Duminica Floriilor marchează Intrarea Domnului în Ierusalim. La sate, sărbătoarea este legată de mai multe obiceiuri, iar acestea completează semnificațiile momentului important înaintea Sărbătorilor Pascale.

„Floriile“ reprezintă termenul popular al sărbătorii, amintind de o veche serbare romană de la începutul primăverii – „Floralia“.

Crenguțe de salcie sfințite în biserică

După slujba de dimineaţă de la biserică, ramurile sfinţite şi binecuvântate de salcie sunt aduse acasă şi se ating cu ele copiii, ca să crească mari şi frumoşi.

Sunt păstrate la icoane, la porţi, la grinda casei, sunt puse pe morminte sau într-un loc curat. Alteori, crenguţele de salcie sfinţite se plantează undeva în grădină.

Se spune că ele vindecă animalele bolnave sau aduc o recoltă mai bogată. Cele puse la icoană se păstrează tot anul şi se folosesc ca leac împotriva relelor care ar putea lovi casa şi familia.

La sate, pe vremuri, se practicau câteva obiceiuri păgâne

În noaptea de Florii, fetele fierbeau apa cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari.

În Duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer, sperând că în acest fel să le crească părul frumos şi bogat.

În alte locuri, oamenii nu se spală pe cap în această zi tocmai ca să nu încărunţească la fel ca pomii în floare.

Se crede că cel care înghite trei mâţişori întregi in ziua de Florii nu va suferi tot anul de dureri de gât.

Tot la sate exista credința potrivit căreia dacă aprinzi mâţişori şi afumi casa cu ei când este furtună, căminul va fi ferit de fulgere.

În ziua de Florii nu se lucrează, iar în toate casele de la sate se coc pâini din făină de grâu împletite şi ornate cu cruci, care se dau de pomană la săraci.

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

Se spune că aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi de Paști.

Aproape 1,4 milioane de români își serbează onomastica

În Duminica Floriilor se obișnuiește să se transmită mesaje, urări și felicitări de Florii celor care au nume de floare. Sărbătoritele poartă nume cu rezonanțe florale diverse: Viorica (142.248), Florentina (131.788), Florica (89.712), Camelia (73.950), Violeta (57.924), Margareta (48.686), Delia (35.331), Lăcrămioara (31.496), Crina (20.301), Narcisa (15.227), Micşunica (603), Panseluţa (443).

Aceeași diversitate onomastică este și în cazul bărbaților, cei mai mulți purtând numele de Florin (340.458), Viorel (144.012), Florian (54.343), Florentin (25.746), Narcis (14.572), Bujor (1.502), Ghiocel (1.185) sau Floricel (926).

sursa foto: pixabay.com