Connect with us

ECONOMIE

Pierderi uriașe estimate de Compania Aeroporturi Bucureşti

Publicat

Compania Naţională „Aeroporturi Bucureşti” estimează pentru anul 2020 pierderi brute de 129,4 milioane de lei ca urmare a măsurilor restrictive luate în domeniul aviaţiei, în contextul pandemiei de Covid-19, se arată într-un proiect de hotărâre de Guvern iniţiat de Ministerul Transporturilor, privind rectificarea bugetului companiei.

Pentru anul 2021 se prevede un rezultat brut pozitiv de 15,6 milioane de lei, iar pentru anul 2022 se prevede o revenire a traficului aerian de pasageri, ceea ce va conduce la îmbunătăţirea situaţiei financiare a Companiei Naţionale „Aeroporturi – Bucureşti” – S.A. şi realizarea unui profit în creştere, în valoare de 207 milioane de lei.

Sectorul aviaţiei este unul dintre cele mai afectate sectoare de activitate, de criza generată de răspândirea noului coronavirus, explică iniţiatorii proiectului.

Începând cu 16 martie 2020, pandemia a ajuns la un nivel foarte avansat de răspândire, astfel încât mai multe state din Uniunea Europeana, printre care şi ţara noastră, au decretat stare de urgenţă, închiderea spaţiilor aeriene, a graniţelor terestre, fiind afectate în mod direct companiile aeriene, aeroporturile, companiile de handling şi alţi furnizori de servicii specifice.

Sectorul aviaţiei a fost unul dintre sectoarele economice puternic afectate de restrângerea severă a mobilităţii persoanelor între destinaţii şi în acest context, traficul de pasageri pe aeroporturile bucureştene a scăzut dramatic faţă de valorile prognozate pentru anul 2020: cu 58,5% în luna martie, 98,4% în luna aprilie, 98% în luna mai, 94,5% în luna iunie.

Pentru anul 2020, în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020, numărul estimat de pasageri de 5,5 milioane reprezintă 35,60% din numărul de pasageri aprobaţi în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020, aprobat prin HG nr.301/2020 (număr pasageri aproximativ 15,6 milioane).

Astfel că situaţia economico-financiară a Companiei Naţionale „Aeroporturi – Bucureşti”- S.A. a fost şi este puternic afectată de scăderea traficului aerian.

Compania Naţională „Aeroporturi – Bucureşti”- S.A. a propus în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020, următoarele modificări ale indicatorilor economico-financiari, faţă de bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pe anul 2020 prin HG nr. 301/2020: veniturile totale au scăzut cu 59,33% (695,1 milioane lei) urmare a scăderii traficului aeroportuar cu 64,4% faţă de valoarea aprobată în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020.

În cadrul veniturilor totale, veniturile din exploatare deţin o pondere de 97,79% iar veniturile financiare deţin o pondere de 2,21%.

Veniturile din exploatare vor înregistra o scădere cu 59,54% faţă de valoarea aprobată.

În cadrul cifrei de afaceri a companiei, veniturile din activitatea de bază (aeronautice) deţin o pondere de 83,02% şi sunt programate în proiectul bugetului de venituri şi cheltuielile rectificat, pe anul 2020, în scădere cu 59,97% ( 550,1 milioane de lei) faţă de valoarea aprobată, în contextul pandemiei de COVID.

Veniturile non-aeronautice, a căror pondere în cifra de afaceri a companiei este de 16,98%, sunt programate în scădere cu 64,13%.

Totodată, cheltuielile totale vor fi diminuate cu 16,42%, având în vedere scăderea traficului aeroportuar, care impune reanalizarea şi redimensionarea cheltuielilor companiei.

Cheltuielile companiei sunt preponderent fixe prin natura activităţii aeroportuare (cheltuielile cu prestaţiile externe, cheltuielile cu amortizarea, cheltuielile de personal) iar ponderea lor în total cheltuieli este de aproximativ 88%. Celelalte categorii de cheltuieli, din care cheltuielile variabile au scăzut direct proporţional cu scăderea traficul aeroportuar (taxa de securitate, taxa AIAS, cheltuieli cu trataţia pasagerilor business şi VIP, redevenţa pentru bunuri publice) dar au o pondere mică în totalul cheltuielilor (aproximativ 3%).

