Connect with us

ACTUALITATE

Poşta Română: Paris, o nouă rută de transport rutier pentru trimiteri poştale

Publicat



Compania Naţională Poşta Română (CNPR) anunţă introducerea din această lună a unei noi destinaţii pe harta reţelei rutiere europene, şi anume Paris.

Potrivit unui comunicat al operatorului poştal naţional, transmis joi AGERPRES, Poşta Română efectuează de acum curse directe, cu maşini proprii, spre capitala Franţei.

Astfel, noua rută a fost inaugurată, marţi, 13 octombrie, odată cu plecarea primului transport spre Paris, efectuat cu autoutilitară şi şofer ale Poştei Române, cu peste o tonă de trimiteri poştale. Maşina a ajuns miercuri la Paris şi a plecat spre Bucureşti în aceeaşi zi.

Cursa auto Bucureşti – Paris, care va asigura schimbul de trimiteri poştale cu origine Franţa şi destinaţie România, va avea o frecvenţă de două ori pe lună. În acest fel, Parisul se adaugă destinaţiilor deservite, deja, rutier de Poşta Română, respectiv: Bulgaria, Serbia, Ungaria, Republica Moldova, Germania şi Italia.

Poşta Română, operatorul naţional din domeniul serviciilor poştale cu cea mai mare acoperire, se află în proprietatea statului român, reprezentat de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (93,52%) şi Fondul Proprietatea (6,48%).

Compania deţine o reţea de peste 5.600 de subunităţi poştale la nivel naţional, distribuind săptămânal peste 11 milioane de trimiteri poştale. În prezent, peste 19 milioane de locuitori beneficiază de serviciile Poştei Române şi mai mult de 7,5 milioane de adrese sunt acoperite de reţeaua poştală proprie. AGERPRES

ACTUALITATE

Sophia Loren revine pe ecrane, după o pauză de peste zece ani

Publicat

După mai mult de un deceniu fără să fi apărut pe marile ecrane, Sophia Loren revine la cinematografie cu filmul “The Life Ahead” (La vita davanti a se”, un film produs de Netflix în care legendara actriţă joacă rolul lui Madame Rosa sub îndrumarea fiului său, regizorul Edoardo Ponti, relatează EFE.

“Mă bucură foarte mult să lucrez cu fiul meu, ador să colaborez cu el. Avem un suflet comun”, a spus actriţa într-un colocviu care a urmat prezentării online a filmului “The Life Ahead”, ce va fi lansat oficial pe Netflix în data de 13 noiembrie.

Sophia Loren, în vârstă de 86 de ani şi a cărei ultimă incursiune în cinematografie a fost în filmul “Nine” (2009) de Rob Marshall, a răspuns alături de Ponti la întrebările unei alte legende a filmului italian, Isabella Rossellini, care a mărturisit că simte o oarecare invidie având în vedere că ea nu a colaborat niciodată la un film alături de părinţii săi, Ingrid Bergman şi Roberto Rossellini.

“Mama ta, Edoardo, a fost pentru mine un exemplu, o manieră unică de a fi femeie (…) Sophia ne-a demonstrat că femeile italiene nu sunt mame supuse, ci femei pline de mândrie care îşi ţin familiile unite”, a spus Isabella Rossellini.

La rândul ei, Sophia Loren a explicat că mama sa a fost o mare sursă de inspiraţie pentru interpretarea sa din filmul “The Life Ahead”, o dramă despre o prietenie neobişnuită înfiripată între un adolescent imigrant senegalez (Ibrahima Gueye) şi o bătrână supravieţuitoare a Holocaustului (Sophia Loren).

“Am vrut mereu să fiu ca mama mea. Era o femeie minunată, puternică, o femeie incredibilă”, a spus ea. “Madame Rosa avea aceaşi fragilitate şi acelaşi tip de emoţii ca şi mama mea. În cel de-al Doilea Război Mondial, când eram mică (…), mama a suferit foarte mult, dar nu a vorbit niciodată despre asta: chiar şi atunci când era moartă de frică, era mereu alături de noi suportând lucruri cumplite, bombardamentele şi războiul la Napoli”, a rememorat actriţa.

