ECONOMIE
Piața imobiliară din România înregistrează o încetinire în mai multe segmente
Potrivit experților Colliers România, într-o analiză a primei jumătăți a anului, piața imobiliară din România manifestă o încetinire în mai multe segmente, dar în ansamblu, rezultatele rămân solide.
„Contextul actual nu este cel mai uşor, în condiţiile în care economia transmite semnale mixte, vedem şi veşti bune, şi semnale oarecum îngrijorătoare, mai ales cu privire la economia globală.
Piaţa imobiliară locală merge în ton cu aceste evoluţii, dar fiecare sector trăieşte diferit prezentul.
Probabil cea mai solidă piaţă este cea a spaţiilor industriale, unde în mod clar nu s-a ţinut ritmul cu pasul rapid de dezvoltare a economiei şi a pieţei de consum locale din ultimul deceniu, iar acum, mai nou, e tot mai evidentă şi tendinţa de relocare a activităţilor logistice şi de producţie în contextul tensiunilor geopolitice”, a spus Laurenţiu Lazăr, Managing Partner & Head of Investment în cadrul Colliers România.
Potrivit datelor disponibile în spaţiul public, în prima jumătate de an s-au închiriat aproximativ 500.000 de metri pătraţi de spaţii logistice moderne, aproape dublu comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, fără a lua în calcul tranzacţiile directe care nu sunt publice (inclusiv prelungiri de contracte).
Piața imobiliară din România înregistrează o încetinire în mai multe segmente. Aproximativ 160.000 metri pătraţi de spaţii de birouri moderne au fost închiriate în Bucureşti
O schimbare destul de importantă faţă de alţi ani ar fi că Bucureştiul reprezintă doar o treime din totalul tranzacţiilor de închiriere, tendinţă pe care experţii Colliers o aşteaptă de ceva timp, în contextul în care dezvoltările de infrastructură, disponibilitatea forţei de muncă şi dezvoltarea regională împing tot mai multe firme să caute spaţii logistice în alte zone decât lângă capitală.
În trecut, Bucureştiul reprezenta şi peste jumătate din totalul tranzacţiilor de închiriere.
Pentru piaţa office, primul trimestru al anului a foarte slab, dar a fost urmat de un trimestru doi care este printre cele mai solide nu doar din ultimii ani şi care ar fi fost considerat printre cele mai bune şi înaintea pandemiei.
Aproximativ 160.000 metri pătraţi de spaţii de birouri moderne au fost închiriate în Bucureşti în primele şase luni ale anului, comparativ cu circa 130.000 de metri pătraţi în aceeaşi perioada din 2022.
Totuşi, cererea nouă s-a ridicat la doar 45.000 metri pătraţi, în scădere cu 40% faţă de 2022, arată analiza citată.
Piața imobiliară din România înregistrează o încetinire în mai multe segmente. Zona spaţiilor comerciale trece printr-o perioadă mai dificilă pentru chiriaşi.
„Există ceva semne de încetinire a apetitului de închiriere de birouri din partea firmelor, în acelaşi timp nu vedem un calendar prea încărcat de livrări de clădiri noi la orizont, care să pună presiuni pe chirii.
Dimpotrivă, s-ar putea ca dacă piaţa îşi revine puţin să rămânem chiar fără spaţii pe care să le putem prezenta firmelor. (…)”, precizează Silviu Pop, director CEE & Romania Research la Colliers.
Potrivit analizei, zona spaţiilor comerciale trece printr-o perioadă mai dificilă pentru chiriaşi.
Deşi vânzările au crescut şi activitatea este mai degrabă peste nivelul dinaintea pandemiei, firmele resimt presiuni asupra marjelor pe fondul chiriilor în creştere (inclusiv a costurilor administrative).
Totuşi, apetitul rămâne unul solid din partea dezvoltatorilor, iar planurile pentru acest an depăşesc 200.000 metri pătraţi de spaţii comerciale noi (deşi o parte ar putea fi amânate în contextul întârzierilor în 2024), fiind cel mai aglomerat calendar de peste un deceniu.