De asemenea, s-au înregistrat cheltuieli suplimentare privind achiziţionarea de materiale consumabile şi servicii, pentru combaterea pandemiei COVID -19, necesare desfăşurării activităţii, în condiţii de securitate şi prevenire împotriva îmbolnăvirii cu noul virus (materialele de protecţie – măşti, dezinfectanţi, mănuşi de protecţie), cu închirierea de corturi pentru triajul pasagerilor şi cu achiziţionarea de termoscannere.

Se preconizează şi reducerea productivităţii muncii cu 59,54%, urmare a reducerii veniturilor din exploatare cu 59,54%;

Câştigul mediu lunar pe salariat, determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială conform OG 26/2013 şi Legii bugetului de stat nr.5/2020, va scădea cu 0,33% faţă de nivelul aprobat pentru anul 2020, urmarea scăderii cheltuielilor de natură salarială;

A fost plafonat nivelul indemnizaţiilor membrilor Consiliului de Administraţie, ceea ce duce la scăderea cheltuielilor aferente contractelor de mandat cu 10,73%. În prezent, la nivelul Companiei Naţionale „Aeroporturi – Bucureşti” – S.A, nu sunt încheiate contracte de administrare în urma unei proceduri de selecţie conform OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă, cu modificările şi completările ulterioare, ci în baza art. 641 alin. (3) din acelaşi act normativ.

În plus, sursele de finanţare a investiţiilor, estimate în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020, au scăzut cu 11,68% faţă de cele aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020

Dintre acestea, principalul obiectiv de investiţii este Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti. În prezent este în derulare etapa privind achiziţionarea terenurilor necesare realizării acestui obiectiv de investiţii, în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr 799/2019 de expropriere care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional privind obiectivul de investiţii „Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti”.

Astfel, au fost prevăzute în cadrul bugetului anului 2020 sumele necesare exproprierii în valoare de 358 milioane lei, iar pentru următorii ani, 2021 şi 2022, au fost prevăzute sumele necesare pentru proiectare, asistenţă tehnică şi execuţie lucrări, în valoare totală de 1.5 miliarde de lei, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 655/2018 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii sus-menţionat.

Au fost reanalizate şi diminuate pentru anul 2020 cheltuielile pentru următoarele obiective de investiţii: sistematizarea suprafeţelor de mişcare a AIHCB în vederea creşterii capacităţii operaţionale şi asigurării conformităţii cu prevederile R139/2014 (DALI, PTE), reparaţii capitale, modernizare instalaţii clădiri Plecări, Finger, Sosiri, AB4+CL (expertiză tehnică, DALI), modernizare sisteme benzi bagaje plecări lucrări de construcţii/instalaţii (PT execuţie), reorganizare reţele termice exterioare AIHCB, lucrări de execuţie reţele interioare de gaze naturale şi realizarea de puncte termice în zona parc auto (cazarmă) şi uzină electrică (SF, Proiectare si execuţie), staţie de epurare. Elementele prevăzute în cadrul capitolului „Dotări” au fost prioritate şi reanalizate, astfel încât, a fost amânată achiziţionarea unor utilaje şi echipamente, autoutilitare şi sisteme IT, în valoare de 83.4 milioane de lei.

Compania Naţionala „Aeroporturi – Bucureşti” – S.A. nu a înregistrat în anul 2019 plăţi restante şi nu va înregistra nici la data de 31 decembrie 2020. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023

Publicat

Arhivă foto

Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.

Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).

În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).

Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.

Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).

Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE în luna ianuarie

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.

Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.

În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.

De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%

Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.

Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat

Publicat

energie
Arhivă foto

Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).

Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).

În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).

La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).

În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.

Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).

Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).

Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România

Publicat

comisia europeana
Arhivă foto

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.

Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.

În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.

Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.

Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres

Citește mai departe