Connect with us

ECONOMIE

Piața auto a scăzut cu peste 30%. Cresc vânzările autovehiculelor ”verzi” în România

Publicat



Piaţa auto din România a înregistrat o scădere de 32,3% în primele nouă luni ale anului în curs, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, însă vânzările de autoturisme “verzi” şi-au continuat trendul ascendent, cu un salt de 8,6%, reiese din datele publicate, marţi, de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor Auto (APIA).

În acelaşi timp, pentru prima dată în acest an, în luna septembrie se consemnează o creştere semnificativă a înmatriculărilor de autovehicule (autoturisme, vehicule comerciale, minibuse şi autobuze), comparativ cu luna similară a anului trecut (+72,8%).

Potrivit sursei citate, topul general pe mărci (autoturisme + autovehicule comerciale) este condus, la nouă luni, de Dacia, cu 27.693 unităţi, urmată de Volkswagen (7.733), Renault (7.514), Ford (6.674), Skoda (6.615) şi Hyundai (5.119).

La nivelul lunii septembrie 2020, autoturismele (care reprezintă circa 85% din total) au înregistrat un volum de 10.778 de unităţi, cu 81,8% mai mare decât în luna similară din 2019, în timp ce după primele nouă luni, totalul ajunge la 83.628 de unităţi, în scădere 31,8% în raport cu perioada similară din anul precedent.

Datele APIA relevă că, în intervalul ianuarie – septembrie 2020, cel mai bine s-a vândut Dacia – cu 26.149 de unităţi (-29,6% faţă de 2019, cotă de piaţă 31,3%). Pe locurile următoare se clasează Skoda – cu 6.615 de unităţi (-31,1% şi o cotă 7,9%), Volkswagen – cu 6.569 de unităţi (-20,7% şi o cotă 7,9%), Renault – cu 6.299 de unităţi (-39,8% şi o cotă 7,5%) şi Hyundai – cu 5.119 de unităţi (-14,5%, cotă de piaţă 6,1%).

Totodată, pe modele, cu cele 12.133 de unităţi înmatriculate din ianuarie şi până în septembrie, Dacia Logan este pe primul loc, dar în scădere cu 39,8%, comparativ cu cifrele de anul trecut, urmată de Dacia Sandero (6.475 unităţi, -0,6%), Dacia Duster (6.019 unităţi, -26,9%), Renault Clio (2.747 unităţi, -37,1%) şi Skoda Octavia (2.241 unităţi, -40,3%).

În funcţie de tipul de combustibil, în luna septembrie a acestui an, ponderea autoturismelor diesel rămâne la un nivel redus (21,2%) deşi, pe ansamblul perioadei, acestea înregistrează o creştere a cotei de piaţă, respectiv 27%, comparativ cu 26%, cât se înregistra în 2019. La rândul lor, autoturismele pe benzină consemnează o scădere de 3,3 puncte procentuale pe ansamblul primelor nouă luni ale anului 2020, faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, însă deţine cea mai mare pondere în piaţă, respectiv 66,6% din total.

La capitolul autoturismelor electrice 100%, hibride plug-in şi hibride, după primele nouă luni ale anului, se înregistrează un volum în creştere de 8,6%, comparativ cu perioada similară din 2019. Pe subcategorii, vânzările de autoturisme full electrice au crescut 40,8%, în timp ce maşinile hibride plug-in înregistrează un salt de 141,3%, la nivel comparativ.

Pe de altă parte, autoturismele hibride care dispun de propulsie electrică (nu sunt incluse aici cele mild hibrid) consemnează, după primele nouă luni, o evoluţie negativă (-8,2%).

Preferinţele românilor pentru mărcile electrice (100% şi hibride plug-in), care sunt stimulate prin Programul “Rabla Plus”, au în prim plan Renault (360 unităţi), Skoda (329), Volkswagen (204), Hyundai (186) şi BMW (170).

La momentul actual, la nivel naţional, cele mai multe achiziţii de autoturisme sunt realizate de către persoanele juridice, care acoperă 55% din total, restul de 45% revenindu-le persoanelor fizice. AGERPRES

ACTUALITATE

APIA plătește ajutorul de stat pentru creșterea animalelor. Suma depășește 1,2 milioane

Publicat

apia

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată suma de aproape 1,228 milioane de lei pentru acordarea ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor, în cazul cererilor depuse în luna septembrie 2020 şi aferente serviciilor prestate în august 2020.

Potrivit unui comunicat transmis joi, 29 octombrie, suma totală autorizată la plată se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Banii alocaţi vor merge către 27 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Guvernul a aprobat, la începutul acestei luni, majorarea la 65 de milioane de lei a ajutorului de stat pentru sectorul creşterii animalelor.

Repartizarea sumei totale pe specii se realizează proporţional cu sumele solicitate prin cererile iniţiale anuale, pentru anul 2020, respectiv: 30 de milioane de lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine şi 35 de milioane de lei pentru speciile ovine şi caprine. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Aproape 170.000 de români au primit, în septembrie, ajutor social. Cei mai mulți sunt din Dolj, Bacău și Buzău

Publicat

bani

Suma medie plătită în luna septembrie 2020 de statul român beneficiarilor de ajutor social (venit minim garantat) a fost de 263,25 lei, iar suma totală plătită în această lună s-a ridicat la 44,648 de milioane de lei, potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).

În septembrie, de acest ajutor social au beneficiat 169.605 persoane. Cei mai mulţi beneficiari erau înregistraţi în judeţele Dolj – 10.865 persoane, Bacău – 9.259 şi Buzău – 9.201.