Şi pentru terenuri a fost o primă jumătate de an destul de solidă, cu un volum total de terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale de aproximativ 250 milioane euro, aproape la jumătate din cât am înregistrat pentru întreg anul 2022, arată datele firmei de servicii de consultanţă imobiliară.
Piața imobiliară din România înregistrează o încetinire în mai multe segmente. În zona tranzacţiilor imobiliare se remarcă o încetinire substanţială
Colliers include în această cifră doar terenurile pentru birouri, spaţii comerciale, proiecte rezidenţiale, fără spaţii industriale. Totuşi, interesul pentru achiziţii noi pare sensibil mai scăzut în a doua parte a anului, mulţi potenţiali cumpărători fiind în aşteptare de noi oportunităţi.
De cealaltă parte, majoritatea proprietarilor nu resimt nici o presiune să cedeze prin coborârea preţurilor, astfel că se estimează o încetinire a activităţii.
Volumul înregistrat în prima jumătate de an este generat aproape în proporţii egale de sectorul rezidenţial şi de cel de retail.
„În zona tranzacţiilor investiţionale avem o înjumătăţire a volumelor, la aproape 170 milioane euro în primul semestru din 2023.
În mod clar, dobânzile în creştere şi contextul mai incert au creat un ecart mai mare între aşteptările cumpărătorilor şi cele ale vânzătorilor, chiar dacă pe piaţă există un număr important de proiecte care pot genera un volum semnificativ în a doua parte a anului.
Felul în care se vor închide sau nu aceste tranzacţii va fi o provocare pentru piaţa locală”, punctează Laurenţiu Lazăr.
De altfel, în zona tranzacţiilor imobiliare se remarcă o încetinire substanţială a activităţii faţă de ultimii doi ani, dar reprezentanţii Colliers susţin că este mai degrabă vorba de o revenire la normalitate.
Piața imobiliară din România înregistrează o încetinire în mai multe segmente. Anul 2023 a început cu o scădere a vânzării de apartamente la nivel naţional
În zona rezidenţială, consultanţii Colliers remarcă o tot mai mare atenţie acordată atât de clienţi, cât şi de dezvoltatori, zonei de PRS – apartamente de închiriat în clădiri dedicate.
Aceasta vine atât pe fondul dobânzilor mai mari, care au făcut ca rata lunară pentru achiziţia unui apartament să fie mai mare decât o chirie echivalentă, dar şi pe fondul altor tendinţe, cum ar fi schimbarea generaţională – în contextul în care tinerii caută tot mai multă flexibilitate – sau faptul că unele firme încearcă să ofere angajaţilor pachete de beneficii mai avantajoase, iar apartamentele cu chirie subvenţionată pot fi o variantă.
„După o efervescenţă absolută în perioada 2021-2022, întâlnită nu doar în România şi nu doar în zona rezidenţială, anul 2023 a început cu o scădere a vânzării de apartamente la nivel naţional cu aproximativ 20% faţă de primul semestru din 2022.
Dobânzile mari şi-au spus cuvântul, precum şi puterea de cumpărare erodată puţin de inflaţie.
Totuşi, ritmul de vânzare de apartamente este comparabil cu cel din 2018 şi cu aproximativ 30% mai mare decât cel din 2019, aşadar nu pare nicidecum o evoluţie slabă”, concluzionează Silviu Pop.
Colliers este unul dintre liderii globali în servicii de consultanţă imobiliară şi de management al investiţiilor. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Alunecare de teren pe strada Uliului. Au intervenit pompierii. Traficul auto, restricționat
Horoscop de weekend: 27- 28 aprilie. Cum arată sfârșitul de săptămână pentru fiecare zodie în parte
Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății, condamnată de Tribunalul Cluj la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită
FOTO. 192 de tineri au absolvit astăzi Școala de Agenți de Poliție din Cluj-Napoca
Viorel Băltărețu: Clujul e întârziat în dezvoltare. Cu 15 până la 20 de ani
Marius Lulea (AUR): TRĂDARE. Guvernarea PSD-PNL se pregătește să mai VÂNDĂ și ce a mai rămas din economia națională
FOTO. Weekend dedicat experiențelor SENZORIALE, la Iulius Mall Cluj: Street Food Picnic și Festivalul ARGO
