Connect with us

ACTUALITATE

Povestea celui mai cunoscut emoticon. Cum a apărut Smiley Face acum 56 de ani și cum a fost reimaginat de-a lungul anilor

Publicat

Simbolul galben cu faţă zâmbitoare a fost creat în 1963, în Worcester, Massachussetts, când designer-ului grafic Harvey Ball i-a fost cerut de conducerea unei firmă să producă o formă de a îmbunătăţi moralul angajaţilor săi, informează ziarul Alba24.ro.

Dacă e să ne luăm după relatarea poveştii, lui Ball i-au fost necesare 10 minute pentru a crea un simbol care în zilele noastre va fi devenit o parte integrată şi integrantă a culturii. A primit 45 de dolari pentru munca lui.

Pentru o imagine care a rezistat atât de mulţi ani, logica din spatele creaţiei este amuzant de simplă – Ball afirmă că smiley face-ul este o operă fără prea multe complexităţi în spate: „Am desenat un cerc cu o faţă care zâmbeşte pe o hârtie galbenă, pentru că era luminoasă şi ducea cu gândul la strălucirea Soarelui”.

Compania a produs mii de nasturi şi insigne, iar popularitatea simbolului a dus la înregistrarea lui ca marcă la începutul anilor ‘70 de către Bernard şi Murray Spain. Smiley face-ul a fost înregistrat cu slogan „Have a Happy Day” (Să ai o zi fericită). Doar un an mai târziu, jurnalistul francez Franklin Loufrani a lansat Compania Smiley, care a devenit, ulterior, un gigant în domeniul licenţierii.

Substanţial, smiley face-ul nu se diferenţiază foarte tare de orice alt simbol – o imagine căreia i-a fost dată un înţeles specific. Marcel Danesi, profesor de semiotică şi antropologie la Universitatea din Toronto spune că simbolurile sunt „precum mici capsule care ne spun despre ce e vorba în legătură cu anumite lucruri, în termenii noştri personali”. La fel ca limbajul, „ele formează un sistem retoric care uneşte o întreagă societate. Trăim prin simboluri”, spune Danesi.

Stabilitatea acestui „sistem” rămâne încă în discuţie. La suprafaţă, smiley face-ul este simplu şi produce o stare de bine, este uşor de învăţat şi de reprodus. În anumite contexte, produce o senzaţie de bucurie copilărească, creşterea moralului care a inspirat însăşi producerea acestui simbol.

Simbolul, imprimat pe pastile de ecstasy și fluturașe ale DJ-ilor

Esenţa simbolului stă, totuşi, în felul în care a fost el interpretat şi reimaginat de-a lungul anilor. Printre cei care „au adăugat” la simbolistica smiley face-ului se numără trupe precum Nirvana şi Talking Heads. Simbolul „a înflorit” în perioada culturii rave a anilor ‘80 şi ‘90, a ajuns imprimat pe pastile ecstasy şi fluturaşe ale DJ-ilor.

Astfel, smiley face-ul are o simbolistică duală: pe de-o parte reprezintă un simbol al contraculturii, iar pe de alta este încarnarea simbolică a consumerismului american. Reprezentanţii Companiei Smiley, care a avut câştiguri de 419,9 milioane de dolari în 2017, spun că smiley face-ul este ceva mai mult decât un simbol, el reprezintă „un spirit şi o filosofie”. Deşi compania este globală, această frază, în mod particular, atinge o coardă sensibilă a americanilor. Prezintă obsesia americanilor cu fericirea şi cu lucrurile care trebuie cumpărate pentru a o obţine.

Atunci când apare în artă, el capătă alte sensuri, unele deviate sau exagerate. Nate Lowman a creat noi forme ale smiley face-ului, unele copilăreşti, desenate neatent şi colorate în afara liniilor. Conform unui profil realizat în New York Times, Lowman este „oarecum obsedat” de smiley face. Lowman vede în el „o mască colectivă, isteria tulburată de a părea fericit”.

Este greu să vorbim de smiley face fără să aducem vorba şi de noile incarnaţii ale sale – emoji şi alte astfel de simboluri pe care le folosim pentru a comunica mai uşor pe reţelele sociale sau în mailurile de serviciu. Smiley face-ul nu mai este un simbol de sine stătător, ci doar o „literă” dintr-o limbă vizuală online.

Deşi pentru inventarea emoticonului este creditat Shigetaka Kurita, angajat la compania de telecomunicaţii japoneză NTT Docomo, principalul set de emoticonuri este indivizibil de design-ul original al lui Harvey Ball.

În timp ce comunicarea online devine din ce în ce mai răspândită, smiley face-ul capătă şi el o gamă din ce în ce mai nuanţată de trăiri. Poate să fie un simbol pentru fericire autentică, sau un înlocuitor pentru cuvinte care, spuse în formele lor uzuale, ar putea părea mult prea dure. Apariţia emoticonurilor a dus la o serie imensă de studii şi eseuri asupra evoluţiei limbajului online.

Având în vedere proliferarea sa nestăvilită, ar putea smiley face-ul să-şi piardă vreodată valorea simbolistică? Dacă el poate să reprezinte orice atunci nu poate să reprezinte nimic. Danesi, însă, nu e îngrijorat de această posibilă ameninţare existenţială la adresa smiley face-ului. Cu cât îi dăm mai multă semnificaţii, cu atât el va avea mai multă putere, chiar şi dacă, uneori, nu vom şti cum să o interpretăm. Predicţia mai simplă al lui Danesi este însă: smiley face-ul va continua să existe pentru că e simpatic.

sursa: Alba24.ro, cnn.com


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Ziua Armatei Române, sărbătorită în format restrâns

Publicat

ziua armatei romane

Ziua Armatei României este sărbătorită, luni, printr-o serie de manifestări organizate în format restrâns, în principalele garnizoane din ţară şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români, informează MApN.

