ECONOMIE
Piața imobiliară din România înregistrează o încetinire în mai multe segmente
Potrivit experților Colliers România, într-o analiză a primei jumătăți a anului, piața imobiliară din România manifestă o încetinire în mai multe segmente, dar în ansamblu, rezultatele rămân solide.
„Contextul actual nu este cel mai uşor, în condiţiile în care economia transmite semnale mixte, vedem şi veşti bune, şi semnale oarecum îngrijorătoare, mai ales cu privire la economia globală.
Piaţa imobiliară locală merge în ton cu aceste evoluţii, dar fiecare sector trăieşte diferit prezentul.
Probabil cea mai solidă piaţă este cea a spaţiilor industriale, unde în mod clar nu s-a ţinut ritmul cu pasul rapid de dezvoltare a economiei şi a pieţei de consum locale din ultimul deceniu, iar acum, mai nou, e tot mai evidentă şi tendinţa de relocare a activităţilor logistice şi de producţie în contextul tensiunilor geopolitice”, a spus Laurenţiu Lazăr, Managing Partner & Head of Investment în cadrul Colliers România.
Potrivit datelor disponibile în spaţiul public, în prima jumătate de an s-au închiriat aproximativ 500.000 de metri pătraţi de spaţii logistice moderne, aproape dublu comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, fără a lua în calcul tranzacţiile directe care nu sunt publice (inclusiv prelungiri de contracte).
Piața imobiliară din România înregistrează o încetinire în mai multe segmente. Aproximativ 160.000 metri pătraţi de spaţii de birouri moderne au fost închiriate în Bucureşti
O schimbare destul de importantă faţă de alţi ani ar fi că Bucureştiul reprezintă doar o treime din totalul tranzacţiilor de închiriere, tendinţă pe care experţii Colliers o aşteaptă de ceva timp, în contextul în care dezvoltările de infrastructură, disponibilitatea forţei de muncă şi dezvoltarea regională împing tot mai multe firme să caute spaţii logistice în alte zone decât lângă capitală.
În trecut, Bucureştiul reprezenta şi peste jumătate din totalul tranzacţiilor de închiriere.
Pentru piaţa office, primul trimestru al anului a foarte slab, dar a fost urmat de un trimestru doi care este printre cele mai solide nu doar din ultimii ani şi care ar fi fost considerat printre cele mai bune şi înaintea pandemiei.
Aproximativ 160.000 metri pătraţi de spaţii de birouri moderne au fost închiriate în Bucureşti în primele şase luni ale anului, comparativ cu circa 130.000 de metri pătraţi în aceeaşi perioada din 2022.
Totuşi, cererea nouă s-a ridicat la doar 45.000 metri pătraţi, în scădere cu 40% faţă de 2022, arată analiza citată.
Piața imobiliară din România înregistrează o încetinire în mai multe segmente. Zona spaţiilor comerciale trece printr-o perioadă mai dificilă pentru chiriaşi.
„Există ceva semne de încetinire a apetitului de închiriere de birouri din partea firmelor, în acelaşi timp nu vedem un calendar prea încărcat de livrări de clădiri noi la orizont, care să pună presiuni pe chirii.
Dimpotrivă, s-ar putea ca dacă piaţa îşi revine puţin să rămânem chiar fără spaţii pe care să le putem prezenta firmelor. (…)”, precizează Silviu Pop, director CEE & Romania Research la Colliers.
Potrivit analizei, zona spaţiilor comerciale trece printr-o perioadă mai dificilă pentru chiriaşi.
Deşi vânzările au crescut şi activitatea este mai degrabă peste nivelul dinaintea pandemiei, firmele resimt presiuni asupra marjelor pe fondul chiriilor în creştere (inclusiv a costurilor administrative).
Totuşi, apetitul rămâne unul solid din partea dezvoltatorilor, iar planurile pentru acest an depăşesc 200.000 metri pătraţi de spaţii comerciale noi (deşi o parte ar putea fi amânate în contextul întârzierilor în 2024), fiind cel mai aglomerat calendar de peste un deceniu.
Şi pentru terenuri a fost o primă jumătate de an destul de solidă, cu un volum total de terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale de aproximativ 250 milioane euro, aproape la jumătate din cât am înregistrat pentru întreg anul 2022, arată datele firmei de servicii de consultanţă imobiliară.