Edoardo Ponti, care în timpul colocviului a schimbat multe gesturi de tandreţe cu mama sa, a încercat să explice de ce trebuie să o înţelegem pe Sophia Loren dincolo de mitul pe care îl reprezintă pe marele ecran.

“Cred că motivul pentru care lumea empatizează cu ea, atunci când joacă, este pentru că ea nu s-a simţit niciodată confortabil cu statutul de divă: alţii i l-au aplicat, un lucru cu care ea nu s-a împăcat niciodată”, a spus regizorul filmului şi fiul Sophiei Loren.

Este şi motivul pentru care el a dorit în primul rând ca Ibrahima Gueye, actorul debutant care îi dă replica lui Loren în rolul adolescentului Momó, să nu se simtă copleşit de strălucirea pe care o răspândeşte în jur starul italian.

“Era foarte important pentru noi să o umanizăm pe mama pentru ca el să nu vadă mitul, ci persoana. Aşa că ne-a venit ideea să locuim toţi împreună. Timp de peste opt săptămâni de filmare, am locuit toţi sub acelaşi acoperiş, iar el a văzut-o pe mama în fiecare zi şi au stat de multe ori împreună pe canapea în faţa televizorului… În acest fel s-a creat între ei o legătură profund emoţională”, a spus regizorul.

Sophia Loren a povestit că secretul pentru a juca alături de actori debutanţi l-a învăţat de la Vittorio De Sica.

“Ar fi fost foarte uşor pentru Ibrahima să se piardă, deşi este un băiat puternic. Era pentru prima oară când se afla într-un film, în faţa unei camere de filmare, iar toată lumea din jur îl scruta cu privirile. Cred că i-a fost foarte greu, dar că i-a şi plăcut foarte mult (…) A fost capabil să-şi învingă timiditatea şi să devină unul dintre ai noştrii”, a încheiat ea. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Inflamaţie extrem de periculoasă după Covid. Apariţia acesteia ar putea fi prezisă cu ajutorul unor markeri

Publicat

O parte dintre persoanele care dezvoltă forme grave de COVID-19 se confruntă cu apariţia unei inflamaţii periculoase şi sistemice, declanşate de un răspuns imunitar hiperactiv, care poartă denumirea ”furtună de citokine”. Identificarea pacienţilor care s-ar putea afla în această situaţie şi modalitatea ei de prevenire rămân încă necunoscute, notează DPA.

Un nou studiu realizat de Temple University din Philadelphia a identificat câţiva markeri chimici, uşor de măsurat cu ajutorul testelor sangvine standard disponibile în spitale, care ar putea fi de ajutor.

Autorii studiului au început prin a măsura nivelurile unui grup de 62 de astfel de markeri în cazul a sute de pacienţi spitalizaţi cu COVID-19, inclusiv proteine şi alte substanţe legate de metabolism, sistemul imunitar şi alte funcţii ale organismului. Doar câteva dintre acestea erau neobişnuit de ridicate la pacienţii care au fost afectaţi de o puternică ”furtună” inflamatorie.

Cercetătorii au monitorizat apoi aceste câteva criterii la un al doilea set de pacienţi, pentru a vedea dacă pot prezice o afecţiune inflamatorie severă în cazul lor. Experimentul a dat rezultate în cazul a peste două treimi dintre pacienţi.

În ambele grupe, pacienţii ale căror teste sangvine au îndeplinit aceste criterii speciale au rămas în spital pentru un timp mai îndelungat şi au prezentat un risc mai mare de deces, a precizat autorul principal Roberto Caricchio, şeful secţiei de reumatologie de la Facultatea de Medicină Lewis Katz din cadrul Temple University.

