ACTUALITATE
Poluarea atmosferică, asociată cu un risc mai ridicat de afecţiuni psihice, sugerează un studiu
Poluarea atmosferică afectează plămânii şi scurtează durata de viaţă, dar este asociată şi cu un risc mai ridicat de a dezvolta boli psihice, sugerează cercetătorii într-un nou studiu publicat marţi şi fundamentat pe date medicale provenite de la milioane de pacienţi din Statele Unite şi Danemarca, informează Reuters.
Persoanele expuse la poluarea atmosferică din cele două state au prezentat o probabilitate mai mare de a fi diagnosticate cu tulburare bipolară sau depresie, este concluzia la care a ajuns acest studiu. Cercetarea a fost însă criticată ca fiind deficitară, oamenii de ştiinţă subliniind nevoia unor studii suplimentare pentru a trage concluzii solide pe această temă.
“Sunt cunoscuţi câţiva factori declanşatori (ai afecţiunilor psihice), dar poluarea este o nouă direcţie de cercetare”, a declarat conducătorul studiului, Andrey Rzhetsky, de la Universitatea din Chicago, pentru Thomson Reuters Foundation.
“Studiile pe câini şi rozătoare demonstrează că poluarea atmosferică poate ajunge la nivelul creierului provocând inflamaţii care au ca rezultat simptome asemănătoare depresiei. Este destul de posibil ca un fenomen similar să se producă şi la oameni”, a mai spus cercetătorul.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că poluarea atmosferică este responsabilă pentru decesul a 7 milioane de persoane în fiecare an – echivalentul a 13 decese la fiecare minut – mai mult decât numărul total de decese provocate de războaie, crime, tuberculoză, HIV, SIDA şi malarie.
Poluarea poate reduce speranţa de viaţă a copiilor care se nasc în prezent în medie cu 20 de luni, potrivit unei cercetări publicate la începutul acestui an de organizaţia nonguvernamentală americană Health Effects Institute.
Îngrijorarea crescândă în legătură cu acest subiect a determinat oraşe precum Paris, Bogota şi Jakarta să experimenteze măsuri precum interzicerea traficului auto în anumite zile.
În timp ce efectele poluării asupra sănătăţii fizice sunt bine cunoscute, legătura cu afecţiunile psihice a fost mai puţin cercetată.
În cadrul studiului publicat în revista PLOS Biology, cercetătorii au comparat date medicale şi expunerea la poluare la nivel local în cazul a 151 de milioane de rezidenţi din Statele Unite şi 1,4 milioane de pacienţi danezi.
În cazul pacienţilor danezi, cercetătorii au comparat informaţiile privind sănătatea mintală cu expunerea la poluare atmosferică până la vârsta de 10 ani, în timp ce în cazul Statelor Unite, au analizat nivelurile de poluare în timp real.
Expunerea la poluare în perioada copilăriei a fost asociată cu o creştere de peste două ori a cazurilor de schizofrenie în rândurile pacienţilor danezi, susţin cercetătorii, precum şi o incidenţă mai mare a tulburărilor de personalitate, depresie şi tulburare bipolară.
Analiza datelor din Satele Unite a arătat că o calitate slabă a aerului este asociată cu niveluri mai ridicate de tulburare bipolară şi depresie, dar nu a stabilit corelaţii cu alte afecţiuni precum schizofrenia, epilepsia şi boala Parkinson.
Studiul a stârnit însă şi controverse în comunitatea ştiinţifică. Într-un comentariu critic publicat împreună cu cercetarea şi semnat de John Ioannidis, profesor la Stanford, se precizează că studiul propune o ”posibilitate interesantă”, aceea că poluarea atmosferică ar putea cauza afecţiuni psihice, dar nu reuşeşte să argumenteze foarte bine.
“În ciuda analizelor fundamentate pe ample baze de date, dovezile disponibile au neajunsuri semnificative şi o lungă serie de potenţiale prejudecăţi ar putea invalida asocierile puse în evidenţă”, a mai precizat cercetătorul. AGERPRES
ACTUALITATE
Peste 50% dintre produsele de tip floricele din porumb conțin aditivi alimentari – Studiu InfoCons
Asociaţia de protecţie a consumatorilor InfoCons a publicat, vineri, un studiu realizat pe produsele de tip floricele de porumb, în cadrul căruia a analizat 19 tipuri de produse, de la diverşi producători sau importatori.
Potrivit rezultatelor studiului, 47% dintre produsele analizate nu au niciun aditiv alimentar în conţinutul lor, în timp ce 21% din acest tip de produse au în conţinut lor 3 aditivi alimentari, 10,52% au 2 aditivi alimentari iar 21,05% au un aditiv .
Aditivul cel mai des întâlnit este E322, în 26,31% din produsele analizate. Alţi aditivi regăsiţi în ingredientele produselor sunt E631 şi E627.
În ceea ce priveşte cantitatea de zaharuri, un produs analizat conţinea 58 de grame de zaharuri la 100 de grame de produs, alt produs conţinea 43 de grame de zahăr la 100 de grame, iar un al treilea produs conţinea 37 de grame de zaharuri la 100 de grame.
Cât priveşte valoarea energetică, cinci produse analizate conţineau peste 500 kcal/100 grame, iar 13 produse conţineau peste 400 kcal/100 grame. AGERPRES
Sursa foto: history.com
Peste 300 de nominalizări au fost făcute pentru Premiul Nobel pentru pace din 2020, a informat miercuri Comitetul Nobel cu sediul în Norvegia, relatează DPA.
