O autocisternă înmatriculată în Republica Moldova, care transporta 26 de tone de motorină, s-a răsturnat în noaptea de joi spre vineri pe DE 581, în localitatea Bădeana, comuna Tutova, pompierii militari vasluieni asigurând măsuri PSI în zonă.

“La sosirea echipajului de intervenţie, cisterna încărcată cu motorină se afla răsturnată în afara carosabilului, doar capul tractor găsindu-se pe şosea. Din autocisternă se scurgea combustibil din două compartimente. Au fost asigurate măsuri PSI, au fost închise capacele compartimentelor şi au fost anunţate autorităţile competente. În cursul acestei zile (vineri – n.r.) va fi adusă o macara de mare tonaj care va încerca să repună autocisterna pe şosea. Acţiunea a fost condusă de comandantul Detaşamentului de Pompieri Bârlad, Viorel Codreanu”, au precizat reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Vaslui.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Vaslui, Bogdan Gheorghiţă, a declarat, pentru AGERPRES, că accidentul s-a produs după ce şoferul autocisternei a pierdut controlul volanului, răsturnându-se în afara părţii carosabile, în urma evenimentului nefiind înregistrate victime. AGERPRES

DNA audiază, vineri, şase angajaţi ai MAI şi şapte instructori auto, în urma unor percheziţii efectuate la sediul DRPCIV Giurgiu, informează, pentru AGERPRES, surse judiciare.

Potrivit sursei citate, ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie, sub coordonarea procurorilor DNA, au efectuat joi noapte 26 de percheziţii la sediul Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Autoturismelor (DRPCIV) Giurgiu, într-un dosar privind obţinerea de permise auto în mod fraudulos. AGERPRES

Un cutremur cu magnitudinea 4 pe scara Richter s-a produs vineri dimineaţa, la ora locală 2:11, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, la adâncimea de 129 kilometri, potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc în apropierea oraşelor Nehoiu (41 km), Odobeşti (52 km), Covasna (52 km), Buzău (54 km) şi Râmnicu Sărat (55 km).

Intensitatea cutremurului în zona epicentrală a fost de II grade Mercalli.

În septembrie, în România au avut loc 14 seisme, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4,5 pe Richter.

În acest an, cel mai semnificativ cutremur din România a avut magnitudinea de 4,5 pe scara Richter şi s-a produs în judeţul Buzău. AGERPRES

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat joi, pe şantierul lotului 3 de pe autostrada Lugoj-Deva, că problema cea mai gravă de pe acest tronson este fisura observată săptămâna trecută în zona Holdea, însă sunt şi alte aspecte negative, inclusiv legate de grosimea stratului de asfalt, care, potrivit ministrului şi specialiştilor de la Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică (CESTRIN), ar avea în unele locuri mai puţin cu 3-4 centimetri.

Între problemele observate de către specialiştii CNAIR şi CESTRIN se înscrie şi o zonă în care autostrada nu mai are asigurată planeitatea necesară, deoarece s-a tasat din propria greutate, fără să fie în trafic, după cum remarca directorul general CNAIR, Sorin Scarlat.

“Sunt probleme la evacuarea apelor, nu şi-au făcut lucrările aşa cum ar fi trebuit, sunt probleme la structuri şi sunt probleme la corpul autostrăzii în urma carotelor care au fost prelevate de către CESTRIN. Cea mai gravă problemă este la nodul Holdea, unde crăpătura care a început să-şi facă apariţia, la începutul săptămânii trecute, uşor, uşor ia amploare. În acest moment, CNAIR are în desfăşurare o expertiză pentru acest obiectiv. Noi ne dorim să dăm în trafic aceşti 21 de kilometri care sunt pe acest tronson, lucru care se va şi întâmpla, dar în momentul în care se va finaliza expertiza, să ştim exact cu ce avem de-a face pe acest lot de autostradă şi ce ne-a lăsat, ca să spunem aşa, greaua moştenire pe care ne-a lăsat-o constructorul”, a spus ministrul Transporturilor.

Potrivit acestuia, CNAIR are viraţi în cont aproape 90 de milioane de lei, bani luaţi de la constructorul spaniol al lotului 3 pentru lucrările executate cu deficienţe.

“În România, nu vine nimeni să-şi bată joc de români şi de banii românilor. Dacă ar fi construit pe banii lor, puteam să înţeleg, dar au construit pe banii românilor şi noi vrem lucrări de calitate. Nu pot admite ca în condiţiile în care nici nu am dat în trafic această autostradă, deja să apară fisuri, să avem ravenări, să avem probleme la captarea şi la drenarea apelor din corpul autostrăzii şi, mai grav, să nu fie pus în operă ceea ce trebuia de la bun început”, a adăugat ministrul Cuc.

În ceea ce priveşte expertiza tehnică legată de calitatea lucrărilor pe lotul 3 Lugoj-Deva, directorul general al CNAIR, Sorin Scarlat, a menţionat că se încearcă finalizarea acesteia până la sfârşitul lunii septembrie, apreciind că specialiştii vor oferi şi soluţii de remediere a defecţiunilor constatate.

“Expertiza este în derulare. În mod cert, la finalizarea acestui raport, expertul va da nişte soluţii de remediere, va cuantifica lucrările care trebuie executate şi, implicit, vom şti de câţi bani avem nevoie pentru a pune în siguranţă această autostradă. Avem certitudinea că lucrurile sunt pe un făgaş normal şi încercăm să ne încadrăm în acest timp pentru a putea să punem în circulaţie această autostradă”, a spus Scarlat.

În acest context, ministrul Transporturilor dat asigurări că se doreşte deschiderea lotului 3 într-un termen cât mai scurt, chiar dacă pe unele porţiuni vor fi instituite restricţii pentru ca anumite probleme să poată fi remediate sub trafic.

“Nu aş vrea să forţez un termen, în momentul de faţă, dar el va fi unul rapid. Noi vrem să dăm în circulaţie aceşti kilometri, probabil că vor exista anumite restricţii pe zonele unde sunt probleme, pe care le va comunica CNAIR către participanţii la trafic, dar în momentul de faţă aşteptăm expertiza să vedem ce avem de făcut pentru a remedia problemele care, parte din ele, pot fi remediate sub trafic. În acest sens, sub nicio formă compania nu va ţine închisă autostrada, nicio secundă”, a susţinut ministrul Transporturilor.

Lotul 3 are o lungime de 21,14 kilometri, iar lucrările au fost contractate la o valoare de 579,92 milioane lei, fără TVA. Din această sumă, 492,93 milioane lei, adică 85%, reprezintă Fonduri de Coeziune, iar diferenţa de 86,98 milioane lei a fost asigurată din fonduri ale Guvernului României. AGERPRES