Connect with us

ACTUALITATE

Plafonarea preţului la gazele naturale periclitează securitatea aprovizionării clienţilor finali, deci trebuie eliminată (studiu)

Publicat



transgaz

Plafonarea de către Guvern, prin Ordonanţa de Urgenţă 114/2018, a preţului de vânzare la gazele naturale către consumatori va genera un impact negativ pe termen lung asupra sectorului românesc al gazelor naturale, relevă concluziile studiului „Piaţa gazelor naturale din România: Cum garantăm securitatea şi competitivitatea sectorului”, realizat de o companie de consultanţă în energie, la solicitarea Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG).

Potrivit documentului, anularea integrală a acestui plafon de preţ, cu aplicarea unui mecanism de protecţie a consumatorilor de energie vulnerabili, este o condiţie a dezvoltării unei pieţe lichide şi profunde a gazelor naturale.

„Recenta introducere a plafonului de preţ de 68 RON/MWh preconizează exacerbarea majorităţii obstacolelor existente şi generarea unor impacturi negative pe termen lung asupra sectorului gazelor naturale din România. (…) Anularea integrală a plafonului de preţ introdus de OUG nr. 114/2018 este o precondiţie a dezvoltării unei pieţe de gaze naturale lichide şi profunde; o astfel de anulare este condiţionată de aplicarea unui mecanism echitabil şi specific dedicat protecţiei consumatorilor vulnerabili de energie. Este necesară crearea şi implementarea unui program cuprinzător de combatere a sărăciei energetice, care să combine măsuri financiare, non-financiare şi de eficienţă energetică, în scopul asigurării unei protecţii durabile a consumatorilor vulnerabili de energie din România”, se menţionează în studiul realizat de Emerton, companie franceză de consultanţă în energie.

Compania de consultanţă consideră că dereglementarea pieţei gazelor pentru clienţii casnici e inacceptabilă la nivel politic, din cauza lipsei unei scheme eficiente de protejare a consumatorilor vulnerabili.

„Pe de o parte, lichiditatea redusă de pe piaţa angro a gazelor naturale afectează în mod negativ întregul sector românesc al gazelor naturale, prin limitarea atractivităţii investiţiilor în producţia de gaze naturale şi generarea unui mediu slab concurenţial pe piaţa cu amănuntul. Pe de altă parte, în lipsa unei pieţe angro solide, mecanismele adoptate pentru acoperirea costului aprovizionării cu gaze naturale la tarifele reglementate sunt lipsite de transparenţă şi predictibilitate. Aceste incertitudini limitează masiv atractivitatea segmentului pentru posibilii noi actori pe această piaţă. În plus, lipsa unei scheme eficiente de protejare a consumatorilor de energie vulnerabili subminează masiv acceptabilitatea politică a dereglementării pieţei cu amănuntul pentru clienţii casnici”, se precizează în document.

Realizatorii studiului avertizează că impunerea OUG 114 va provoca efecte nocive asupra securităţii aprovizionării cu gaze a clienţilor finali.

„Cu toate că o astfel de măsură împiedică consumatorii casnici români să fie expuşi la posibile creşteri de preţuri în viitorul apropiat, punerea în aplicare a OUG nr. 114/2018 va exacerba în mod clar lipsa de lichidităţi de pe piaţa angro a gazelor naturale şi va genera efecte dăunătoare pe termen mediu şi lung asupra securităţii aprovizionării şi accesibilităţii financiare a clienţilor finali. De fapt, OUG nr. 114/2018 nu remediază deficienţele sistemice de pe piaţa românească a gazelor naturale, ci va continua să agraveze obstacolele care împiedică o dezvoltare eficientă şi echilibrată a sectorului. Simpla introducere a unui plafon de preţ încalcă din punct de vedere structural condiţiile care permit dezvoltarea unei pieţe atractive şi competitive pentru producători, comercianţi cu amănuntul şi consumatori”, se menţionează în studiu.

Consultanţii Emerton au propus un plan de acţiune pentru depăşirea obstacolelor introduse pe piaţa gazelor de OUG 114, plan care să includă următoarele trei direcţii: garantarea accesibilităţii gazului natural pentru consumatorii finali români, prin creşterea concurenţei pe piaţa cu amănuntul a clienţilor casnici şi adaptarea nivelului de protecţie acordat consumatorilor vulnerabili; îmbunătăţirea lichidităţii de pe piaţa angro prin dereglementarea completă a preţului cu amănuntul al gazelor naturale şi continuarea dezvoltării unui indice precis al preţurilor în România; încurajarea investiţiilor în sectorul upstream şi îmbunătăţirea interconexiunilor între România şi piaţa gazelor naturale din UE.

