Connect with us

ACTUALITATE

Povestea celui mai cunoscut emoticon. Cum a apărut Smiley Face acum 56 de ani și cum a fost reimaginat de-a lungul anilor

Publicat



Simbolul galben cu faţă zâmbitoare a fost creat în 1963, în Worcester, Massachussetts, când designer-ului grafic Harvey Ball i-a fost cerut de conducerea unei firmă să producă o formă de a îmbunătăţi moralul angajaţilor săi, informează ziarul Alba24.ro.

Dacă e să ne luăm după relatarea poveştii, lui Ball i-au fost necesare 10 minute pentru a crea un simbol care în zilele noastre va fi devenit o parte integrată şi integrantă a culturii. A primit 45 de dolari pentru munca lui.

Pentru o imagine care a rezistat atât de mulţi ani, logica din spatele creaţiei este amuzant de simplă – Ball afirmă că smiley face-ul este o operă fără prea multe complexităţi în spate: „Am desenat un cerc cu o faţă care zâmbeşte pe o hârtie galbenă, pentru că era luminoasă şi ducea cu gândul la strălucirea Soarelui”.

Compania a produs mii de nasturi şi insigne, iar popularitatea simbolului a dus la înregistrarea lui ca marcă la începutul anilor ‘70 de către Bernard şi Murray Spain. Smiley face-ul a fost înregistrat cu slogan „Have a Happy Day” (Să ai o zi fericită). Doar un an mai târziu, jurnalistul francez Franklin Loufrani a lansat Compania Smiley, care a devenit, ulterior, un gigant în domeniul licenţierii.

Substanţial, smiley face-ul nu se diferenţiază foarte tare de orice alt simbol – o imagine căreia i-a fost dată un înţeles specific. Marcel Danesi, profesor de semiotică şi antropologie la Universitatea din Toronto spune că simbolurile sunt „precum mici capsule care ne spun despre ce e vorba în legătură cu anumite lucruri, în termenii noştri personali”. La fel ca limbajul, „ele formează un sistem retoric care uneşte o întreagă societate. Trăim prin simboluri”, spune Danesi.

Stabilitatea acestui „sistem” rămâne încă în discuţie. La suprafaţă, smiley face-ul este simplu şi produce o stare de bine, este uşor de învăţat şi de reprodus. În anumite contexte, produce o senzaţie de bucurie copilărească, creşterea moralului care a inspirat însăşi producerea acestui simbol.

Simbolul, imprimat pe pastile de ecstasy și fluturașe ale DJ-ilor

Esenţa simbolului stă, totuşi, în felul în care a fost el interpretat şi reimaginat de-a lungul anilor. Printre cei care „au adăugat” la simbolistica smiley face-ului se numără trupe precum Nirvana şi Talking Heads. Simbolul „a înflorit” în perioada culturii rave a anilor ‘80 şi ‘90, a ajuns imprimat pe pastile ecstasy şi fluturaşe ale DJ-ilor.

Astfel, smiley face-ul are o simbolistică duală: pe de-o parte reprezintă un simbol al contraculturii, iar pe de alta este încarnarea simbolică a consumerismului american. Reprezentanţii Companiei Smiley, care a avut câştiguri de 419,9 milioane de dolari în 2017, spun că smiley face-ul este ceva mai mult decât un simbol, el reprezintă „un spirit şi o filosofie”. Deşi compania este globală, această frază, în mod particular, atinge o coardă sensibilă a americanilor. Prezintă obsesia americanilor cu fericirea şi cu lucrurile care trebuie cumpărate pentru a o obţine.

Atunci când apare în artă, el capătă alte sensuri, unele deviate sau exagerate. Nate Lowman a creat noi forme ale smiley face-ului, unele copilăreşti, desenate neatent şi colorate în afara liniilor. Conform unui profil realizat în New York Times, Lowman este „oarecum obsedat” de smiley face. Lowman vede în el „o mască colectivă, isteria tulburată de a părea fericit”.

Este greu să vorbim de smiley face fără să aducem vorba şi de noile incarnaţii ale sale – emoji şi alte astfel de simboluri pe care le folosim pentru a comunica mai uşor pe reţelele sociale sau în mailurile de serviciu. Smiley face-ul nu mai este un simbol de sine stătător, ci doar o „literă” dintr-o limbă vizuală online.

