Seara de 5 decembrie are o semnificaţie aparte pentru toţi copiii. În fiecare an, în această seară, ei îşi spală şi îşi lustruiesc pantofii, cizmele ori ghetele, aşteptându-l pe Moş Nicolae, să le aducă daruri.

Tradiţia darurilor primite de la Moş Nicolae are origini vechi – din vremea unui personaj legendar, care a existat cu adevărat. Acesta era un episcop cu mare credinţă în Dumnezeu, care a trăit în secolul al IV-lea – Nicolae din Myra-Lichia (undeva, pe meleagurile Turciei de astăzi), căruia îi sunt atribuite numeroase fapte bune faţă de oamenii săraci ori necăjiţi. Provenind dintr-o familie înstărită, la moartea părinţilor săi, el şi-a dăruit întreaga avere celor nevoiaşi, conform volumului ”Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.

Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moş Nicolae este aceea a trei fete sărace – care, neavând zestre, nu puteau să se căsătorească şi urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbaţi înstăriţi. Dar Sfântul Nicolae, aflându-le necazul, a aruncat prin fereastră, fiecăreia dintre ele – în noaptea de 5 spre 6 decembrie -, câte un săculeţ de bani. Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghetele fetelor. Probabil, de aici este obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghete, scrie sursa amintită.

Şi tot din acest motiv, copiii au grijă ca ghetele ori cizmele lor să fie foarte curate în această noapte.

În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae apare, în noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie, pe un cal alb (un soi de trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii). Tot el păzeşte Soarele pentru a nu se strecura spre tărâmurile de miazănoapte şi a lăsa lumea fără lumină şi căldură, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război (motiv pentru care este invocat în timpul luptelor), precizează volumul ”Cartea de Crăciun”.

Mai există şi obiceiul să se pună în apă, în această noapte, crenguţe de pomi fructiferi – în casă, lângă icoane -, care ar trebui să înflorească de Anul Nou. În funcţie de crenguţa pomului care a înflorit, se aşteaptă recolta bună de fructe în noul an. La sate există obiceiul ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete şi să-şi aleagă gazda unde vor merge pentru a repeta colindele de Crăciun şi de Anul Nou.

Legenda lui Moş Nicolae s-a răspândit în toată lumea şi a luat caracteristicile fiecărei ţări. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit o zi a darurilor ori a activităţilor cu caracter umanitar, caritabil.

În Germania, imaginea lui Moş Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri păgâne cu imaginea creştină a Sfântului Nicolae, care este văzut ca un bătrân ce poartă un sac în spate şi un mănunchi de nuieluşe în mână. Copiii cuminţi primesc dulciuri din sac, iar copiii care n-au fost cuminţi primesc o nuieluşă, un cartof sau câţiva cărbuni.

Copiii din Franţa, aşteptându-l pe Moş Nicolae, lasă lângă ghetuţe un pahar de vin, iar pentru măgăruşul lui lasă doi-trei morcovi şi puţin zahăr, pentru că în regiunile din estul Franţei, cei mici ştiu că Moş Nicolae vine călare pe un măgăruş, alături de Pere Fouettard (Moş Nuieluşă), înveşmântat în negru. Moş Nicolae lasă daruri copiilor buni, iar Moş Nuieluşă le lasă celor care n-au fost cuminţi câte o nuieluşă.

În Belgia şi Luxemburg, copiii îşi aşează ghetuţele în faţa uşii şi, la fel ca micuţii francezi, pregătesc un pahar de vin pentru moşul.

Moş Nicolae este foarte iubit de copiii din Austria, care îl percep ca pe un bătrân înveşmântat asemenea unui episcop, cu o carte mare în care îngerii au scris toate faptele celor mici şi ţine în mână o nuia destinată micuţilor care nu au dat ascultare părinţilor.

În Italia, copiii aşează pe o farfurie, în seara de 5 decembrie, bileţele în care-şi scriu dorinţele, promiţându-i lui Moş Nicolae că vor fi cuminţi în anul care va veni. A doua zi, în locul bileţelelor, găsesc dulciurile lor preferate.

Moş Nicolae (Sveti Nikola) aduce cadouri în Croaţia după ce, cu o seară înainte, copiii îşi lustruiesc încălţămintea şi o aşează pe pervazurile ferestrelor, pentru a fi umplută cu daruri, dulciuri şi fructe de către generosul moş.

În Polonia, Moş Nicolae este perceput ca fiind îmbrăcat în haine episcopale, coborând din ceruri cu ajutorul unui înger şi colindând întreaga ţară mergând pe jos sau purtat într-o trăsură trasă de un cal alb. După ce intră într-o casă, Moş Nicolae ascultă rugăminţile copiilor, îi ceartă – dacă n-au fost cuminţi -, sau îi laudă – dacă au fost buni. Celor buni le dăruieşte icoane, mere roşii, portocale şi ”pierniki” (prăjiturele sfinte, făcute cu miere şi mirodenii).