Luni, se vor organiza ceremonii militare şi religioase la Monumentul Eroilor Patriei din cel de-al Doilea Război Mondial din Bucureşti şi la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I – la acest din urmă eveniment vor participa preşedintele Klaus Iohannis şi prim-ministrul Florin Cîţu.

De asemenea, la Sinaia şi la Carei vor avea loc ceremonii şi depuneri de jerbe şi de flori.

Ceremonii similare vor avea loc în cimitire şi la monumente ale ostaşilor români din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Federaţia Rusă, Polonia, Republica Moldova şi Ungaria.

În campaniile celui de-Al Doilea Război Mondial, efortul de război a implicat dislocarea pe front a aproximativ 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 şi-au pierdut viaţa, aproape 60.000 au fost daţi dispăruţi, iar peste 330.000 au fost răniţi în luptă.
(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Accesul în sediile instanțelor și parchetelor nu se face în baza certificatului verde

Publicat

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) informează că noile restricţii adoptate de Guvern pentru limitarea efectelor pandemiei de COVID- 19 nu vizează activitatea instanţelor şi parchetelor.

„Prevederile HG nr.1130/2021 pentru modificarea anexelor nr. 2 şi 3 la HG nr.1090/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 octombrie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, justificate în contextul pandemic existent în România, nu vizează activitatea instanţelor şi parchetelor de pe lângă acestea. În urma analizei, atât direcţia internă a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui CSM, cât şi Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă au apreciat că prevederile HG nr.1130/2021 nu intră în conflict şi nu sunt aplicabile domeniului justiţiei, odată ce legiuitorul a stabilit printr-un demers legislativ special organizarea şi desfăşurarea activităţii instanţelor şi parchetelor de pe lângă acestea în contextul pandemiei de COVID-19”, a transmis duminică CSM într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, activitatea instanţelor şi parchetelor de pe lângă acestea se va desfăşura în aceleaşi condiţii ca şi cele anterioare HG nr.1130/2021, atât în ceea ce priveşte actul de judecată şi de urmărire penală, cât şi în ceea ce priveşte accesul justiţiabililor în sediile acestora, cu respectarea strictă a regulilor de protecţie luate de autorităţi în scopul limitării efectelor pandemiei.

Totodată, CSM respinge speculaţiile publice în sensul împotrivirii faţă de măsurile restrictive luate prin HG nr.1130/2021, subliniind că aplicabilitatea acestui act normativ nu vizează activităţile specifice desfăşurate de instanţe şi parchetele de pe lângă acestea şi recomandă în continuare respectarea tuturor măsurilor luate de autorităţi în scopul limitării efectelor pandemiei. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Incidența COVID în București, în scădere pentru a doua zi la rând

Publicat

Incidența COVID în Capitală a scăzut, duminică, până la 16,38 la mia de locuitori, aceasta fiind a doua zi de scădere ușoară, a anunțat DSP.

Potrivit DSP București, incidența COVID în Capitală este duminică de 16,38 la mie, față de 16,53 cât a fost cea înregistată sâmbătă.

Aceasta este a doua zi de scădere a incidenței, după ce vineri a fost de 16,54 la mie.

Recent, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a respins propunerea INSP de introducere a carantinei în București și județul Ilfov. Anterior, propunerea fusese respinsă și de grupul tehnico-științific din subordinea CNSU.

Comitetul a decis, însă, intensificarea controalelor privind respectarea măsurilor de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Medicamentele pentru tratamentul pacienților COVID oferite de Franța au ajuns în România

Publicat

medicamente

Medicamentele și echipamentele pentru tratamentul pacienților COVID oferite de Franța au ajuns în România. Recepția ajutorului a fost făcută de ambasadorul Franței în România, Excelența Sa doamna Laurence Auer și secretarul de stat, șef al DSU, Raed Arafat.

Ambasadorul Franței în România a participat duminică la evenimentul de la Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției – Ciolpani.

„Sunt medicamente pentru reanimare, mecanismul european de protecție civilă merge foarte bine”, a declarat Laurence Auer, Ambasadorul Republicii franceze în România

Șeful DSU, Raed Arafat, a vorbit despre mecanismul european de solidaritate.

„Pentru noi este un ajutor extraordinar, arată solidaritatatea europeană în momentele dificile… Dozele sunt pentru pacienții sedați de la Terapie Intensivă, sunt medicamente de mare importanță, vor ajunge pentru un timp suficient”, a explicat Raed Arafat.

Șeful DSU a mai dezvăluit ce se va întâmpla cu medicamentele aduse din Franța.

„Vor ajunge la Unifarm, la zona refrigerată. Ministerul Sănătății va face planul de distribuire și Unifarm le va distribui. Ministerul va decide unde se duc medicamentele”, a mai spus Arafat.

Raed Arafat a mai anunțat că, în prezent, autoritățile române vorbesc cu Polonia și Ungaria pentru noi transferuri de pacienți COVID. De asemenea, România a primit oferte de ajutor și din alte țări, a precizat Arafat.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe