OMV Petrom, cea mai mare companie energetică din sud-estul Europei, şi-a revizuit estimările utilizate în planificare, pentru a reflecta modificările mediului de piaţă, iar pentru anul 2021 confirmă un preţ al ţiţeiului de 50 dolari/bbl, a anunţat, luni, compania.

Astfel, în Upstream, estimarea pe termen lung a cotaţiei ţiţeiului Brent este acum redusă la 60 dolari/bbl faţă de 75 dolari/bbl folosită anterior. Estimările detaliate ale cotaţiilor la ţiţeiul Brent sunt următoarele: pentru 2021, compania estimează o continuare a efectului macroeconomic al pandemiei COVID-19 şi confirmă estimarea de preţ al ţiţeiului de 50 dolari/bbl; estimările preţului ţiţeiului pentru 2022 şi 2023 au fost reduse la 60 dolari/bbl de la 70 dolari/bbl, respectiv 75 dolari/bbl; pentru perioada 2024 – 2029, este estimată o cotaţie a ţiţeiului Brent de 65 dolari/bbl (anterior 75 dolari/bbl), care se estimează că va scădea gradual la 60 dolari/bbl până în 2035.

Începând cu 2035, folosim o cotaţie a ţiţeiului Brent de 60 USD/bbl (anterior 75 USD/bbl). Toate estimările după anul 2025 sunt în termeni reali, la nivelul anului 2025.

“Ne aşteptăm ca actualizarea estimărilor de preţ al ţiţeiului să conducă la ajustări nete de depreciere nemonetare de aproximativ 800 milioane de lei după impozitare, care includ atât ajustări de depreciere pentru active necorporale de explorare, cât şi ajustări nete de depreciere pentru active corporale”, spun reprezentanţii companiei.

În Downstream Gas, estimările de preţ pe termen lung pentru energie electrică şi certificatele CO2 au fost revizuite, având în vedere condiţiile mai bune din piaţa producţiei de energie electrică. Aceasta a determinat reversarea integrală a ajustărilor de depreciere aferente centralei electrice cu ciclu combinat de la Brazi, de aproximativ 450 milioane de lei după impozitare.

Ca urmare a modificărilor enunţate mai sus privind preţurile anticipate ale mărfurilor, OMV Petrom estimează ajustări nete de depreciere de aproximativ 350 milioane de lei după impozitare în T3/20.

“Modelul nostru integrat de afaceri îşi demonstrează încă o dată beneficiile, mai ales într-un mediu în care ne aşteptăm la un preţ scăzut al ţiţeiului. Vom continua să urmărim execuţia strategiei noastre, având ca scop furnizarea de energie mai curată şi în mod sustenabil, în care gazul natural va juca un rol semnificativ în cadrul tranziţiei energetice”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 55,4 milioane bep în 2019. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 802 benzinării, la sfârşitul lunii iunie 2020, sub două branduri, OMV şi Petrom.

OMV Aktiengesellschaft, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deţine 51,011% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, deţine 20,639% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 6,997%, iar 21,353% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.

OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu contribuţii de 30,4 miliarde de euro reprezentând taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005 – 2019.AGERPRES

Autorităţile egiptene au anunţat duminică descoperirea altor 14 sarcofage, care datează din urmă cu aproximativ 2.500 de ani, la baza unei structuri din necropola Saqqara, situată la sud-vest de Cairo.

Aceste obiecte funerare, descoperite vineri, se adaugă celor 13 sarcofage găsite în acelaşi loc săptămâna trecută, au precizat într-un comunicat reprezentanţii Ministerului pentru Antichităţi din Egipt.

Situl Saqqara, aflat la 25 de kilometri sud în raport cu piramidele de pe platoul Giza, este o vastă necropolă, care găzduieşte celebra piramidă în trepte a faraonului Djoser, prima piramidă din era faraonică.

Acest monument, construit în jurul anului 2700 î.e.n. de arhitectul Imhotep, este considerat unul dintre cele mai vechi de pe suprafaţa Pământului.

Imagini cu sarcofagele recent descoperite, realizate din lemn pictat şi bine conservate, prezintă motive în nuanţe de maro şi albastru, dar şi numeroase hieroglife.

Potrivit ministerului citat, “alte sarcofage ar trebui să fie descoperite în alte puţuri apropiate (în raport cu locul în care a fost făcută descoperirea, n.r.) în urma unor noi săpături arheologice, programate să aibă loc în curând”.

Ministerul egiptean a publicat un videoclip de promovare la începutul lunii septembrie pentru a anunţa noi descoperiri arheologice. În acel clip, ministrul pentru Antichităţi şi Turism, Khaled el-Enany, poate fi văzut în timp ce anunţă că descoperirile făcute recent în situl Saqqara reprezintă “doar începutul”.

De mai mulţi ani, autorităţile egiptene anunţă cu regularitate diverse descoperiri arheologice, printre altele cu scopul de a relansa turismul naţional.

Siturile arheologice reprezintă pentru Egipt un argument major în faţa concurenţei făcute de alte destinaţii turistice.

Însă ponderea adusă de turism în PIB-ul ţării a fost grav afectată de instabilitatea politică şi de atentatele care au avut loc după Revoluţia din 2011, care l-a alungat de la putere pe preşedintele Hosni Mubarak, şi, mai recent, de pandemia de COVID-19.

Acest sector vital pentru economia egipteană a atins numărul record de 13,6 milioane de vizitatori în 2019, înainte ca noul coronavirus să îi ţină departe de graniţele ţării pe turiştii străini.