Deşi pentru inventarea emoticonului este creditat Shigetaka Kurita, angajat la compania de telecomunicaţii japoneză NTT Docomo, principalul set de emoticonuri este indivizibil de design-ul original al lui Harvey Ball.

În timp ce comunicarea online devine din ce în ce mai răspândită, smiley face-ul capătă şi el o gamă din ce în ce mai nuanţată de trăiri. Poate să fie un simbol pentru fericire autentică, sau un înlocuitor pentru cuvinte care, spuse în formele lor uzuale, ar putea părea mult prea dure. Apariţia emoticonurilor a dus la o serie imensă de studii şi eseuri asupra evoluţiei limbajului online.

Având în vedere proliferarea sa nestăvilită, ar putea smiley face-ul să-şi piardă vreodată valorea simbolistică? Dacă el poate să reprezinte orice atunci nu poate să reprezinte nimic. Danesi, însă, nu e îngrijorat de această posibilă ameninţare existenţială la adresa smiley face-ului. Cu cât îi dăm mai multă semnificaţii, cu atât el va avea mai multă putere, chiar şi dacă, uneori, nu vom şti cum să o interpretăm. Predicţia mai simplă al lui Danesi este însă: smiley face-ul va continua să existe pentru că e simpatic.

sursa: Alba24.ro, cnn.com

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Comisia Europeană cere ridicarea TUTUROR restricţiilor la frontierele interne ale UE, până la sfârşitul lunii iunie

Publicat

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a lansat un apel la ridicarea până la sfârşitul lui iunie a tuturor restricţiilor şi controalelor la frontierele interne ale UE introduse pentru a lupta împotriva pandemiei de COVID-19, potrivit unui interviu difuzat joi de Euronews, scrie AFP.

“Ne aflăm foarte aproape de o situaţie în care va trebui să ridicăm toate restricţiile şi controalele la frontierele interne”, a declarat Ylva Johansson cu o zi înainte de o reuniune prin videoconferinţă a miniştrilor europeni de interne.

“Mâine le voi propune statelor membre să ridice toate controalele la frontierele interne cât mai curând posibil şi cred că o dată bună pentru asta ar trebui să fie sfârşitul lui iunie”, a spus comisarul european.

Ea s-a declarat “foarte mulţumită” să vadă statele membre “deschizând din nou UE şi spaţiul Schengen”. “Cetăţenii doresc într-adevăr să îşi recapete libertatea de mişcare”, a adăugat ea, exprimându-şi satisfacţia că situaţia epidemiologică se ameliorează rapid în numeroase state membre.

Apariţia pandemiei a determinat ţările europene să ia în martie diverse măsuri pentru a-şi închide frontierele.

Odată cu apropierea sezonului turistic estival, numeroase ţări, ca Belgia şi Franţa, au anunţat redeschiderea frontierelor cu celelalte state europene de la 15 iunie. Germania va ridica de la aceeaşi dată avertismentele de călătorie în Europa. Italia s-a redeschis turiştilor europeni de miercuri.

În pofida unor eforturi de coordonare, ridicarea restricţiilor nu se face fără nemulţumiri. În special decizia Spaniei de a redeschide abia la 1 iulie frontierele sale terestre cu Franţa şi Portugalia a iritat Lisabona.

Pe de altă parte, în următoarele zile este aşteptată o decizie cu privire la frontierele externe ale UE şi spaţiului Schengen, care în prezent sunt închise până la 15 iunie. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

192 de cetăţeni români, repatriați din Germania şi Austria cu două curse aeriene speciale

Publicat

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a informat că, miercuri, 192 de cetăţeni români au fost aduşi în ţară din Germania şi Austria, parte a demersurilor de repatriere în contextul pandemiei COVID-19.

Dintre aceştia, 176 se aflau pe teritoriul Republicii Federale Germania şi 16 în Austria.

Grupul de cetăţeni români repatriaţi din Germania a inclus şi persoane aflate în tranzit pe teritoriul acestei ţări, revenite din Statele Unite ale Americii, Canada şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, precum şi un caz medical, precizează MAE.

Repatrierea a fost asigurată cu două curse aeriene speciale operate de compania TAROM, pe rutele Bucureşti – Munchen – Frankfurt – Bucureşti şi Bucureşti – Viena – Bucureşti.

De asemenea, demersurile autorităţilor române au permis revenirea în ţară şi a nouă cetăţeni străini rezidenţi în România.