”Cu toţii sunt persoane bolnave, dar cei care îndeplinesc criteriile sunt, de departe, mai bolnavi”, a spus acesta.

Deşi se crede că inflamaţia severă în cazul pacienţilor cu COVID-19 este declanşată de nişte substanţe chimice ale sistemului imunitar denumite citokine, măsurarea acestora necesită teste complexe, care nu sunt disponibile în mod curent în spitalele comunitare. Criteriile predictive identificate de echipa condusă de Caricchio, pe de altă parte, pot fi uşor măsurate printr-un test standard de sânge, a mai precizat coordonatorul studiului.

Aceste criterii includ, printre alte semnale de alarmă, markeri asociaţi cu dezechilibrul electrolitic şi leziuni ale ţesuturilor (spre exemplu, niveluri ridicate de feritină, un tip de moleculă care depozitează fier).

”Aceste teste nu au nimic special”, a spus Caricchio. ”Le poate efectua orice spital cu un laborator”, a adăugat coordonatorul studiului.

Deşi nu sunt un semn prevestitor al unor forme severe de COVID-19, criteriile descoperite de Temple University s-ar putea dovedi utile, a precizat Amesh Adalja, cercetător principal în cadrul Johns Hopkins Center for Health Security, care nu a luat parte la realizare acestui studiu.

”Dacă vom avea un sistem de punctaj care să ghideze tratamentul, va fi un aspect important pe măsură ce vom rafina îngrijirile oferite pacienţilor cu COVID-19”, a spus Adalja, medic şi membru al Societăţii pentru Boli Infecţioase din Statele Unite. ”Cred că este un instrument util”, a adăugat el.

Studiul a fost publicat la sfârşitul lunii trecute în Annals of the Rheumatic Diseases. Următorul pas este identificarea medicamentelor care pot ajuta la preîntâmpinarea acestor reacţii exagerate şi nocive ale sistemului imunitar. Dar, aşa cum medicii au ştiut cu mulţi ani înainte de pandemia de COVID-19, activarea sistemului imunitar este un exerciţiu de echilibristică.

Citokinele, cauza suspectată ale acestor furtuni inflamatorii, joacă totuşi un rol esenţial în lupta contra bolilor infecţioase. Ele reprezintă nişte semnale de alarmă chimice, care declanşează alte componente ale sistemului imunitar.

În cazul unor pacienţi cu COVID-19 ale căror sisteme imunitare răspund în mod exagerat, s-ar putea dovedi de folos blocarea activităţii anumitor citokine, a spus Caricchio. Dar în alte cazuri, inhibarea acestor semnale de alarmă ar putea împiedica sistemul imunitar al pacientului să acţioneze. Sunt necesare studii formale pentru a determina căreia dintre cele două categorii aparţine un anumit pacient.

Un medicament care blochează citokinele şi care se află în studiu pe pacienţi cu COVID-19 la Temple University, printre alte centre, se numeşte Anakinra şi a fost dezvoltat iniţial pentru a trata artrita reumatoidă.

Dacă echipa profesorului Caricchio are dreptate, pacienţii ale căror analize de sânge îndeplinesc noul set de criterii ar putea fi cei care vor avea cel mai mult de beneficiat de pe urma acestei descoperiri. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cum arată restricţiile din ţările europene după accentuarea celui de-al doilea val al pandemiei

Publicat

Belgia, Danemarca, Italia şi Slovenia figurează printre ţările europene care au impus luni noi restricţii cu scopul de a menţine sub control cel de-al doilea val al pandemiei pentru a nu copleşi serviciile de sănătate publică, relatează DPA.

Guvernul belgian a ordonat închiderea tuturor barurilor, cafenelelor şi restaurantelor, instituind restricţii de circulaţie pe timpul nopţii începând de luni. Telemunca devine obligatorie acolo unde este posibil.

În Italia, unde cifrele de contaminări zilnice au depăşit pentru prima dată 20.000 duminică, premierul Giuseppe Conte a ordonat închiderea barurilor şi a restaurantelor începând de luni, ora locală 18:00 (17:00 GMT).