La finalul lunii septembrie, erau suspendaţi de la plată 11.527 beneficiari, cei mai mulţi din Botoşani – 974 beneficiari, Dolj – 730 şi Bacău – 660.

Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţele Sălaj – 339,64 lei, Covasna – 312,58 lei şi Braşov – 311,61 lei.

Venitul minim garantat (VMG) este unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest program este Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările şi modificările ulterioare.

Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat a fost modificată în luna iulie 2018 prin Legea nr. 192/2018, în principal cu scopul de a facilita integrarea pe piaţa forţei de muncă a membrilor de familie beneficiari ai ajutorului social.

Astfel, în situaţia în care beneficiarii de ajutor social refuză un loc de muncă sau participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, dreptul la ajutorul social încetează. În cazul refuzului unui loc de muncă, se poate solicita un alt drept doar după o perioadă de 12 luni de la data deciziei de încetare a dreptului.

A fost prevăzută de asemenea obligaţia primarului de a întocmi planul de activităţi sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forţă de muncă precum şi stabilirea condiţiilor de efectuare a activităţilor sezoniere de către beneficiarii de ajutor social, inclusiv remunerarea acestor activităţi sezoniere.

În situaţia în care beneficiarii de ajutor social refuză de două ori participarea la aceste activităţi sezoniere, dreptul la ajutorul social încetează, urmând să poată fi solicitat un nou drept doar la un interval de 12 luni, ca şi în cazul refuzului unui loc de muncă. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul focarelor de pestă porcină africană în România a depășit 500

Publicat

mistret

Un număr de 529 de focare de pestă porcină africană (PPA) erau active, vineri, în România, din care 9 focare în exploataţii comerciale şi 5 focare în exploataţii comerciale de tip A, se menţionează într-un comunicat remis de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) în noaptea de vineri spre sâmbătă.

În intervalul 15 – 21 octombrie au fost înregistrate 24 de focare noi de pestă porcină africană şi au fost stinse 48 de focare (27 în judeţul Olt, 10 focare în judeţul Satu Mare, 5 focare în judeţul Maramureş, 3 în Argeş, două în Teleorman şi unul în judeţul Dolj).

De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, şi până în prezent, au fost diagnosticate 3.941 cazuri la mistreţi, în 38 de judeţe.

Pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor fiind respectarea condiţiilor de biosecuritate.

Pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, însă acest virus are un impact dezastruos la nivel economic şi social. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Jumătate dintre firmele din Europa se tem că vor da faliment în următoarele 12 luni

Publicat

bani

Peste jumătate dintre IMM-urile din Europa, care împreună asigură locuri de muncă pentru două treimi din angajaţii de pe continent, se tem că nu vor supravieţui în următoarele 12 luni dacă veniturile nu îşi vor reveni, arată un sondaj publicat joi de firma de consultanţă McKinsey, transmite Reuters.

Acest sondaj a fost derulat în luna august, înainte ca explozia cazurilor de infecţie cu coronavirus în Europa să oblige guvernele să impună noi restricţii, arată amploarea pagubelor provocate de criza Covid-19.

Potrivit sondajului derulat de McKinsey & Co în rândul a peste 2.000 de IMM-uri din primele cinci economii europene (Germania, Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie), 55% din aceste companii se aşteaptă să îşi închidă porţile până în luna septembrie a anului următor, dacă veniturile lor vor rămâne la nivelul actual.

Dacă traiectoria actuală se menţine, unul din 10 IMM-uri se aşteaptă să depună cererea de intrare în insolvenţă în decurs de şase luni.

“Aceasta este o povară substanţială asupra sectorului financiar”, subliniază unul din autorii raportului, Zdravko Mladenov, referindu-se la doar una dintre consecinţele unei astfel de evoluţii, care ar putea conduce de asemenea la creşterea şomajului şi la diminuarea nivelului general al investiţiilor în economie.

Economiştii intervievaţi de Reuters luna trecută prognozau că economia zonei euro va înregistra o creştere de doar 5,5% anul viitor, după o cădere de aproape 8% în acest an, dar au avertizat că şi această revenire modestă este în pericol în urma unei noi răspândiri a virusului.

Întreprinderile Mici şi Mijlocii sunt firmele cu până la 250 de angajaţi. În Europa aceste firme au peste 90 de milioane de angajaţi însă talia lor mică le face vulnerabile la crizele de lichidităţi. De exemplu, în Spania 83% dintre cele 85.000 de IMM-uri care au intrat în insolvenţă începând din februarie aveau mai puţin de cinci angajaţi.

Măsurile adoptate de statele din regiune, care variază de la moratorii cu privire la insolvenţe şi vacanţe de la rambursarea împrumuturilor, au reuşit până acum să menţină mii de IMM-uri pe linia de plutire. Însă, în contextul în care o parte dintre aceste măsuri expiră în unele state, băncile centrale din Germania şi Marea Britanie se numără printre instituţiile care au tras un semnal de alarmă asupra creşterii insolvenţelor.

“Decidenţii trebuie să facă orice este nevoie pentru a ţine sub control pandemia şi consecinţele sale economice şi să nu retragă prematur măsurile de sprijin, pentru a evita greşelile făcute în perioada crizei financiare”, a subliniat recent FMI. “Pentru companii, politicile trebuie să meargă dincolo de sprijin de lichiditate şi să se asigure că firmele sănătoase dar care acum sunt insolvente pot rămâne în activitate”, a adăugat FMI, citând măsuri precum facilitarea restructurării datoriilor şi punerea la dispoziţie de capital pentru firmele sănătoase. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate