Connect with us

ECONOMIE

Pierderi uriașe estimate de Compania Aeroporturi Bucureşti

Publicat



Compania Naţională “Aeroporturi Bucureşti” estimează pentru anul 2020 pierderi brute de 129,4 milioane de lei ca urmare a măsurilor restrictive luate în domeniul aviaţiei, în contextul pandemiei de Covid-19, se arată într-un proiect de hotărâre de Guvern iniţiat de Ministerul Transporturilor, privind rectificarea bugetului companiei.

Pentru anul 2021 se prevede un rezultat brut pozitiv de 15,6 milioane de lei, iar pentru anul 2022 se prevede o revenire a traficului aerian de pasageri, ceea ce va conduce la îmbunătăţirea situaţiei financiare a Companiei Naţionale “Aeroporturi – Bucureşti” – S.A. şi realizarea unui profit în creştere, în valoare de 207 milioane de lei.

Sectorul aviaţiei este unul dintre cele mai afectate sectoare de activitate, de criza generată de răspândirea noului coronavirus, explică iniţiatorii proiectului.

Începând cu 16 martie 2020, pandemia a ajuns la un nivel foarte avansat de răspândire, astfel încât mai multe state din Uniunea Europeana, printre care şi ţara noastră, au decretat stare de urgenţă, închiderea spaţiilor aeriene, a graniţelor terestre, fiind afectate în mod direct companiile aeriene, aeroporturile, companiile de handling şi alţi furnizori de servicii specifice.

Sectorul aviaţiei a fost unul dintre sectoarele economice puternic afectate de restrângerea severă a mobilităţii persoanelor între destinaţii şi în acest context, traficul de pasageri pe aeroporturile bucureştene a scăzut dramatic faţă de valorile prognozate pentru anul 2020: cu 58,5% în luna martie, 98,4% în luna aprilie, 98% în luna mai, 94,5% în luna iunie.

Pentru anul 2020, în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020, numărul estimat de pasageri de 5,5 milioane reprezintă 35,60% din numărul de pasageri aprobaţi în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020, aprobat prin HG nr.301/2020 (număr pasageri aproximativ 15,6 milioane).

Astfel că situaţia economico-financiară a Companiei Naţionale “Aeroporturi – Bucureşti”- S.A. a fost şi este puternic afectată de scăderea traficului aerian.

Compania Naţională “Aeroporturi – Bucureşti”- S.A. a propus în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020, următoarele modificări ale indicatorilor economico-financiari, faţă de bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pe anul 2020 prin HG nr. 301/2020: veniturile totale au scăzut cu 59,33% (695,1 milioane lei) urmare a scăderii traficului aeroportuar cu 64,4% faţă de valoarea aprobată în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020.

În cadrul veniturilor totale, veniturile din exploatare deţin o pondere de 97,79% iar veniturile financiare deţin o pondere de 2,21%.

Veniturile din exploatare vor înregistra o scădere cu 59,54% faţă de valoarea aprobată.

În cadrul cifrei de afaceri a companiei, veniturile din activitatea de bază (aeronautice) deţin o pondere de 83,02% şi sunt programate în proiectul bugetului de venituri şi cheltuielile rectificat, pe anul 2020, în scădere cu 59,97% ( 550,1 milioane de lei) faţă de valoarea aprobată, în contextul pandemiei de COVID.

Veniturile non-aeronautice, a căror pondere în cifra de afaceri a companiei este de 16,98%, sunt programate în scădere cu 64,13%.

Totodată, cheltuielile totale vor fi diminuate cu 16,42%, având în vedere scăderea traficului aeroportuar, care impune reanalizarea şi redimensionarea cheltuielilor companiei.

Cheltuielile companiei sunt preponderent fixe prin natura activităţii aeroportuare (cheltuielile cu prestaţiile externe, cheltuielile cu amortizarea, cheltuielile de personal) iar ponderea lor în total cheltuieli este de aproximativ 88%. Celelalte categorii de cheltuieli, din care cheltuielile variabile au scăzut direct proporţional cu scăderea traficul aeroportuar (taxa de securitate, taxa AIAS, cheltuieli cu trataţia pasagerilor business şi VIP, redevenţa pentru bunuri publice) dar au o pondere mică în totalul cheltuielilor (aproximativ 3%).

De asemenea, s-au înregistrat cheltuieli suplimentare privind achiziţionarea de materiale consumabile şi servicii, pentru combaterea pandemiei COVID -19, necesare desfăşurării activităţii, în condiţii de securitate şi prevenire împotriva îmbolnăvirii cu noul virus (materialele de protecţie – măşti, dezinfectanţi, mănuşi de protecţie), cu închirierea de corturi pentru triajul pasagerilor şi cu achiziţionarea de termoscannere.