Restricţiile prevăd de asemenea închiderea sălilor de sport, a piscinelor, cinematografelor, teatrelor şi sălilor de concert, interdicţie totală a prezenţei suporterilor pe stadioane şi cursuri online pentru cel puţin 75% dintre elevii de liceu.

Potrivit ultimei evaluări a riscurilor a Centrului european pentru controlul şi prevenirea bolilor (ECDC), cea mai mare parte a ţărilor sunt în prezent considerate ca trecând printr-o situaţie epidemiologică foarte îngrijorătoare.

Presiunea numărului de contaminări asupra sectorului de sănătate şi impactul său asupra mortalităţii devin “din ce în ce mai evidente”, potrivit ECDC.

Slovenia şi-a sporit eforturile pentru a limita propagarea virusului, interzicând deplasările între localităţi, a comunicat luni agenţia de presă locală STA.

Această măsură va fi în vigoare cel puţin o săptămână în întreaga ţară, a indicat guvernul sloven.

Danemarca a instituit interdicţia la vânzarea de alcool pe timpul nopţii, care intră în vigoare luni, reducând plafonul pentru adunările publice pentru a limita o propagare crescută a cazurilor de SARS-CoV-2. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Vânzări în creştere cu 8,56% pentru autoturismele ecologice, în România

Publicat

Vânzările de maşini ecologice au crescut în România, în primele nouă luni, cu 8,56%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, şi au ajuns la 5.389 de unităţi, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA), consultate de AGERPRES.

În această marjă de creştere, la 30 septembrie 2020, ponderea autoturismelor electrice şi hibride noi în totalul pieţei auto locale era de 6,4%, peste nivelul perioadei similare din 2019, când aceasta a fost de 4,1%.

Potrivit datelor centralizate, în intervalul ianuarie – septembrie 2020, cele mai multe achiziţii au fost consemnate la categoria autoturismelor hibride, respectiv 3.427 de unităţi, în scădere cu 8,2%, în comparaţie cu primele nouă luni din anul precedent.

De asemenea, vânzările de autoturisme electrice au înregistrat un salt de 40,8%, până la 1.407 de exemplare, în timp de modelele plug-in au fost în număr de 555 de unităţi, mai multe cu 141,3%, raportat la perioada de referinţă.

Statistica de specialitate relevă faptul că, în topul celor mai comercializate autoturisme full electrice, conduce, după primele nouă luni, Renault – cu 343 de unităţi, urmată de Skoda (306 unităţi), Volkswagen (198), Hyundai (152), BMW (78), smart (67), Nissan (56), Peugeot (55), Tesla (45) şi Mercedes Benz (26).

În acelaşi timp, cele mai multe autoturisme hibrid vândute în România, în perioada analizată, au fost înregistrate de: Toyota – cu 2.949 de unităţi, Lexus (139), Hyundai (115), Honda (106), Ford (78), Kia (26) şi Subaru (14).

În topul vânzărilor de autoturisme plug-in, pe primul loc se află, la nouă luni, BMW – cu 92 de exemplare, urmată de Volvo (82), Ford şi Mercedes-Benz (câte 69 de exemplare), Mitsubishi (61), Porsche (53), Hyundai (34), Skoda (23), Mini (17) şi Toyota (16).

La nivelul lunii septembrie, în România, s-au comercializat 827 de autoturisme ecologice, în creştere cu 4,68%, comparativ cu luna august, când se vânduseră 790 de unităţi, iar ponderea în total piaţă a crescut la 7,7%, de la 7,1%.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a alocat, în acest an, prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), 140 de milioane de lei pentru Programul “Rabla Plus”, cu circa 45 de milioane mai mult decât în 2019.

Estimările autorităţilor arată că, prin acest buget, ar putea fi cumpărate până la 3.000 de maşini electrice şi hibride. AGERPRES

Citește mai departe