ECONOMIE
Pierderi uriașe estimate de Compania Aeroporturi Bucureşti
Compania Naţională „Aeroporturi Bucureşti” estimează pentru anul 2020 pierderi brute de 129,4 milioane de lei ca urmare a măsurilor restrictive luate în domeniul aviaţiei, în contextul pandemiei de Covid-19, se arată într-un proiect de hotărâre de Guvern iniţiat de Ministerul Transporturilor, privind rectificarea bugetului companiei.
Pentru anul 2021 se prevede un rezultat brut pozitiv de 15,6 milioane de lei, iar pentru anul 2022 se prevede o revenire a traficului aerian de pasageri, ceea ce va conduce la îmbunătăţirea situaţiei financiare a Companiei Naţionale „Aeroporturi – Bucureşti” – S.A. şi realizarea unui profit în creştere, în valoare de 207 milioane de lei.
Sectorul aviaţiei este unul dintre cele mai afectate sectoare de activitate, de criza generată de răspândirea noului coronavirus, explică iniţiatorii proiectului.
Începând cu 16 martie 2020, pandemia a ajuns la un nivel foarte avansat de răspândire, astfel încât mai multe state din Uniunea Europeana, printre care şi ţara noastră, au decretat stare de urgenţă, închiderea spaţiilor aeriene, a graniţelor terestre, fiind afectate în mod direct companiile aeriene, aeroporturile, companiile de handling şi alţi furnizori de servicii specifice.
Sectorul aviaţiei a fost unul dintre sectoarele economice puternic afectate de restrângerea severă a mobilităţii persoanelor între destinaţii şi în acest context, traficul de pasageri pe aeroporturile bucureştene a scăzut dramatic faţă de valorile prognozate pentru anul 2020: cu 58,5% în luna martie, 98,4% în luna aprilie, 98% în luna mai, 94,5% în luna iunie.
Pentru anul 2020, în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020, numărul estimat de pasageri de 5,5 milioane reprezintă 35,60% din numărul de pasageri aprobaţi în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020, aprobat prin HG nr.301/2020 (număr pasageri aproximativ 15,6 milioane).
Astfel că situaţia economico-financiară a Companiei Naţionale „Aeroporturi – Bucureşti”- S.A. a fost şi este puternic afectată de scăderea traficului aerian.
Compania Naţională „Aeroporturi – Bucureşti”- S.A. a propus în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020, următoarele modificări ale indicatorilor economico-financiari, faţă de bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pe anul 2020 prin HG nr. 301/2020: veniturile totale au scăzut cu 59,33% (695,1 milioane lei) urmare a scăderii traficului aeroportuar cu 64,4% faţă de valoarea aprobată în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020.
În cadrul veniturilor totale, veniturile din exploatare deţin o pondere de 97,79% iar veniturile financiare deţin o pondere de 2,21%.
Veniturile din exploatare vor înregistra o scădere cu 59,54% faţă de valoarea aprobată.
În cadrul cifrei de afaceri a companiei, veniturile din activitatea de bază (aeronautice) deţin o pondere de 83,02% şi sunt programate în proiectul bugetului de venituri şi cheltuielile rectificat, pe anul 2020, în scădere cu 59,97% ( 550,1 milioane de lei) faţă de valoarea aprobată, în contextul pandemiei de COVID.
Veniturile non-aeronautice, a căror pondere în cifra de afaceri a companiei este de 16,98%, sunt programate în scădere cu 64,13%.
Totodată, cheltuielile totale vor fi diminuate cu 16,42%, având în vedere scăderea traficului aeroportuar, care impune reanalizarea şi redimensionarea cheltuielilor companiei.
Cheltuielile companiei sunt preponderent fixe prin natura activităţii aeroportuare (cheltuielile cu prestaţiile externe, cheltuielile cu amortizarea, cheltuielile de personal) iar ponderea lor în total cheltuieli este de aproximativ 88%. Celelalte categorii de cheltuieli, din care cheltuielile variabile au scăzut direct proporţional cu scăderea traficul aeroportuar (taxa de securitate, taxa AIAS, cheltuieli cu trataţia pasagerilor business şi VIP, redevenţa pentru bunuri publice) dar au o pondere mică în totalul cheltuielilor (aproximativ 3%).