Se preconizează şi reducerea productivităţii muncii cu 59,54%, urmare a reducerii veniturilor din exploatare cu 59,54%;

Câştigul mediu lunar pe salariat, determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială conform OG 26/2013 şi Legii bugetului de stat nr.5/2020, va scădea cu 0,33% faţă de nivelul aprobat pentru anul 2020, urmarea scăderii cheltuielilor de natură salarială;

A fost plafonat nivelul indemnizaţiilor membrilor Consiliului de Administraţie, ceea ce duce la scăderea cheltuielilor aferente contractelor de mandat cu 10,73%. În prezent, la nivelul Companiei Naţionale “Aeroporturi – Bucureşti” – S.A, nu sunt încheiate contracte de administrare în urma unei proceduri de selecţie conform OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă, cu modificările şi completările ulterioare, ci în baza art. 641 alin. (3) din acelaşi act normativ.

În plus, sursele de finanţare a investiţiilor, estimate în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020, au scăzut cu 11,68% faţă de cele aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020

Dintre acestea, principalul obiectiv de investiţii este Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti. În prezent este în derulare etapa privind achiziţionarea terenurilor necesare realizării acestui obiectiv de investiţii, în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr 799/2019 de expropriere care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional privind obiectivul de investiţii “Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti”.

Astfel, au fost prevăzute în cadrul bugetului anului 2020 sumele necesare exproprierii în valoare de 358 milioane lei, iar pentru următorii ani, 2021 şi 2022, au fost prevăzute sumele necesare pentru proiectare, asistenţă tehnică şi execuţie lucrări, în valoare totală de 1.5 miliarde de lei, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 655/2018 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii sus-menţionat.

Au fost reanalizate şi diminuate pentru anul 2020 cheltuielile pentru următoarele obiective de investiţii: sistematizarea suprafeţelor de mişcare a AIHCB în vederea creşterii capacităţii operaţionale şi asigurării conformităţii cu prevederile R139/2014 (DALI, PTE), reparaţii capitale, modernizare instalaţii clădiri Plecări, Finger, Sosiri, AB4+CL (expertiză tehnică, DALI), modernizare sisteme benzi bagaje plecări lucrări de construcţii/instalaţii (PT execuţie), reorganizare reţele termice exterioare AIHCB, lucrări de execuţie reţele interioare de gaze naturale şi realizarea de puncte termice în zona parc auto (cazarmă) şi uzină electrică (SF, Proiectare si execuţie), staţie de epurare. Elementele prevăzute în cadrul capitolului “Dotări” au fost prioritate şi reanalizate, astfel încât, a fost amânată achiziţionarea unor utilaje şi echipamente, autoutilitare şi sisteme IT, în valoare de 83.4 milioane de lei.

Compania Naţionala “Aeroporturi – Bucureşti” – S.A. nu a înregistrat în anul 2019 plăţi restante şi nu va înregistra nici la data de 31 decembrie 2020. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

APIA plătește ajutorul de stat pentru creșterea animalelor. Suma depășește 1,2 milioane

Publicat

apia

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată suma de aproape 1,228 milioane de lei pentru acordarea ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor, în cazul cererilor depuse în luna septembrie 2020 şi aferente serviciilor prestate în august 2020.

Potrivit unui comunicat transmis joi, 29 octombrie, suma totală autorizată la plată se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Banii alocaţi vor merge către 27 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Guvernul a aprobat, la începutul acestei luni, majorarea la 65 de milioane de lei a ajutorului de stat pentru sectorul creşterii animalelor.

Repartizarea sumei totale pe specii se realizează proporţional cu sumele solicitate prin cererile iniţiale anuale, pentru anul 2020, respectiv: 30 de milioane de lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine şi 35 de milioane de lei pentru speciile ovine şi caprine. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Aproape 170.000 de români au primit, în septembrie, ajutor social. Cei mai mulți sunt din Dolj, Bacău și Buzău

Publicat

bani

Suma medie plătită în luna septembrie 2020 de statul român beneficiarilor de ajutor social (venit minim garantat) a fost de 263,25 lei, iar suma totală plătită în această lună s-a ridicat la 44,648 de milioane de lei, potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).

În septembrie, de acest ajutor social au beneficiat 169.605 persoane. Cei mai mulţi beneficiari erau înregistraţi în judeţele Dolj – 10.865 persoane, Bacău – 9.259 şi Buzău – 9.201.

La finalul lunii septembrie, erau suspendaţi de la plată 11.527 beneficiari, cei mai mulţi din Botoşani – 974 beneficiari, Dolj – 730 şi Bacău – 660.

Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţele Sălaj – 339,64 lei, Covasna – 312,58 lei şi Braşov – 311,61 lei.

Venitul minim garantat (VMG) este unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest program este Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările şi modificările ulterioare.

Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat a fost modificată în luna iulie 2018 prin Legea nr. 192/2018, în principal cu scopul de a facilita integrarea pe piaţa forţei de muncă a membrilor de familie beneficiari ai ajutorului social.

