Postul Adormirii Maicii Domnului  a început joi, 1 august şi ţine două săptămâni, până pe 15 august. Este cunoscut şi sub denumirea de Postul Sfintei Marii sau Sântămăriei. Este un post care îi pregăteşte pe creştini pentru cele două mari praznice din luna august: Schimbarea la Faţă (6 august) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august), informează ziarul Alba24.ro

Biserica recomandă ca, în această perioadă de post, să fie citită zilnic rugăciunea „Paraclisul Maicii Domnului”.

Pe 1 august, este marcată scoaterea Sfintei Cruci de către Biserica Ortodoxă. În această zi, era obiceiul la Constantinopol de a scoate Lemnul Sfânt al cinstitei și de viață făcătoarei Cruci din palatul imperial în procesiune până la Catedrala Sfânta Sofia.

La procesiune participau mulțime de preoți și diaconi, care o tămâiau pe tot acest drum. Mulțimea se oprea pe parcurs la o fântâna cu un baptisteriu, unde se făcea binecuvântarea apei, pentru ca apoi Sfânta Cruce sa fie pusă pe masa altarului Sfintei Sofia.

Din catedrală se făceau apoi, în fiecare zi, până la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august), procesiuni în cartierele orașului, pentru a purifica aerul și a-i proteja pe locuitorii cetății de epidemiile ce se puteau răspândi cu repeziciune la acea epoca, mai ales pe căldurile din luna august.

Astfel, după ce a folosit tuturor celor care au cinstit-o cu credință, Sfânta Cruce era readusă la palat.

Originea acestui post a fost fixată în secolul al V-lea când s-a dezvoltat cultul Maicii Domnului. La început durata postului Adormirii Maicii Domnului era diferită pentru creştini, cei din Antiohia posteau o zi, pe 6 august, în vreme ce la Ierusalim acest post ţinea opt zile.

Existau şi crestini care posteau toată luna august, în vreme ce alţii posteau în luna septembrie. Uniformizarea datei şi a duratei postului a avut loc în sec. al XII-lea, la sinodul local din Constantinopol (1166), condus de patriarhul ecumenic Luca Crysoverghis. Aici s-a stabilit ca acest post să fie ţinut începând cu 1 august şi să se termine pe 15 august, ziua prăznuirii Adormirii Maicii Domnului.

Potrivit regulilor bisericești, în zilele de luni, miercuri și vineri se ajunează până la ora 15.00, iar după această oră, se consumă mâncare uscată. Marțea și joia se mănâncă fără ulei, iar sâmbătă și duminică este dezlegare la untdelemn și vin. În acest post este dezlegare la untdelemn și vin și în zilele de marți și joi.

Este dezlegare la pește în 6 august, când este prăznuită Schimbarea la Față a Domnului, pe Muntele Tabor.

Adormirea Maicii Domnului este cunoscută în popor şi sub denumirea de Uspenia (termenul slav) sau Sfânta Maria Mare.

Potrivit Tradiției Bisericii, Maica Domnului a fost înştiinţată printr-un înger de mutarea ei din această viaţă.

Aceeasi Traditie spune că Apostolii, aflaţi în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment. Prin pronia divina, Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, sosind trei zile mai tarziu. A cerut să se deschidă mormântul Maicii Domnului pentru a-i săruta mâinile acesteia, dar, intrând în mormânt, l-a aflat gol. Acest mormânt a fost identificat în Ierusalim, cu toate că sunt persoane care afirmă că Maria ar fi murit la Efes, locul unde a petrecut mulţi ani după Înălţarea Domnului.

Biserica Romano Catolica vorbeste de Imaculata Conceptie, o dogma primita de catolicism in anul 1854, prin care afirma ca Fecioara Maria s-a nascut fara pacatul stramosesc. Biserica Ortodoxa nu a acceptat aceasta invatatura, motivand ca daca Fecioara s-ar fi nascut fara acest pacat, firea ei ar fi fost alta decat cea a tuturor oamenilor. Iar daca ea ar fi daruit Cuvantului o alta fire decat cea pe care noi o avem, firea umana a lui Hristos nu ar mai fi transmis nimic firii noastre. Impotriva unei invataturi de acest gen, Sfintii Parinti au afirmat ca Hristos a mantuit ceea ce a asumat, iar ceea ce nu este asumat nu este mântuit.

Tradiţii şi obiceiuri

În dimineaţa zilei de Sfânta Maria, femeile mergeau la biserică şi împărţeau struguri, prune, faguri de miere şi mergeau în cimitir pentru a tămâia mormintele. Ţăranii care aveau vii mari obişnuiau să tocmească paznici.

Tot acum, bărbaţii schimbau pălăria cu căciula. Cei care mai erau văzuţi cu pălărie după 15 august erau ironizaţi.

Se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb şi dormitul pe prispă.

De pe 15 august se deschidea, în satul tradiţional, un important sezon al nunţilor, ce ţinea până la intrarea în postul Craciunului. Se organizau târgurile de toamnă.

Perioada dintre cele două Sântămării, numită Între Sântămării, se consideră timp optim pentru semănă­turile de toamnă.

sursa: Alba24.ro