Piața imobiliară din România înregistrează o încetinire în mai multe segmente. În zona tranzacţiilor imobiliare se remarcă o încetinire substanţială
Colliers include în această cifră doar terenurile pentru birouri, spaţii comerciale, proiecte rezidenţiale, fără spaţii industriale. Totuşi, interesul pentru achiziţii noi pare sensibil mai scăzut în a doua parte a anului, mulţi potenţiali cumpărători fiind în aşteptare de noi oportunităţi.
De cealaltă parte, majoritatea proprietarilor nu resimt nici o presiune să cedeze prin coborârea preţurilor, astfel că se estimează o încetinire a activităţii.
Volumul înregistrat în prima jumătate de an este generat aproape în proporţii egale de sectorul rezidenţial şi de cel de retail.
„În zona tranzacţiilor investiţionale avem o înjumătăţire a volumelor, la aproape 170 milioane euro în primul semestru din 2023.
În mod clar, dobânzile în creştere şi contextul mai incert au creat un ecart mai mare între aşteptările cumpărătorilor şi cele ale vânzătorilor, chiar dacă pe piaţă există un număr important de proiecte care pot genera un volum semnificativ în a doua parte a anului.
Felul în care se vor închide sau nu aceste tranzacţii va fi o provocare pentru piaţa locală”, punctează Laurenţiu Lazăr.
De altfel, în zona tranzacţiilor imobiliare se remarcă o încetinire substanţială a activităţii faţă de ultimii doi ani, dar reprezentanţii Colliers susţin că este mai degrabă vorba de o revenire la normalitate.
Piața imobiliară din România înregistrează o încetinire în mai multe segmente. Anul 2023 a început cu o scădere a vânzării de apartamente la nivel naţional
În zona rezidenţială, consultanţii Colliers remarcă o tot mai mare atenţie acordată atât de clienţi, cât şi de dezvoltatori, zonei de PRS – apartamente de închiriat în clădiri dedicate.
Aceasta vine atât pe fondul dobânzilor mai mari, care au făcut ca rata lunară pentru achiziţia unui apartament să fie mai mare decât o chirie echivalentă, dar şi pe fondul altor tendinţe, cum ar fi schimbarea generaţională – în contextul în care tinerii caută tot mai multă flexibilitate – sau faptul că unele firme încearcă să ofere angajaţilor pachete de beneficii mai avantajoase, iar apartamentele cu chirie subvenţionată pot fi o variantă.
„După o efervescenţă absolută în perioada 2021-2022, întâlnită nu doar în România şi nu doar în zona rezidenţială, anul 2023 a început cu o scădere a vânzării de apartamente la nivel naţional cu aproximativ 20% faţă de primul semestru din 2022.
Dobânzile mari şi-au spus cuvântul, precum şi puterea de cumpărare erodată puţin de inflaţie.
Totuşi, ritmul de vânzare de apartamente este comparabil cu cel din 2018 şi cu aproximativ 30% mai mare decât cel din 2019, aşadar nu pare nicidecum o evoluţie slabă”, concluzionează Silviu Pop.
Colliers este unul dintre liderii globali în servicii de consultanţă imobiliară şi de management al investiţiilor. Agerpres
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres
Cresc ratele la credite. Indicele ROBOR la 3 luni a urcat la 5,75% pe an
Pană de curent la o secție de votare din Baciu, din cauza suprasolicitării instalației electrice
RECALCULARE PENSIE de URMAȘ 2024: Situațiile și procedura în care se poate face. Documentele necesare
VIDEO FOTO. Vasile Dîncu, președintele PSD Cluj: „Am votat pentru sfârșitul a două decenii cu președinți de dreapta”
Patru sesizări cu privire la posibile incidente electorale, în Alba. Există echipe pregătite pentru intervenție imediată
Prezența la vot – alegeri prezidențiale 2024, ora 10.00 în Alba, de 5,80%. Situația în județ pe municipii și orașe
ALEGERI PREZIDENȚIALE. Peste 20.000 de clujeni cu drept de vot s-au prezentat la urne până la ora 9.30