În Slovacia, Moş Nicolae (Svaty Mikulas) soseşte într-o trăsură trasă de un cal. În ajun, copiii îşi aşează încălţămintea lustruită pe pervazul ferestrei sau în pragul uşii, sperând să o găsească dimineaţa încărcată cu daruri. În unele şcoli are loc sărbătoarea “Mikul Mail”, în cadrul căreia copiii îşi dăruiesc unul altuia mici cadouri.

În Slovenia, în seara anterioară zilei de Sântul Nicolae, copiii îşi aşează încălţămintea afară, în faţa uşii, aşteptând să o găsească a doua zi plină cu fructe, bomboane, monede şi mici jucării. Cel care îl însoţeşte pe Moş Nicolae, numit Parkel, pune în încălţămintea copiilor obraznici cărbuni şi cenuşă.

Înaintea zilei de Sfântul Nicolae (Szent Miklós), copiii din Ungaria îşi lustruiesc pantofii sau ghetele şi le aşează pe pervaz pentru a fi umplute de darnicul Moş. Dimineaţa, copiii găsesc în încălţăminte bomboane, portocale, nuci, mere, ciocolată şi mici cadouri. Copiii obraznici primesc nuiele sau linguri de lemn. AGERPRES

Statele Unite au înregistrat, pentru a doua zi consecutiv, un record de contaminări cu coronavirusul în 24 de ore, cu 225.201 noi cazuri recenzate, potrivit datelor raportate de universitatea americană Johns Hopkins, citate de AFP.

Ţara a deplâns în acelaşi interval mai mult de 2.500 de decese legate de COVID-19, potrivit bilanţului anunţat la ora locală 20.30.

SUA se confruntă de mai multe săptămâni cu o recrudescenţă spectaculoasă a pandemiei. Pragul de 200.000 de noi contaminări în 24 de ore a fost depăşit deja de trei ori în ultima lună, cu un vârf la peste 210.00 între miercuri şi joi.

Autorităţile sanitare se aşteptau la această explozie după ce numeroşi americani au călătorit cu ocazia Thanksgiving (Ziua Recunoştinţei) săptămâna trecută, în pofida apelurilor de a rămâne acasă.

De două săptămâni, Statele Unite depăşesc regulat pragul de 2.000 de decese zilnice, ca în primăvară, în punctul de maxim al primului val al pandemiei, care în realitate nu s-a diminuat în ţară.

Numărul persoanelor spitalizate din cauza COVID-19 creşte şi el continuu, în special în cele mai populate patru state (California, Florida, New York şi Texas), potrivit Covid Tracking Project.

Ţara cea mai lovită de pandemie în cifre absolute, SUA înregistrează în total peste 14,3 milioane de cazuri şi 278.000 de morţi. AGERPRES

Bulgaria va închide în următorii şapte ani 28 de instituţii publice destinate persoanelor cu handicap mintal şi bolnavilor psihici, în urma unui raport extrem de critic al Consiliului Europei, a anunţat parchetul de la Sofia vineri, transmite AFP.

Parchetul bulgar a confirmat într-un comunicat tratamentele abuzive denunţate în raportul publicat marţi de Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT), inclusiv “violenţa exercitată de personal, plasarea în izolare, igiena precară şi mirosul de urină, folosirea de medicamente neautorizate”.

CPT al Consiliului Europei a deplâns în raportul de marţi lipsa progreselor în aspectele sesizate la ultima sa misiune din 2005, în afara unei uşoare îmbunătăţiri la nivelul condiţiilor de trai materiale.

Documentul a evocat între altele cazuri în care pacienţii au fost legaţi de paturi şi loviţi cu bastoane sau când îngrijitorii i-au insultat pe rezidenţi ori chiar i-au lovit cu pumnii şi picioarele.

Bulgaria a fost criticată şi în 2018 de Asociaţia europeană de psihiatrie (EPA), care şi-a exprimat preocuparea faţă de izolarea şi lipsa activităţilor pentru rezidenţii acestor structuri, iar guvernul bulgar a iniţiat ulterior o strategie de reformă, care este în curs de adoptare în parlament.

În 2016, Bulgaria a închis, la presiunile unor ONG-uri şi ale Uniunii Europene, ultimul dintre marile centre pentru copii handicapaţi abandonaţi, structuri moştenite din perioada comunistă. O serie de ONG-uri au subliniat însă că problemele persistă, denunţând în mod regulat existenţa de abuzuri grave şi în noile structuri, mai mici, dar lipsite de personal calificat.AGERPRES

Pentru a limita impactul generat de pandemia de coronavirus asupra activităţii sale, directorii studioului Warner Bros au decis joi ca toate filmele sale programate pentru 2021 în Statele Unite, inclusiv mult aşteptatele producţii “Matrix 4” şi “Dune”, să fie difuzate pe platforma sa de streaming, HBO Max, în paralel cu lansarea lor în cinematografe, informează AFP.

Acest anunţ, care bulversează codurile şi practicile din industria cinematografică, demonstrează dificultăţile cu care se confruntă studiourile de la Hollywood în ceea ce priveşte adaptarea lor la criza sanitară din Statele Unite, care a determinat închiderea majorităţii cinematografelor din această ţară.