Totalul de 317 candidaţi include 210 indivizi şi 107 organizaţii, informează Comitetul Nobel. Potrivit sursei citate, este al patrulea cel mai mare număr de candidaţi într-un singur an din istorie.
Activista pentru mediu suedeză Greta Thunberg şi mişcarea pro-democraţie din Hong Kong au fost nominalizate de parlamentarii din Suedia şi respectiv Norvegia.
Recordul de 376 de candidaţi a fost stabilit în 2016, când comitetul format din cinci persoane l-a ales pe preşedintele Columbiei Juan Manuel Santos drept laureat, invocând rolul său în negocierea păcii care a pus capăt unei perioade de peste 50 de ani de război civil.
În 2019, Premiul Nobel pentru pace i-a fost acordat premierului etiopian Abiy Ahmed Abiy. El a fost răsplătit pentru eforturile sale de a rezolva conflictul de lungă durată de la frontiera cu statul vecin Eritreea şi pentru eforturile sale “pentru pace şi cooperare internaţională”.
Printre cei care au dreptul de a propune candidaţi sunt politicieni, academicieni, foşti laureaţi ai premiului, directori ai institutelor de cercetare pentru pace şi actuali sau foşti membri ai Comitetului Nobel.
Comitetul Nobel le recomandă celor care fac propunerile să nu dezvăluie nominalizările şi păstrează secretul asupra lor timp de 50 de ani. Cu toate acestea, mulţi dintre cei care fac nominalizări îşi fac publică propunerea.
Sursa foto: Nobel Prize / Facebook
ACTUALITATE
Judeţul Mureş – creştere a turismului cu 4,9%. Top cinci cele mai vizitate județe din România
Judeţul Mureş a fost gazda a 596.155 de turişti în anul 2019, înregistrând o creştere de 27.673 de turişti, cu 4,9% mai mult decât în anul precedent, situându-se pe locul cinci la nivel naţional, a anunţat şeful Direcţiei Judeţene de Statistică Mureş, Ioan Matei, în cadrul Colegiului Prefectural Mureş.
Ioan Matei a spus că judeţul Mureş ocupă în continuare un loc fruntaş în privinţa turismului la nivel de ţară, cu 596.155 de turişti, ponderea sosirilor în acest judeţ la nivel naţional fiind de 4,5%, fiind depăşit doar de municipiul Bucureşti şi de judeţele Braşov, Constanţa, Cluj.
Principalele destinaţii turistice ale judeţului Mureş rămân în continuare Târgu Mureş, cu 187.976 de turişti (31,5%), Sovata cu 134.245 de turişti (22,5%) şi Sighişoara cu 107.330 de turişti (18,0%).
Din totalul de 596.155 de sosiri, peste 85.045 de turişti au fost străini, iar dintre aceştia 33.101 (38,9%) au preferat Sighişoara, apoi Târgu Mureş cu 25.400 de turişti (29,9%) şi Sovata cu 11.010 turişti străini (12,9%).
Cei 596.155 de turişti care au vizitat judeţul Mureş au efectuat 1.158.647 de înnoptări, cu 102.148 mai multe decât anul trecut cu 9,7%, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare fiind de 39,3% pe totalul structurilor de cazare turistică, cu 4,2% mai mare decât în anul precedent.
Cei mai mulţi turişti străini au provenit din Ungaria (20,4%) , Germania (11,7%), Italia (7,2%), Republica Moldova (6,8%), Regatul Unit (5,0%), Polonia (4,5%), SUA (4,1%). AGERPRES
ACTUALITATE
O lucrare a cunoscutului artist Adrian Ghenie, adjudecată la prețul de 33.000 de euro, la o licitație de artă
Lucrarea “Aripă” de Adrian Ghenie a fost adjudecată, marţi seara, la preţul de 33.000 de euro, la licitaţia de artă postbelică şi contemporană organizată de Artmark la Palatul Cesianu-Racoviţă din Capitală.
Printre lucrările adjudecate la sume ridicate s-au mai numărat “Fata cu aripi” şi “Păpuşăreasa cu lună” de Ştefan Câlţia – la 26.000 de euro, respectiv la 13.000 de euro, “La cite” de Horia Damian – la 19.000 de euro, “Pastorală” de Georgeta Năpăruş – la 11.500 de euro, “Electricite” de Jules Perahim şi “Madona contemporană” de Georges Mazilu – fiecare la 9.000 de euro, “Ulcică cu trandafiri” de Corneliu Baba, “Madona cu porumbel” de Georges Mazilu şi “Cutia roşie” de Georgeta Năpăruş – fiecare la 8.000 de euro.
De asemenea, la o sumă mare a fost cumpărată şi sculptura “La cite” de Horia Damian, la 19.000 de euro. AGERPRES
Sursa foto: artmark.ro
Peste 50% dintre produsele de tip floricele din porumb conțin aditivi alimentari – Studiu InfoCons
Peste 300 de nominalizări au fost făcute pentru Premiul Nobel pentru pace din 2020
Judeţul Mureş – creştere a turismului cu 4,9%. Top cinci cele mai vizitate județe din România
O lucrare a cunoscutului artist Adrian Ghenie, adjudecată la prețul de 33.000 de euro, la o licitație de artă
FOTO: Un TIR a rupt parapetul din beton de lângă drum, după ce a derapat și a acroșat un autoturism, pe DN 7, în Vâlcea
Două tinere au ajuns la spital, după ce au fost spulberate de o maşină pe o trecere de pietoni din Slatina
UPDATE/ FOTO: Șase persoane rănite în urma impactului dintre două autoturisme, în județul Mureș