Piramida lui Djoser a fost redeschisă pentru public la începutul lunii martie după lucrări de renovare care au durat mai mulţi ani. Însă situl a fost închis din nou pentru vizitatori la jumătatea lunii martie, la fel ca toate celelalte situri arheologice, din cauza epidemiei de COVID-19, înainte de a se redeschide pe 1 septembrie.AGERPRES

Cazurile de COVID-19 în întreaga lume au ajuns la 30,9 milioane, iar numărul deceselor se ridică la 958.703, potrivit unei statistici publicate luni de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi citate de EFE.

În ultimele trei zile au fost depăşite consecutiv 300.000 de cazuri zilnice, doborând recordul anterior al infecţiilor raportate într-o singură zi, însă cifra deceselor se menţine stabilă de câteva săptămâni la aproximativ 5.000.

Continentul american concentrează jumătate din total contagierilor, 15,5 milioane, în timp ce Asia a depăşit 6,1 milioane de cazuri, iar ambele regiuni raportează peste 100.000 de contagieri zilnice, deşi curba s-a stabilizat în ambele cazuri în cursul ultimei săptămâni.

Situaţia este contrară în Europa, care, cu 5,1 milioane de contagieri, frizează 70.000 de cazuri zilnice, când în martie sau aprilie erau raportate 40.000 de infecţii în cea mai sumbră etapă a izolării generale, chiar dacă în prezent procentul pacienţilor în stare gravă este mult mai mic şi s-a înregistrat şi o descreştere a numărului de decese.

SUA sunt în continuare ţara cu cele mai multe cazuri, 6,7 milioane, deşi India care ocupă locul doi cu 5,4 milioane înregistrează de trei ori mai multe contagieri zilnice, care totuşi s-au stabilizat în ultimele zile la mai puţin de 100.000 într-o singură zi.

Nu există schimbări nici pe lista celor 12 ţări cele mai afectate în privinţa cifrei contagierilor, pe care mai figurează Peru, Columbia, Mexic, Spania, Argentina şi Chile.

Trei din patru pacienţi bolnavi de COVID-19 din întreaga lume, aproape 23 de milioane au fost declaraţi vindecaţi, în timp ce aproximativ 61.000 sunt în stare gravă sau critică. AGERPRES

Jucătoarea română de tenis Simona Halep (2 WTA), care luni a câştigat turneul WTA de la Roma, spune că ”Roland Garros este doar un alt turneu”, că nu va pune presiune pe ea, şi că va merge acolo cu zâmbetul pe buze, scrie AFP.

”Roland Garros? Este doar un alt turneu, nu voi pune presiune pe mine, voi merge cu zâmbetul pe buze! Este evident visul tuturor jucătorilor (de a câştiga turneul), deci este şi visul meu, dar nu mă uit atât de departe. Vreau doar să merg acolo, sa mă obişnuiesc din nou cu terenurile, cu atmosfera şi să încerc să câştig fiecare meci. Fiecare meci este o luptă, sunt pregătită pentru asta, dar vom vedea ce se va întâmpla”, a spus Simona Halep, care a câştigat turneul parizian în 2018.

În ceea ce priveşte cazurile pozitive de Covid-19 anunţate la Roland Garros, care au condus la excluderea a cinci jucători, românca nu şi-a ascuns îngrijorarea.

”Da, am auzit despre asta şi, desigur, mă îngrijorează. Dar sunt sigură că vor fi puse în aplicare măsurile necesare şi vom fi în siguranţă. Voi vedea cum mă simt odată ce voi ajunge acolo”, a punctat Halep.

Simona Halep a câștigat, luni, turneul WTA de la Roma. dotat cu premii de peste 2 milioane de dolari.

Halep (28 ani) a reuşit să câştige primul său titlu la Roma, după două finale pierdute în faţa ucrainencei Elina Svitolina (2017, 2018).

Simona Halep a fost declarată învingătoare după 32 de minute în faţa campioanei en titre, Pliskova (28 ani, 4 WTA) abandonând din cauza unor probleme la spate.

Cinci tenismeni – doi testaţi pozitiv la Covid-19 şi alţi trei declaraţi contacţi – au fost excluşi de pe tabloul calificărilor pentru turneul de la Roland Garros, au anunţat duminică organizatorii competiţiei de Mare Şlem din capitala Franţei.

Identitatea celor cinci jucători nu a fost dezvăluită.

“Conducerea turneului de la Roland Garros confirmă că doi jucători din calificări au fost testaţi pozitiv la Covid-19 şi alţi trei sunt declaraţi ‘cazuri de contact’ ale antrenorului lor testat pozitiv la Covid-19. Conform protocolului sanitar al turneului, cei cinci au fost excluşi de pe tabloul calificărilor, care va debuta mâine (luni) şi vor rămâne izolaţi timp de 7 zile”, se preciza într-un comunicat.

Bosniacul Damir Dzumhur a anunţat că s-a retras din turneu după ce antrenorul său Petar Popovic a fost testat pozitiv la coronavirus.

”Nu a avut şansa de a face un al doilea test şi suntem siguri că a fost un test fals pozitiv, deoarece antrenorul meu are anticorpi”, a precizat bosniacul pe Instagram.

Calificările pentru tabloul principal al turneului de la Roland Garros au debutat luni şi se vor încheia vineri.

Amânată cu patru luni din cauza pandemiei, competiţia de Grand Slam din capitala Franţei se va desfăşura în mod excepţional toamna în acest an, între 27 septembrie şi 11 octombrie.

Ca urmare a măsurilor sanitare legate de coronavirus, turneul parizian va putea primi un număr maxim 5.000 de spectatori pe zi.

Turneul US Open de la New York, care s-a încheiat pe 13 septembrie, s-a derulat, în schimb, cu porţie închise. AGERPRES