Jeff Bock, analist specializat în sectorul cinematografic şi care lucrează pentru compania Exhibitor Relations, consideră că anunţul de joi al studioului Warner Bros reprezintă “cel mai mare seism pe care industria filmului l-a cunoscut vreodată”.

“Warner a executat un viraj strâns, care ar putea să schimbe această industrie pentru totdeauna”, a adăugat acelaşi expert.

“Trăim într-o perioadă fără precedent, care ne impune să dăm dovadă de creativitate pentru a găsi soluţii”, a declarat CEO-ul Warner Bros, Ann Sarnoff, prezentând decizia anunţată joi de studioul hollywoodian.

Ea se va aplica în perioada următoare doar în Statele Unite, întrucât serviciul de streaming HBO Max nu este disponibil în acest stadiu în alte ţări, unde filmele din catalogul Warner Bros vor fi lansate în mod obişnuit, în cinematografe, anul viitor. Lansat în luna mai, serviciul HBO Max este aşteptat în anumite ţări din America Latină şi din Europa în al doilea semestru al anului 2021.

La jumătatea lunii noiembrie, studioul Warner Bros a anunţat că “Wonder Woman 1984” va fi lansat în Statele Unite simultan în cinematografe şi pe HBO Max în ziua de Crăciun, pentru a compensa astfel impactul negativ al pandemiei de COVID-19, care a bulversat industria de la Hollywood şi calendarul superproducţiilor cinematografice.

Experţii se aşteptau ca acel film dedicat eroinei Wonder Woman să fie o excepţie de la regulă, pentru a oferi managerilor grupului Warner timpul şi posibilitatea de a analiza dacă o astfel de operaţiune va avea succes sau va fi un eşec.

În mod tradiţional, marile producţii hollywoodiene sunt proiectate doar în cinematografe timp de 90 de zile înainte de a putea fi difuzate pe alte suporturi. Însă închiderea sălilor de proiecţii din numeroase regiuni americane, inclusiv la New York şi Los Angeles, i-a constrâns pe distribuitorii de filme să găsească alte soluţii.

“Nimeni nu îşi doreşte mai mult decât noi să vadă din nou filme rulând pe marile ecrane. Ştim că noile conţinuturi ţin în viaţă proiecţiile din cinematografe, dar trebuie să ţinem cont de faptul că majoritatea sălilor din Statele Unite vor funcţiona cel mai probabil la o capacitate redusă pe întreaga durată a anului 2021”, a precizat Ann Sarnoff în comunicatul publicat joi.

Cel puţin 17 titluri

În virtutea acestui model economic “hibrid” anunţat de Warner Bros, noile filme realizate de acest studio vor deveni accesibile pe HBO Max încă din ziua lansării lor în cinematografele din Statele Unite şi vor rămâne disponibile pe acel serviciu de streaming timp de o lună.

Decizia vizează cel puţin 17 titluri anunţate pentru anul viitor, printre care se află şi un prequel care se inspiră din serialul “Clanul Soprano” şi o continuare a filmului cu supereroi “Suicide Squad”.

Cea mai mare producţie Warner de anul viitor este fără îndoială “Matrix 4”, o continuare a celebrei trilogii care a obţinut încasări de peste 1,6 miliarde de dolari pe plan mondial şi în care actorul Keanu Reeves va interpreta din nou personajul Neo. Lansarea acestui film este programată în decembrie 2021.

Un alt film foarte aşteptat este “Dune”, o nouă adaptare a legendarului roman SF omonim, publicat de Frank Herbert în 1965. Acest lungmetraj regizat de Denis Villeneuve, cu Timothee Chalamet în rolul protagonistului Paul Atreides, ar fi trebuit să fie punctul culminant al sezonului cinematografic din 2020. Însă lansarea sa, iniţial programată în noiembrie, a fost deja decalată de două ori din cauza crizei sanitare.

Marile studiouri hollywoodiene încearcă cu disperare să găsească idei noi pentru a se adapta la pandemia de COVID-19, care a generat un impact financiar sever asupra acestei industrii.

Warner Bros a lansat filmul “Tenet” în cinematografe în vara acestui an, dar a trebuit să se mulţumească cu încasări mai degrabă dezamăgitoare în Statele Unite şi cu un box-office limitat pe plan global.

Alte studiouri au început la rândul lor să mizeze pe serviciile de streaming, precum Disney, care a lansat remake-ul “Mulan” pe platforma sa online Disney+, în luna septembrie. “Soul”, cea mai recentă producţie a studiourilor de animaţie Pixar, va fi difuzată pe aceeaşi platformă în Statele Unite în ziua de Crăciun.

Warner şi Disney şi-au finalizat operaţiunile de restructurare, înzestrându-se cu platforme proprii care difuzează conţinuturi la cerere, iar analistul Jeff Bock consideră că actuala criză sanitară ar fi accelerat profund un proces ce se afla deja în curs de desfăşurare: trimiterea cinematografelor tradiţionale în planul secund al modelului economic, în spatele streamingului.

“În acest moment, cinematografele nu mai sunt altceva decât Robin, aflat alături de Batman, care este HBO Max”, a adăugat expertul american.AGERPRES