De asemenea, s-au înregistrat cheltuieli suplimentare privind achiziţionarea de materiale consumabile şi servicii, pentru combaterea pandemiei COVID -19, necesare desfăşurării activităţii, în condiţii de securitate şi prevenire împotriva îmbolnăvirii cu noul virus (materialele de protecţie – măşti, dezinfectanţi, mănuşi de protecţie), cu închirierea de corturi pentru triajul pasagerilor şi cu achiziţionarea de termoscannere.
Se preconizează şi reducerea productivităţii muncii cu 59,54%, urmare a reducerii veniturilor din exploatare cu 59,54%;
Câştigul mediu lunar pe salariat, determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială conform OG 26/2013 şi Legii bugetului de stat nr.5/2020, va scădea cu 0,33% faţă de nivelul aprobat pentru anul 2020, urmarea scăderii cheltuielilor de natură salarială;
A fost plafonat nivelul indemnizaţiilor membrilor Consiliului de Administraţie, ceea ce duce la scăderea cheltuielilor aferente contractelor de mandat cu 10,73%. În prezent, la nivelul Companiei Naţionale „Aeroporturi – Bucureşti” – S.A, nu sunt încheiate contracte de administrare în urma unei proceduri de selecţie conform OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă, cu modificările şi completările ulterioare, ci în baza art. 641 alin. (3) din acelaşi act normativ.
În plus, sursele de finanţare a investiţiilor, estimate în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020, au scăzut cu 11,68% faţă de cele aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020
Dintre acestea, principalul obiectiv de investiţii este Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti. În prezent este în derulare etapa privind achiziţionarea terenurilor necesare realizării acestui obiectiv de investiţii, în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr 799/2019 de expropriere care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional privind obiectivul de investiţii „Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti”.
Astfel, au fost prevăzute în cadrul bugetului anului 2020 sumele necesare exproprierii în valoare de 358 milioane lei, iar pentru următorii ani, 2021 şi 2022, au fost prevăzute sumele necesare pentru proiectare, asistenţă tehnică şi execuţie lucrări, în valoare totală de 1.5 miliarde de lei, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 655/2018 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii sus-menţionat.
Au fost reanalizate şi diminuate pentru anul 2020 cheltuielile pentru următoarele obiective de investiţii: sistematizarea suprafeţelor de mişcare a AIHCB în vederea creşterii capacităţii operaţionale şi asigurării conformităţii cu prevederile R139/2014 (DALI, PTE), reparaţii capitale, modernizare instalaţii clădiri Plecări, Finger, Sosiri, AB4+CL (expertiză tehnică, DALI), modernizare sisteme benzi bagaje plecări lucrări de construcţii/instalaţii (PT execuţie), reorganizare reţele termice exterioare AIHCB, lucrări de execuţie reţele interioare de gaze naturale şi realizarea de puncte termice în zona parc auto (cazarmă) şi uzină electrică (SF, Proiectare si execuţie), staţie de epurare. Elementele prevăzute în cadrul capitolului „Dotări” au fost prioritate şi reanalizate, astfel încât, a fost amânată achiziţionarea unor utilaje şi echipamente, autoutilitare şi sisteme IT, în valoare de 83.4 milioane de lei.
Compania Naţionala „Aeroporturi – Bucureşti” – S.A. nu a înregistrat în anul 2019 plăţi restante şi nu va înregistra nici la data de 31 decembrie 2020. AGERPRES
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres
O ursoaică cu trei pui, văzută în zona Dealului Mamut de lângă Alba Iulia. Cetățenii au primit un mesaj Ro-Alert
VIDEO: Festivitatea de premiere la Crosul Unirii 2024, la Alba Iulia. Alergătorii care au urcat pe podium
UPDATE: INCENDIU la o pensiune din Rimetea. Focul a izbucnit la o centrală pe lemne. Pompierii intervin cu trei autospeciale
A murit celebrul cântăreț Gabriel Cotabiță. Avea 69 de ani
VIDEO: Degustare de vinuri, la Alba Iulia. 50 de degustători au luat „pulsul” calității vinurilor produse în acest an
Aministie fiscală pentru cei care au câștiguri din criptomonede. Amendamentul, inițiat de deputatul clujean Sabin Sărmaș
VIDEO: Măsuri de siguranță luate pentru alegerile prezidențiale, în Alba. Ce trebuie să știe alegătorii