Astfel, în situaţia în care beneficiarii de ajutor social refuză un loc de muncă sau participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, dreptul la ajutorul social încetează. În cazul refuzului unui loc de muncă, se poate solicita un alt drept doar după o perioadă de 12 luni de la data deciziei de încetare a dreptului.

A fost prevăzută de asemenea obligaţia primarului de a întocmi planul de activităţi sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forţă de muncă precum şi stabilirea condiţiilor de efectuare a activităţilor sezoniere de către beneficiarii de ajutor social, inclusiv remunerarea acestor activităţi sezoniere.

În situaţia în care beneficiarii de ajutor social refuză de două ori participarea la aceste activităţi sezoniere, dreptul la ajutorul social încetează, urmând să poată fi solicitat un nou drept doar la un interval de 12 luni, ca şi în cazul refuzului unui loc de muncă. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul focarelor de pestă porcină africană în România a depășit 500

Publicat

mistret

Un număr de 529 de focare de pestă porcină africană (PPA) erau active, vineri, în România, din care 9 focare în exploataţii comerciale şi 5 focare în exploataţii comerciale de tip A, se menţionează într-un comunicat remis de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) în noaptea de vineri spre sâmbătă.

În intervalul 15 – 21 octombrie au fost înregistrate 24 de focare noi de pestă porcină africană şi au fost stinse 48 de focare (27 în judeţul Olt, 10 focare în judeţul Satu Mare, 5 focare în judeţul Maramureş, 3 în Argeş, două în Teleorman şi unul în judeţul Dolj).

De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, şi până în prezent, au fost diagnosticate 3.941 cazuri la mistreţi, în 38 de judeţe.

Pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor fiind respectarea condiţiilor de biosecuritate.

Pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, însă acest virus are un impact dezastruos la nivel economic şi social. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Jumătate dintre firmele din Europa se tem că vor da faliment în următoarele 12 luni

Publicat

bani

Peste jumătate dintre IMM-urile din Europa, care împreună asigură locuri de muncă pentru două treimi din angajaţii de pe continent, se tem că nu vor supravieţui în următoarele 12 luni dacă veniturile nu îşi vor reveni, arată un sondaj publicat joi de firma de consultanţă McKinsey, transmite Reuters.

Acest sondaj a fost derulat în luna august, înainte ca explozia cazurilor de infecţie cu coronavirus în Europa să oblige guvernele să impună noi restricţii, arată amploarea pagubelor provocate de criza Covid-19.

Potrivit sondajului derulat de McKinsey & Co în rândul a peste 2.000 de IMM-uri din primele cinci economii europene (Germania, Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie), 55% din aceste companii se aşteaptă să îşi închidă porţile până în luna septembrie a anului următor, dacă veniturile lor vor rămâne la nivelul actual.

Dacă traiectoria actuală se menţine, unul din 10 IMM-uri se aşteaptă să depună cererea de intrare în insolvenţă în decurs de şase luni.

“Aceasta este o povară substanţială asupra sectorului financiar”, subliniază unul din autorii raportului, Zdravko Mladenov, referindu-se la doar una dintre consecinţele unei astfel de evoluţii, care ar putea conduce de asemenea la creşterea şomajului şi la diminuarea nivelului general al investiţiilor în economie.

Economiştii intervievaţi de Reuters luna trecută prognozau că economia zonei euro va înregistra o creştere de doar 5,5% anul viitor, după o cădere de aproape 8% în acest an, dar au avertizat că şi această revenire modestă este în pericol în urma unei noi răspândiri a virusului.

Întreprinderile Mici şi Mijlocii sunt firmele cu până la 250 de angajaţi. În Europa aceste firme au peste 90 de milioane de angajaţi însă talia lor mică le face vulnerabile la crizele de lichidităţi. De exemplu, în Spania 83% dintre cele 85.000 de IMM-uri care au intrat în insolvenţă începând din februarie aveau mai puţin de cinci angajaţi.

Măsurile adoptate de statele din regiune, care variază de la moratorii cu privire la insolvenţe şi vacanţe de la rambursarea împrumuturilor, au reuşit până acum să menţină mii de IMM-uri pe linia de plutire. Însă, în contextul în care o parte dintre aceste măsuri expiră în unele state, băncile centrale din Germania şi Marea Britanie se numără printre instituţiile care au tras un semnal de alarmă asupra creşterii insolvenţelor.

“Decidenţii trebuie să facă orice este nevoie pentru a ţine sub control pandemia şi consecinţele sale economice şi să nu retragă prematur măsurile de sprijin, pentru a evita greşelile făcute în perioada crizei financiare”, a subliniat recent FMI. “Pentru companii, politicile trebuie să meargă dincolo de sprijin de lichiditate şi să se asigure că firmele sănătoase dar care acum sunt insolvente pot rămâne în activitate”, a adăugat FMI, citând măsuri precum facilitarea restructurării datoriilor şi punerea la dispoziţie de capital pentru firmele sănătoase. Agerpres

Citește mai departe