Prezent la Bucureşti pentru prezentarea concluziilor acestui raport, consultantul Emerton pe energie Sebastien Zimmer a atras atenţia că efectul OUG 114 pe piaţa gazelor va fi creşterea dependenţei României de importurile de gaze naturale ruseşti prin Ucraina.

Reprezentantul Emerton a apreciat că plafonarea preţului la gaze este o caracteristică a economiei centralizate.

„Nu poţi combina avantajele pieţei liberalizate cu economia centralizată. Piaţa liberalizată e caracterizată, într-adevăr, de faptul că nu poţi controla preţurile, acestea sunt stabilite de cerere şi ofertă. Dacă vrei să controlezi preţul, obţii economie centralizată. Nu poate exista o variantă combinată între cele două, aşa ceva nu funcţionează. O variantă de mijloc între economia complet centralizată şi piaţa liberalizată nu merge. Pur şi simplu nu poţi combina cele două modele economice”, a comentat Sebastien Zimmer. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Intenţia de a face mai multe angajări a coborât la cel mai mic nivel din ultimii 7 ani

Publicat

Arhivă foto

Mai puţin de jumătate (46%) dintre directorii generali din România prevăd o creştere a numărului de angajaţi în următoarele 12 luni, în timp ce ponderea liderilor de companii care intenţionează să facă mai multe angajări a coborât la minimul ultimilor şapte ani, arată raportul PwC CEO Survey România 2021.

„Mai puţin de jumătate (46%) dintre directorii generali din România prevăd o creştere a numărului de angajaţi în următoarele 12 luni, reiese din datele raportului PwC CEO Survey România 2021. Ponderea liderilor de companii care intenţionează să facă mai multe angajări a coborât, astfel, la minimul ultimilor şapte ani, după ce urcase la 61% în 2017 şi se plafonase la 53% între 2018 şi 2020.

Într-un orizont de timp mai îndepărtat, optimismul revine şi 80% dintre directorii generali din România estimează că vor avea mai mulţi salariaţi în următorii trei ani. Procentul este semnificativ peste nivelul din ţările Europei Centrale şi de Est, unde circa două treimi dintre respondenţi împărtăşesc aceeaşi opinie”, potrivit sursei citate.

Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România, a explicat, în context, că păstrarea angajaţilor a fost o prioritate de la apariţia crizei sanitare pentru toate companiile şi chiar dacă unele sectoare au suferit pierderi mari şi au renunţat la o parte dintre angajaţi, alte domenii, cum ar fi livrările sau curieratul, au crescut şi au atras din forţa de muncă disponibilizată.N

Numărul salariaţiilor din România a rămas constant

„Astfel s-a produs o redistribuire în economie şi vedem că numărul salariaţilor din România a rămas constant, în jur de 5,6 milioane de persoane.

Observăm această tendinţă în răspunsurile pe care directorii generali le-au oferit în sondajul nostru: 30% au redus numărul salariaţilor, în timp ce 30% au reuşit să îl suplimenteze, iar 40% l-au menţinut. Deşi mulţi rămân reticenţi în privinţa noilor angajări din cauza incertitudinii şi dificultăţilor pe care le-au întâmpinat în ultimul an şi jumătate, liderii de afaceri sunt încrezători în viitor”, a declarat Dinu Bumbăcea.

La fel ca în anii anteriori, directorii generali din ţara noastră spun că disponibilitatea abilităţilor cheie reprezintă o ameninţare pentru dezvoltarea organizaţiilor, 82% dintre ei declarându-se preocupaţi şi extrem de preocupaţi de acest aspect.

Directorii generali se declară interesaţi (41%) de adaptarea strategiei forţei de muncă şi de creşterea productivităţii

Ca răspuns la acest factor perturbator, ei se declară interesaţi (41%) de adaptarea strategiei forţei de muncă şi de creşterea productivităţii prin automatizare şi tehnologizare pentru a asigura competitivitatea propriilor organizaţii.

Circa jumătate dintre directorii generali din România planifică creşteri de două cifre procentual în investiţiile destinate transformării digitale.

În aceeaşi măsură, 39% dintre ei sunt interesaţi să asigure competenţele necesare angajaţilor şi să crească posibilitatea acestora de a se adapta la o realitate dinamică şi incertă. Un procent similar (37%) arată că vor creşte cu 10% sumele alocate pentru dezvoltarea talentelor.

30% îşi propun să crească competitivitatea afacerii oferind aranjamente de lucru flexibile

De asemenea, 30% îşi propun să crească competitivitatea afacerii oferind aranjamente de lucru flexibile şi asigurând un echilibru între muncă şi viaţa personală a angajaţilor.

