiecare industrie verticală pe care compania le urmăreşte.
Câți dintre investitorii români ar investi pe termen lung în criptoactive şi plăţi digitale. La cât vor ajunge veniturile mondiale din software-ul legat de inteligenţa artificială (IA)
„În 2023, Gartner vede companiile încercând să creeze „sisteme imunitare” digitale şi să-şi optimizeze rezilienţa, pentru a se proteja de numeroasele riscuri pe care le-am observat în 2022, inclusiv ameninţările cibernetice şi cele asupra lanţurilor de aprovizionare.
Veniturile mondiale din software-ul legat de inteligenţa artificială (IA) sunt prognozate să totalizeze 62,5 miliarde de dolari în 2022, o creştere de 21,3% faţă de 2021.
Companiile vor analiza cum să utilizeze mai bine IA şi să optimizeze gestionarea încrederii, a riscurilor şi a securităţii acestei tehnologii.
Unii experţi văd în 2023 un an în care companiile vor încerca să îşi monetizeze mai bine cheltuielile anterioare în evoluţia inteligenţei artificiale, în loc să dezvolte noi instrumente.
Câți dintre investitorii români ar investi pe termen lung în criptoactive şi plăţi digitale. Companiile se vor concentra pe inteligenţa artificială
Cu toate acestea, companiile se vor concentra pe inteligenţa artificială pentru a obţine o mai multă valoare din seturile de date existente”, relevă analiza citată.
Pe acest fond, un sondaj eToro arată că românii ar putea fi bine poziţionaţi pentru a profita de creşterea pe termen lung din sectorul tehnologic.
Astfel, 39% dintre investitorii din ţara noastră au în plan să se orienteze către criptoactive şi plăţi digitale, 33% către transformarea digitală şi 32% au în vedere tehnologia curată, aceeaşi pondere fiind orientată către robotică şi automatizare.
eToro este o platformă de investiţii cu active multiple ce permite oamenilor să îşi dezvolte cunoştinţele şi să-şi crească veniturile ca parte a unei comunităţi globale de investitori de succes. Agerpres
27 ianuarie: Ziua Victimelor Holocaustului. Povestea sfâșietoare a femeii din Alba, care a supraviețuit lagărului de la Auschwitz
Cele mai lungi 10 întreruperi pentru marile branduri online pe parcursul anului precedent [P]
Motivul pentru care Oana Roman și Marius Elisei s-au despărțit din nou. „Nu mai vreau să am legătură niciodată cu ea”
Ucraina va fi aprovizionată cu energie de pe teritoriul României. Peste un milion de oameni vor beneficia de ajutor
Joe Biden, vizită în Europa în februarie. Anunțul presei din SUA, ce țară ar urma să viziteze
Îl pierde România pe David Popovici? Prima declarație: „Nu știu ce îmi rezervă viitorul”
Tabără de schi adaptat persoanelor cu dizabilități, pe pârtia Buscat din județul Cluj
