Sute de pelerini din întreaga Oltenie, dar şi din ţară sunt aşteptaţi, vineri, la hramul Mânăstirii Hurezi pentru a-i prăznui pe Sfinţii Martiri Brâncoveni, de la a căror tragică moarte s-au împlinit 305 ani.

Reprezentanţii Arhiepiscopiei Râmnicului au anunţat că Sfânta Liturghie de anul acesta va fi săvârşită de Înaltpreasfinţitul Irineu, arhiepiscop al Craiovei şi mitropolitul Olteniei, împreună cu Înaltpreasfinţitul Varsanufie, arhiepiscopul Râmnicului.

Cu această ocazie, credincioşii vor putea să se închine şi la moaştele domnitorului Constantin Brâncoveanu, aduse în urmă cu cinci ani la cea mai vestită ctitorie a sa şi locul unde ar fi vrut să fie înhumat.

Vezi și MESAJE de Sfinţii Arhangheli MIHAIL și GAVRIL 2019. Felicitări și urări pentru oameni dragi. Colegi, rude, prieteni

Domnitorul Constantin Brâncoveanu a fost decapitat pe 15 august 1714, la Constantinopol, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ştefan, Radu şi Matei) şi cu sfetnicul Ianache Văcărescu, ginerele său, aceasta fiind una dintre cele mai cumplite tragedii pe care le-a cunoscut istoria României, după cum au caracterizat-o istoricii români.

„Sfântul Constantin Brâncoveanu şi fiii săi au rămas neclintiţi în credinţa lor, astfel că în ziua când domnitorul împlinea 60 de ani şi ar fi trebuit să o sărbătorească pe Marica Doamna, el a primi sfârşitul mucenicesc. Cele şase trupuri decapitate au fost aruncate în Marea Marmara, în apropiere de Bosfor, iar capetele „purtate în prăjini” pe uliţele cetăţii, au fost înfipte la o poarta a Seraiului şi ţinute acolo trei zile, după care au fost aruncate în mare. Buni creştini au pescuit trupurile din mare şi le-au îngropat în mare taină în biserica Adormirii Maicii Domnului din insula Halki la a cărei întreţinere Brâncoveanu contribuise în timpul vieţii sale”, a spus directorul Direcţiei pentru Cultură Vâlcea, Florin Epure.

El a precizat că osemintele voievodului martir au fost aduse în ţară de Marica Doamna, în anul 1720 şi îngropate în mare taină în biserica Sfântul Gheorghe-Nou din Bucureşti, de unde autorităţile din Vâlcea au cerut să fie aduse la Horezu încă din 2007.

„La 16 august 2007, de ziua hramului Sfinţilor Brâncoveni, cu ocazia comemorării a 293 de ani de la moartea martirică şi aniversarea a 310 ani de la ctitorirea Mănăstirii Hurezi, reprezentanţii Episcopiei Râmnicului,ai Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea şi ai Primăriei oraşului Horezu au semnat documentul „Memoriul pentru aducerea Sfintelor Moaşte ale voievodului martir Constantin Brâncoveanu de la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti, la ctitoria sa de la Hurezi”. Documentul, care purta semnăturile şi dorinţa vâlcenilor pentru o reparaţie istorică şi morală şi pentru a împlini voinţa domnitorului de a fi înhumat în ctitoria sa de la Hurezi, a fost primit de Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu ocazia vizitei la Râmnicu Vâlcea, în ziua de 13 noiembrie 2010.După pelerinajul organizat în urmă cu cinci ani de Preafericitul Daniel, când racla cu Sfintele Moaşte a poposit la mai multe ctitorii brâncoveneşti din ţară, în zilele de 11 – 12 octombrie 2014 a ajuns, în cele din urmă acasă, la Sfânta Mănăstire Hurezi. O părticică din Sfintele Moaşte ale domnitorului-martir a rămas pentru veşnicie la ctitoria de la Hurezi şi o alta la Mănăstirea Surpatele, ctitoria Maricăi Doamna”, a mai spus directorul Direcţiei pentru Cultură Vâlcea.

Constantin Brâncoveanu şi fii săi au fost canonizaţi pe 20 iunie 1992 de Biserica Ortodoxă Română, care a stabilit ziua de 16 august ca zi de pomenire a lor pentru a nu se suprapune cu praznicul Adormirii Maicii Domnului. AGERPRES