O altă preocupare vizează remunerarea (salarii, stimulente şi beneficii acordate angajaţilor), fiind menţionată de 24% dintre respondenţi.

În schimb, liderii de afaceri din România se arată mai puţin preocupaţi de aspecte ce ţin de identificarea şi pregătirea viitorilor lideri (16%) sau de diversitate şi incluziune (7%).

PwC este o reţea de firme prezentă în 155 de ţări cu mai mult de 284.000 de profesionişti ce oferă servicii în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Salariații din Franţa vor putea fi concediați dacă nu prezintă un permis sanitar de Covid-19

Publicat

Un salariat din Franţa va putea fi concediat dacă nu prezintă un permis sanitar de Covid-19, a indicat marţi ministrul francez al muncii, după ce duminică legislativul francez a votat în favoarea unei controversate extinderi a folosirii respectivului permis, relatează AFP.

„Salariaţii nu trebuie lăsaţi să creadă că nu pot avea loc concedieri”, în urma votului din parlament, care a respins posibilitatea concedierii persoanelor care nu respectă obligaţia de a se vaccina sau de a avea un permis sanitar. „E vorba de dreptul comun din codul muncii”, a explicat Elisabeth Borne.

Obligativitatea vaccinării pentru anumite profesii şi extinderea folosirii permisului sanitar au fost adoptate de legislatorii francezi după o nouă zi de mobilizare în stradă a celor care se opun acestor măsuri, considerând că duc la o limitare a libertăţilor civile. Textul adoptat prevede obligaţia de a prezenta un permis sanitar – atestând un test negativ de Covid, vaccinarea sau recuperarea după boală – pentru a avea acces în cele mai multe locaţii publice (cafenele, cinematografe, trenuri, avioane), măsura privindu-i şi pe cei care lucrează în aceste locuri. Noile prevederi se aplică din august, aminteşte AFP.

Aleşii au respins pe de altă parte sancţiunile prevăzute iniţial în cazul neprezentării permisului sanitar sau al nerespectării obligaţiei de a se vaccina, respingere despre care Ministerul Muncii francez susţine că va duce la scăderea protecţiei pentru salariaţii respectivi.

„Am fi dorit ca legea să stabilească modul în care se poate recurge la concediere, stipulând în special că această concediere nu poate interveni mai devreme de două luni şi trebuie să fie însoţită de compensaţii pentru salariat; Senatul a suprimat această dispoziţie”, a spus Borne.

„Să fim clari, acest lucru nu înseamnă că nu vor fi concedieri, ci că (procedura) este mai puţin încadrată, că poate interveni mai devreme”, „obiectivul” fiind „în primul rând de a convinge şi de a facilita vaccinarea”, a adăugat ea.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Deficitul bugetar a urcat la 2,96% din PIB după 6 luni. Soldul negativ, în scădere faţă de iunie 2020

Publicat

bani

Deficitul bugetului general consolidat a crescut la 2,96% din Produsul Intern Brut după prima jumătate a acestui an, de la 2,29% din PIB la finalul lunii mai, însă faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent soldul negativ este în scădere, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 33,81 miliarde de lei (2,96% din PIB) în scădere faţă de deficitul de 45,17 miliarde de lei (4,28% din PIB), înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020. Acest rezultat a fost realizat în condiţiile în care în perioada ianuarie-iunie 2021 cheltuielile de investiţii au fost cu 5,23 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 8,11 miliarde de lei”, precizează sursa citată.

Ţinta de deficit bugetar pentru acest an este 7,16% din PIB, pe cash.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cel puţin un mort şi zeci de răniţi în urma exploziei produse într-o zonă industrială din Germania

Publicat

Sursă foto: interris.it

Cel puţin o persoană a murit, iar alte câteva zeci sunt rănite în urma unei explozii produse marţi într-o zonă industrială din vestul Germaniei, anunţă autorităţile, conform agenţiei DPA şi publicaţiei Süddeutsche Zeitung.

O explozie puternică s-a produs, marţi, la un centru de procesare de deşeurilor situat în zona industrială Chempark din Leverkusen, la periferia oraşului german Köln.

Bilanţul actual este de cel puţin un mort, iar patru persoane sunt date dispărute. Alte 31 de persoane au fost rănite în deflagraţie, cinci fiind în stare critică.

„Suntem profund afectaţi de acest incident tragic şi de moartea unuia dintre angajaţi. Gândurile noastre sunt la rudele şi colegii victimelor”, a declarat Lars Friedrich, directorul complexului industrial Chempark.

Autorităţile încearcă să afle cauza producerii deflagraţiei.

„Este o zi tragică pentru oraş”, a declarat Uwe Richrath, primarul din Leverkusen. MEDIAFAX

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate