ECONOMIE
Piața auto a scăzut cu peste 30%. Cresc vânzările autovehiculelor ”verzi” în România
Piaţa auto din România a înregistrat o scădere de 32,3% în primele nouă luni ale anului în curs, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, însă vânzările de autoturisme „verzi” şi-au continuat trendul ascendent, cu un salt de 8,6%, reiese din datele publicate, marţi, de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor Auto (APIA).
În acelaşi timp, pentru prima dată în acest an, în luna septembrie se consemnează o creştere semnificativă a înmatriculărilor de autovehicule (autoturisme, vehicule comerciale, minibuse şi autobuze), comparativ cu luna similară a anului trecut (+72,8%).
Potrivit sursei citate, topul general pe mărci (autoturisme + autovehicule comerciale) este condus, la nouă luni, de Dacia, cu 27.693 unităţi, urmată de Volkswagen (7.733), Renault (7.514), Ford (6.674), Skoda (6.615) şi Hyundai (5.119).
La nivelul lunii septembrie 2020, autoturismele (care reprezintă circa 85% din total) au înregistrat un volum de 10.778 de unităţi, cu 81,8% mai mare decât în luna similară din 2019, în timp ce după primele nouă luni, totalul ajunge la 83.628 de unităţi, în scădere 31,8% în raport cu perioada similară din anul precedent.
Datele APIA relevă că, în intervalul ianuarie – septembrie 2020, cel mai bine s-a vândut Dacia – cu 26.149 de unităţi (-29,6% faţă de 2019, cotă de piaţă 31,3%). Pe locurile următoare se clasează Skoda – cu 6.615 de unităţi (-31,1% şi o cotă 7,9%), Volkswagen – cu 6.569 de unităţi (-20,7% şi o cotă 7,9%), Renault – cu 6.299 de unităţi (-39,8% şi o cotă 7,5%) şi Hyundai – cu 5.119 de unităţi (-14,5%, cotă de piaţă 6,1%).
Totodată, pe modele, cu cele 12.133 de unităţi înmatriculate din ianuarie şi până în septembrie, Dacia Logan este pe primul loc, dar în scădere cu 39,8%, comparativ cu cifrele de anul trecut, urmată de Dacia Sandero (6.475 unităţi, -0,6%), Dacia Duster (6.019 unităţi, -26,9%), Renault Clio (2.747 unităţi, -37,1%) şi Skoda Octavia (2.241 unităţi, -40,3%).
În funcţie de tipul de combustibil, în luna septembrie a acestui an, ponderea autoturismelor diesel rămâne la un nivel redus (21,2%) deşi, pe ansamblul perioadei, acestea înregistrează o creştere a cotei de piaţă, respectiv 27%, comparativ cu 26%, cât se înregistra în 2019. La rândul lor, autoturismele pe benzină consemnează o scădere de 3,3 puncte procentuale pe ansamblul primelor nouă luni ale anului 2020, faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, însă deţine cea mai mare pondere în piaţă, respectiv 66,6% din total.
La capitolul autoturismelor electrice 100%, hibride plug-in şi hibride, după primele nouă luni ale anului, se înregistrează un volum în creştere de 8,6%, comparativ cu perioada similară din 2019. Pe subcategorii, vânzările de autoturisme full electrice au crescut 40,8%, în timp ce maşinile hibride plug-in înregistrează un salt de 141,3%, la nivel comparativ.
Pe de altă parte, autoturismele hibride care dispun de propulsie electrică (nu sunt incluse aici cele mild hibrid) consemnează, după primele nouă luni, o evoluţie negativă (-8,2%).
Preferinţele românilor pentru mărcile electrice (100% şi hibride plug-in), care sunt stimulate prin Programul „Rabla Plus”, au în prim plan Renault (360 unităţi), Skoda (329), Volkswagen (204), Hyundai (186) şi BMW (170).
La momentul actual, la nivel naţional, cele mai multe achiziţii de autoturisme sunt realizate de către persoanele juridice, care acoperă 55% din total, restul de 45% revenindu-le persoanelor fizice. AGERPRES
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
