Poluarea atmosferică afectează plămânii şi scurtează durata de viaţă, dar este asociată şi cu un risc mai ridicat de a dezvolta boli psihice, sugerează cercetătorii într-un nou studiu publicat marţi şi fundamentat pe date medicale provenite de la milioane de pacienţi din Statele Unite şi Danemarca, informează Reuters.

Persoanele expuse la poluarea atmosferică din cele două state au prezentat o probabilitate mai mare de a fi diagnosticate cu tulburare bipolară sau depresie, este concluzia la care a ajuns acest studiu. Cercetarea a fost însă criticată ca fiind deficitară, oamenii de ştiinţă subliniind nevoia unor studii suplimentare pentru a trage concluzii solide pe această temă.

"Sunt cunoscuţi câţiva factori declanşatori (ai afecţiunilor psihice), dar poluarea este o nouă direcţie de cercetare", a declarat conducătorul studiului, Andrey Rzhetsky, de la Universitatea din Chicago, pentru Thomson Reuters Foundation.

"Studiile pe câini şi rozătoare demonstrează că poluarea atmosferică poate ajunge la nivelul creierului provocând inflamaţii care au ca rezultat simptome asemănătoare depresiei. Este destul de posibil ca un fenomen similar să se producă şi la oameni", a mai spus cercetătorul.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că poluarea atmosferică este responsabilă pentru decesul a 7 milioane de persoane în fiecare an - echivalentul a 13 decese la fiecare minut - mai mult decât numărul total de decese provocate de războaie, crime, tuberculoză, HIV, SIDA şi malarie.

Poluarea poate reduce speranţa de viaţă a copiilor care se nasc în prezent în medie cu 20 de luni, potrivit unei cercetări publicate la începutul acestui an de organizaţia nonguvernamentală americană Health Effects Institute.

Îngrijorarea crescândă în legătură cu acest subiect a determinat oraşe precum Paris, Bogota şi Jakarta să experimenteze măsuri precum interzicerea traficului auto în anumite zile.

În timp ce efectele poluării asupra sănătăţii fizice sunt bine cunoscute, legătura cu afecţiunile psihice a fost mai puţin cercetată.

În cadrul studiului publicat în revista PLOS Biology, cercetătorii au comparat date medicale şi expunerea la poluare la nivel local în cazul a 151 de milioane de rezidenţi din Statele Unite şi 1,4 milioane de pacienţi danezi.

În cazul pacienţilor danezi, cercetătorii au comparat informaţiile privind sănătatea mintală cu expunerea la poluare atmosferică până la vârsta de 10 ani, în timp ce în cazul Statelor Unite, au analizat nivelurile de poluare în timp real.

Expunerea la poluare în perioada copilăriei a fost asociată cu o creştere de peste două ori a cazurilor de schizofrenie în rândurile pacienţilor danezi, susţin cercetătorii, precum şi o incidenţă mai mare a tulburărilor de personalitate, depresie şi tulburare bipolară.

Analiza datelor din Satele Unite a arătat că o calitate slabă a aerului este asociată cu niveluri mai ridicate de tulburare bipolară şi depresie, dar nu a stabilit corelaţii cu alte afecţiuni precum schizofrenia, epilepsia şi boala Parkinson.

Studiul a stârnit însă şi controverse în comunitatea ştiinţifică. Într-un comentariu critic publicat împreună cu cercetarea şi semnat de John Ioannidis, profesor la Stanford, se precizează că studiul propune o ''posibilitate interesantă'', aceea că poluarea atmosferică ar putea cauza afecţiuni psihice, dar nu reuşeşte să argumenteze foarte bine.

"În ciuda analizelor fundamentate pe ample baze de date, dovezile disponibile au neajunsuri semnificative şi o lungă serie de potenţiale prejudecăţi ar putea invalida asocierile puse în evidenţă", a mai precizat cercetătorul. AGERPRES