Ministerul Afacerilor Externe subliniază importanţa verificării cu atenţie, anterior oricăror deplasări, a informaţiilor postate pe site-ul său privind sfaturile şi alertele de călătorie, precum şi a informaţiilor de interes publicate pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României în străinătate. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

În primele patru luni ale anului, radierile de firme în scădere cu aproape 73%

Publicat

Numărul firmelor radiate a scăzut în primele patru luni din 2020 cu 72,87%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, şi s-a cifrat la 15.179, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 2.089 firme (cu 62,85% mai puţine faţă de ianuarie-aprilie 2019) şi în judeţele Constanţa – 714 (minus 45,33%), Cluj – 680 (minus 63,24%) şi Timiş – 625 (minus 59,60%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa, respectiv 117 (în scădere cu 70,08% faţă de anul aceeaşi perioadă din 2019), Covasna – 117 (minus 72,85%) şi Călăraşi – 134 (minus 79,06%).

În primele patru luni din 2020, în niciun judeţ nu s-au înregistrat creşteri ale numărului de radieri, în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în judeţele Maramureş (85,68%), Gorj (84,43%) şi Teleorman (84,33%).

În luna aprilie 2020 au fost înregistrate 1.388 de radieri, cele mai mult în Bucureşti (218) şi judeţele Cluj (109), Constanţa (99) şi Timiş (78)

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 4.068 (minus 76,55% raportat la ianuarie-aprilie 2019), construcţii – 1.393 (minus 74,5%) şi agricultură, silvicultură şi pescuit – 1.251 (minus 88,46%). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Sectorul construcţiilor are nevoie de românii care s-au întors în ţară

Publicat

constructii

Sectorul construcţiilor are nevoie de românii care s-au întors în ţară, în contextul pandemiei de COVID-19, în condiţiile în care deficitul de forţă de muncă în acest domeniu ajunge la 500.000 de persoane, potrivit unui comunicat de presă al Asociaţiei Române a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA).

Organizaţia consideră că întoarcerea românilor în contextul pandemiei de COVID-19 reprezintă o şansă unică pentru a menţine şi valorifica în ţară această categorie de forţă de muncă. În acest sens, membrii ARCA propun tuturor patronatelor din domeniul construcţiilor şi autorităţilor responsabile din acest sector, spre dezbatere, un plan pentru angajarea românilor care lucrează, în mod normal, în afara graniţelor şi care au revenit în ţară de la începutul anului.

În prezent, deficitul de forţă de muncă în sectorul construcţiilor (construcţii/reabilitări autostrăzi, construcţii/reabilitări drumuri sau reţele edilitare în mediul rural şi în mediul urban, construcţii civile) din România ajunge la aproximativ 500.000 de persoane.

Mulţi dintre românii care au revenit în ţară sunt specializaţi în domeniul construcţiilor şi pot fi integraţi cu uşurinţă în activitatea şantierelor deschise la nivel naţional.

Asociaţia Română a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA) are mai multe propuneri pentru a facilita accesul românilor care s-au întors în ţară la oferta locurilor de muncă din domeniul construcţiilor, după cum urmează: crearea unei platforme on-line de către autorităţi, cu ajutorul căreia, românii care au revenit în ţară, în contextul pandemiei de COVID-19, să se poată înscrie în domeniul în care pot activa; realizarea unei burse on-line a locurilor de muncă în domeniul construcţiilor, printr-un efort comun al patronatelor din acest sector, alături de autorităţile responsabile; realizarea unui parteneriat solid stat – companii private din domeniul construcţiilor pentru instruirea forţei de muncă şi atestarea celor care au nevoie de o calificare generatoare de venituri mai mari, corespunzătoare nivelului de pregătire; crearea, cu sprijinul autorităţilor din domeniile Educaţiei şi Muncii şi Protecţiei Sociale, a unui mecanism simplu şi rapid prin care să fie echivalate atestatele sau diplomele de calificare obţinute de români în străinătate.

ARCA menţionează că soluţiile propuse ar determina o dezvoltare rapidă a sectorului construcţiilor, ar reduce atât şomajul în rândul celor care s-au întors în ţară, cât şi munca “la negru” din acest domeniu şi, cel mai important, le-ar permite acestor persoane să rămână acasă, alături de familiile lor, şi să aibă un nivel de trai decent. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate