Connect with us

ACTUALITATE

Poluarea atmosferică, asociată cu un risc mai ridicat de afecţiuni psihice, sugerează un studiu

Publicat



plamani

Poluarea atmosferică afectează plămânii şi scurtează durata de viaţă, dar este asociată şi cu un risc mai ridicat de a dezvolta boli psihice, sugerează cercetătorii într-un nou studiu publicat marţi şi fundamentat pe date medicale provenite de la milioane de pacienţi din Statele Unite şi Danemarca, informează Reuters.

Persoanele expuse la poluarea atmosferică din cele două state au prezentat o probabilitate mai mare de a fi diagnosticate cu tulburare bipolară sau depresie, este concluzia la care a ajuns acest studiu. Cercetarea a fost însă criticată ca fiind deficitară, oamenii de ştiinţă subliniind nevoia unor studii suplimentare pentru a trage concluzii solide pe această temă.

“Sunt cunoscuţi câţiva factori declanşatori (ai afecţiunilor psihice), dar poluarea este o nouă direcţie de cercetare”, a declarat conducătorul studiului, Andrey Rzhetsky, de la Universitatea din Chicago, pentru Thomson Reuters Foundation.

“Studiile pe câini şi rozătoare demonstrează că poluarea atmosferică poate ajunge la nivelul creierului provocând inflamaţii care au ca rezultat simptome asemănătoare depresiei. Este destul de posibil ca un fenomen similar să se producă şi la oameni”, a mai spus cercetătorul.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că poluarea atmosferică este responsabilă pentru decesul a 7 milioane de persoane în fiecare an – echivalentul a 13 decese la fiecare minut – mai mult decât numărul total de decese provocate de războaie, crime, tuberculoză, HIV, SIDA şi malarie.

Poluarea poate reduce speranţa de viaţă a copiilor care se nasc în prezent în medie cu 20 de luni, potrivit unei cercetări publicate la începutul acestui an de organizaţia nonguvernamentală americană Health Effects Institute.

Îngrijorarea crescândă în legătură cu acest subiect a determinat oraşe precum Paris, Bogota şi Jakarta să experimenteze măsuri precum interzicerea traficului auto în anumite zile.

În timp ce efectele poluării asupra sănătăţii fizice sunt bine cunoscute, legătura cu afecţiunile psihice a fost mai puţin cercetată.

În cadrul studiului publicat în revista PLOS Biology, cercetătorii au comparat date medicale şi expunerea la poluare la nivel local în cazul a 151 de milioane de rezidenţi din Statele Unite şi 1,4 milioane de pacienţi danezi.

În cazul pacienţilor danezi, cercetătorii au comparat informaţiile privind sănătatea mintală cu expunerea la poluare atmosferică până la vârsta de 10 ani, în timp ce în cazul Statelor Unite, au analizat nivelurile de poluare în timp real.

Expunerea la poluare în perioada copilăriei a fost asociată cu o creştere de peste două ori a cazurilor de schizofrenie în rândurile pacienţilor danezi, susţin cercetătorii, precum şi o incidenţă mai mare a tulburărilor de personalitate, depresie şi tulburare bipolară.

Analiza datelor din Satele Unite a arătat că o calitate slabă a aerului este asociată cu niveluri mai ridicate de tulburare bipolară şi depresie, dar nu a stabilit corelaţii cu alte afecţiuni precum schizofrenia, epilepsia şi boala Parkinson.

Studiul a stârnit însă şi controverse în comunitatea ştiinţifică. Într-un comentariu critic publicat împreună cu cercetarea şi semnat de John Ioannidis, profesor la Stanford, se precizează că studiul propune o ”posibilitate interesantă”, aceea că poluarea atmosferică ar putea cauza afecţiuni psihice, dar nu reuşeşte să argumenteze foarte bine.

“În ciuda analizelor fundamentate pe ample baze de date, dovezile disponibile au neajunsuri semnificative şi o lungă serie de potenţiale prejudecăţi ar putea invalida asocierile puse în evidenţă”, a mai precizat cercetătorul. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Poşta Română a deschis o nouă rută poştală rutieră: Bucureşti – Milano

Publicat

Poşta Română şi-a extins reţeaua rutieră la nivel european prin inaugurarea unei noi curse auto, Bucureşti – Milano, informează miercuri compania.

Potrivit unui comunicat al Poştei Române, noua rută va asigura schimbul de trimiteri poştale cu origine Italia şi destinaţie România. Primul transport efectuat cu maşina Poştei Române a ajuns, deja, spre Milano încărcat cu peste o tonă de trimiteri poştale.

“Situaţia fără precedent care a bulversat societatea anul acesta iar, pe lângă alte restricţii, au fost închise aeroporturile şi au apărut, astfel, întârzieri necontrolabile, ne-a obligat să găsim soluţii alternative de transport pentru a putea livra la destinaţie trimiterile clienţilor Poştei Române. Aşa am decis înfiinţarea unei noi curse auto pe ruta Bucureşti – Milano şi retur. Ne dorim, în felul acesta, să ne putem duce la îndeplinire misiunea noastră, aceea de a crea punţi între oameni”, a declarat Horia Grigorescu, Directorul General al companiei, citat în comunicat. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Creşterea pensiilor cu 40% va afecta grav echilibrul bugetar al României, susține o confederație

Publicat

Creşterea pensiilor cu 40% este nesustenabilă în acest context al pandemiei, iar iresponsabilitatea parlamentarilor care au votat această majorare va conduce pe viitor la o povară bugetară greu de acoperit, susţine preşedintele CONAF, Cristina Chiriac.

“Fie că vorbim de creşteri salariale sau de pensii, în timp de pandemie, o creştere este o măsura iresponsabilă. Conştientizăm nevoia ca pensiile din România să fie crescute şi aceasta să se reflecte direct în sporirea nivelului de trai, însă momentul acesta nu este cel mai potrivit. Evoluţia economiei la nivel mondial este una negativă, lucru reflectat în indicatorii macroeconomici ai României. Ca urmare, pentru a acoperi cheltuiala cu majorarea pensiilor, guvernul va trebui să se împrumute şi mai mult la un nivel al dobânzilor pe plan internaţional în creştere. Ar fi bine dacă am putea discuta de o răspundere a aleşilor din parlament, care promovează astfel de măsuri fără o analiză amănunţită a efectelor în lanţ pe care le produc astfel de măsuri populiste”, a precizat preşedintele CONAF, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, este cunoscut faptul că bugetul de stat este deja afectat de situaţia creată de efectele pandemiei, iar dacă România doreşte să continue drumul european spre dezvoltare, spre atragere de investiţii şi să îşi întărească încrederea şi potenţialul economic câştigate în faţa cetăţenilor proprii, dar şi a partenerilor externi, trebuie să dea dovadă de prudenţă şi predictibilitate.

“Se impune o analiză profundă a riscurilor la care este supus mediul economic şi pentru care este necesară creionarea unei strategii care să nu împovăreze şi să nu sufoce mediul de afaceri sau bugetul statului prin decizii de creşteri salariale, ale pensiilor, care nu vor putea fi în realitate susţinute şi onorate fără a provoca o prăbuşire economică fără precedent”, se subliniază în comunicat.

Plenul Parlamentului a adoptat, marţi, rectificarea bugetară pe 2020, cu amendamentul PSD referitor la creşterea cu 40% a punctului de pensie. Parlamentarii au decis, la propunerea PSD, abrogarea articolului potrivit căruia punctul de pensie se majora cu 14%, în acest fel rămânând în vigoare legea sistemului public de pensii care prevede creşterea acestuia cu 40%. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Summitul UE, amânat după ce preşedintele Consiliului European a intrat în carantină

Publicat

Summitul UE de joi şi vineri a fost amânat pentru 1 şi 2 octombrie din cauza faptului că preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a intrat în carantină după ce unul dintre membrii personalului său de securitate a fost testat pozitiv la noul coronavirus, a anunţat un purtător de cuvânt al acestuia, relatează marţi dpa şi AFP.

Preşedintele „a aflat că un ofiţer de securitate, cu care a fost în contact apropiat la începutul săptămânii trecute, a fost testat pozitiv la COVID-19″, a precizat purtătorul de cuvânt într-o postare pe Twitter.

„Preşedintele este testat cu regularitate şi a fost testat negativ ieri (luni – n.r.). Respectând regulile din Belgia, el a intrat în carantină de astăzi”, a mai menţionat Barend Leyts.

Reuniunea liderilor UE de la Bruxelles ar urma să se axeze, printre alte subiecte, pe relaţiile cu Turcia, care s-au deteriorat în ultimele luni din cauza unei dispute cu Grecia şi Cipru privind activităţile de explorare a zăcămintelor de gaz din Mediterana de Est şi pe adoptarea de sancţiuni împotriva regimului lui Aleksandr Lukaşenko din Belarus. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Premieră: Ceremonia de înmânare a premiilor Nobel de la Stockholm, anulată

Publicat

Ceremonia oficială de înmânare a premiilor Nobel din 10 decembrie de la Stockholm a fost anulată, o premieră din 1944, din cauza pandemiei de COVID-19, a anunţat marţi Fundaţia Nobel, potrivit AFP şi dpa.

Cu toate acestea, este planificată o ceremonie televizată, ce va fi transmisă din capitala Suediei pe 10 decembrie, în absenţa câştigătorilor care îşi vor primi premiile de la distanţă, în ţările lor.

Numele laureaţilor diferitelor premii (Medicină, Fizică, Chimie, Literatură, Pace şi Economie) vor fi anunţate la datele prevăzute, între 5 şi 12 octombrie, din Stockholm şi Oslo.

O mică ceremonie de decernare a premiului Nobel pentru Pace este prevăzută la Oslo pentru data de 10 decembrie, însă într-un format foarte restrâns, a anunţat mai devreme directorul Institutului Nobel.

La Stockholm, în fiecare an pe 10 decembrie – data care comemorează decesul creatorului premiului Nobel, savantul şi industriaşul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei – sunt înmânate premiile acordate de comitetele suedeze: Medicină, Fizică, Chimie, Literatură, la care se adaugă premiul pentru Economie, creat mai recent.

“Ultima dată când nu a existat o ceremonie la Stockholm a fost în 1944”, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat Gustav Källstrand, istoric al Fundaţiei Nobel, pentru AFP. “Cu toate acestea, anul acesta va exista o ceremonie digitală”, a precizat el.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mai multe premii nu au fost nici acordate, nici înmânate, deşi Suedia nu a participat la conflict. Premiile din 1944 au fost acordate retroactiv în 1945.

În 1940, 1941 şi 1942 nu au fost acordate premii şi nu au avut loc ceremonii.

Anul acesta, “ideea este ca medaliile şi diplomele să fie înmânate laureaţilor în siguranţă în ţările lor de reşedinţă, cel mai probabil cu ajutorul ambasadelor şi al universităţilor laureaţilor”, a explicat Fundaţia Nobel. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate