EVENIMENT
Ploile și grindina din ultimele 2 săptămâni au făcut ravagii în Botoșani: Peste 4.500 hectare de culturi agricole au fost afectate
Peste 4.500 de hectare de culturi agricole au fost afectate de fenomenele hidro-meteorologice de la sfârşitul lunii iulie şi începutul lunii august, potrivit unui raport întocmit de Direcţia pentru Agricultură Judeţean Botoşani.
Potrivit documentului, ploile torenţiale şi grindina căzute în perioada 28 iulie- 2 august, au distrus în procente cuprinse între 10% şi 40% culturile de grâu, porumb, ovăz, floarea soarelui, soia, lucernă, in, mazăre, năut, hrişcă, sfeclă de zahăr, dar şi legume de câmp.
Cele mai afectate, culturile de porumb și floarea soarelui
Cele mai consistente pagube s-au produs la porumb, unde au fost afectate peste 1.700 de hectare, floarea soarelui, cu aproximativ 1.300 de hectare, dar şi soia, cu peste 1.000 de hectare.
Prefectul Dan Nechifor a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecută, că fenomenele hidro- meteorologie înregistrate în judeţul Botoşani în perioada 28 iulie- 5 august 2021 au produs, de asemenea, pagube de aproximativ 7,4 milioane de lei la infrastructură.
Pagube în peste 20 de localități
Vijeliile şi ploile torenţiale au generat pagube în 20 de unităţi administrativ- teritoriale, inclusiv în municipiul Botoşani şi oraşele Bucecea, Darabani şi Ştefăneşti.
Instituţia prefectului a iniţiat un proiect de hotărâre de guvern în vederea alocării de fonduri pentru susţinerea financiară a localităţilor afectate.
Cele mai mari pagube, de 1,64 milioane de lei, s-au produs în municipiul Botoşani. De asemenea, în comuna Mihai Eminescu, pagubele produse de intemperii se ridică la 1,35 milioane de lei.
Au fost afectate în special străzi din localităţile urbane şi drumuri comunale şi săteşti, dar şi podeţe în localităţile rurale. Agerpres
EVENIMENT
Ce să faci pe 1 ianuarie ca să ai noroc în noul an. Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Vasile
Ce să faci pe 1 ianuarie ca să ai noroc în noul an. Prima zi a anului este marcată în calendarul ortodox de sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanți sfinți și teologi ai creștinătății.
Considerat păzitor de duhuri rele și ocrotitor al săracilor, Sfântul Vasile este cinstit pe 1 ianuarie printr-o serie de tradiții și obiceiuri transmise din generație în generație.
În scrierile bisericești se menționează că Iisus Hristos avea ca nume de...
Citește mai mult pe Alba24.ro
Istoria Anului Nou. Anul Nou este astăzi un moment de bucurie și sărbătoare în întreaga lume, marcat de petreceri, artificii și urări de bine. Puțini știu însă că această dată nu a fost întotdeauna fixată la 1 ianuarie și că drumul către stabilirea ei a fost unul lung și plin de schimbări.
Până în urmă cu câteva sute de ani, Crăciunul (25 decembrie) era considerat prima zi a anului din punct de vedere religios. Abia în 1691, Papa Inocențiu al XII-lea a stabilit...
Citește mai mult pe Alba24.ro
Sfântul Vasile cel Mare este considerat sfântul care ar fi făcut cele mai mari minuni dintre toți sfinții și sute de mii de români și românce îi poartă numele sau derivate ale acestuia.
Se spune că Sfântul Vasile, care mai este sărbătorit și la data de 30 ianuarie, alături de Sfinții Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, a făcut parte dintr-o familie cu 9 copii, toți mergând pe calea...
Citește mai mult pe Cluj24.ro
Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Vasile. Sfântul Vasile cel Mare, unul din cei mai importanți sfinți ai Bisericii Ortodoxe, considerat „păzitorul de duhuri rele”, este prăznuit pe 1 ianuarie în calendarul ortodox. Sfântul Vasile este prima mare sărbătoare din calendarul ortodox 2026.
În prima zi a noului an, aproape 600.000 de români își serbează onomastica. Cei mai mulți se numesc Vasile sau Vasilica, dar sunt și nume derivate care se serbează pe 1 ianuarie.
Ce nume se...
Citește mai mult pe Alba24.ro
