Elevii români au câstigat concursul național de robotică Canada Cup 2021.

Cei 13 elevi fac parte din echipa Quantum Robotics – echipa de robotică a Liceul Teoretic Internațional de Informatică București (ICHB) – si a fost cea mai premiată echipă din competitia natională de robotică a Canadei, FIRST Tech Challenge „Canada Cup”. Competitia a avut loc in perioada 5-12 iunie 2021, in mediul online, si au participat cele mai bune 30 de echipe din Canada, Statele Unite ale Americii, România și Germania.

Comunicat de presă furnizat și asumat de Asociația Quantum Robotics

Citește comunicatul în întregime la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=15111

sursa: mediafax.ro

sursa foto: Quantum Robotics #14270 / Facebook

Peste 400 de foşti angajaţi ai unei fabrici de încălţăminte din municipiul Reghin au reuşit să obţină în instanţă recunoaşterea faptului că au lucrat într-un mediu toxic, iar alţi circa 600 de foşti angajaţi au încă procese pe rol.

Unul dintre foştii angajaţi este Viorica Grama, care a fondat o asociaţie şi a început demersurile în instanţă în anul 2016, după precedentul creat în cazul fabricii “Clujana” din Cluj-Napoca.

“Fabrica nu a lăsat comisia de expertiză să intre în fabrică. Au fost cinci ani de procese, dar am câştigat în cele din urmă. Am obţinut în instanţă recunoaşterea faptului că am lucrat în mediu toxic, deşi era industrie uşoară.

Prin sentinţa judecătorească beneficiem de o creştere e pensiei cu 50 până la 380 de lei. Am obţinut ca anii de muncă să fie recalculaţi în grupa de II-a de muncă şi se adaugă la vechimea iniţială.

Contează pentru noi acest succes datorită faptului că pensiile sunt de mizerie, întrucât industria încălţămintei era încadrată în industria uşoară. În prima fază am câştigat peste 400 de foşti muncitori, mai sunt peste 200 în stadiu avansat şi alţi peste 400 au anunţat că pornesc demersuri în instanţă”, a declarat Viorica Grama.

Oamenii spun că, deşi nu au fost fumători, mulţi au ieşit la pensie având astm bronşic, fiindcă au lucrat zi de zi într-un mediu toxic.

“Nu a fost uşor, dar oamenii se bucură de aceste sporuri, până acum până la 900 de persoane au cerut să se demonstreze că s-a lucrat în mediu toxic, praf şi noxe şi acum majoritatea beneficiază de grupa a doua de muncă. Oamenii să facă aceste demersuri, vor câştiga şi vor fi mulţumiţi”, a susţinut fostul maistru Vian Bonţ. Agerpres

Peste 1.000 de pasageri pe zi au circulat, în ultima săptămână, cu trenul între Gara de Nord şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni), a anunţat, luni, pe pagina sa de Facebook, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă.

“Cifra zilei care ne bucură: peste 1000 pasageri pe zi, în medie, la trenul Gara de Nord-Otopeni, în ultima săptămână. Şi continuă să crească, pe măsură ce revenim la normalitate şi oamenii află de această opţiune: 1) convenabilă – staţia de tren este chiar la ieşirea din terminalul Sosiri Internaţionale; 2) ieftină – 4 lei/călătorie; 3) rapidă – 20-25 de minute; 4) comodă – trenuri curate, legături multiple de la Gara de Nord”, a scris ministrul pe reţeaua de socializare.

Potrivit acestuia, creşterea este semnificativă şi vine în contextul unei reveniri a traficului de pasageri pe Aeroportul Henri Coandă – 17.000 pasageri/zi, media ultimei săptămâni.

“Suntem încă departe de perioada ante-pandemie (38% faţă de perioada similară a anului 2019)”, a subliniat ministrul.

Circulaţia trenurilor pe linia de cale ferată între Gara de Nord şi Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă” Bucureşti a început la 13 decembrie 2020.

Potrivit unui comunicat al Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA din 9 decembrie 2020, legătura directă între Gara de Nord şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti este asigurată pe relaţia Bucureşti Nord – Mogoşoaia – Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă” Bucureşti (şi retur) de 72 de trenuri (36 de perechi), care aparţin SNTFC CFR Călători, Regio Călători şi Transferoviar Călători. Agerpres

Curtea de Apel Bucureşti a desfiinţat, luni, decizia Tribunalului Bucureşti din 27 mai prin care a fost respinsă cererea lui Dragnea de eliberare condiţionată din închisoare, procesul fiind mutat la Tribunalul Giurgiu.

Pe 27 mai, Tribunalul Bucureşti respinsese cererea în care Liviu Dragnea solicita să fie eliberat din Penitenciarul Rahova, unde execută o pedeapsă de trei ani şi jumătate primită în 2019 în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Înainte de decizia tribunalului, Dragnea a deschis un alt proces la Curtea de Apel Bucureşti în care fostul lider PSD solicita strămutarea, de la Tribunalul Bucureşti la un alt tribunal din ţară, a procesului privind eliberarea sa condiţionată din închisoare. Dragnea susţinea că judecătorii de la Tribunalul Bucureşti nu pot fi imparţiali în judecarea cererii sale, deoarece au semnat o petiţie faţă de modificarea Legilor justiţiei, pe vremea guvernării PSD.

Deşi decizia Tribunalului Bucureşti era una definitivă, Curtea de Apel Bucureşti a desfiinţat-o, iar procesul se va muta la Giurgiu.

“Admite cererea de strămutare formulată de către petentul Dragnea Liviu Nicolae cu privire la dosarul nr.7901/302/2021. În baza art.74 alin.2 Cod proc.penală dispune strămutarea judecării contestaţiilor formulate de către petentul Dragnea Liviu-Nicolae şi de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr.1025 pronunţată la data de 27.04.2021 de către Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarul nr.7901/302/2021 de la Tribunalul Bucureşti la Tribunalul Giurgiu. În baza art.74 alin.5 Cod proc.penală desfiinţează decizia penală nr.529 din data de 27.05.2021 pronunţată de către Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală în dosarul nr.7901/302/2021. În temeiul art.74 alin.4 Cod proc.penală înştiinţează Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Giurgiu despre admiterea cererii de strămutare. Fără cale de atac”, se arată în hotărârea CAB.

Liviu Dragnea se află în penitenciar din 27 mai 2019, când a fost condamnat definitiv de Instanţa supremă la 3 ani şi 6 luni de închisoare.

Fostul lider al PSD a avut mai multe conflicte cu cei din conducerea Penitenciarului Rahova, intentând mai multe procese, pe motiv că nu este lăsat să muncească în atelierul auto al închisorii.

Conducerea penitenciarului i-a retras dreptul la muncă, după ce Dragnea a acordat un interviu online fostei sale consiliere Anca Alexandrescu, în prezent jurnalist la Realitatea Plus.

Ulterior, Dragnea a câştigat mai multe procese cu penitenciarul, instanţele stabilind că i s-au încălcat mai multe drepturi, printre care dreptul la muncă şi la îngrijire medicală. Agerpres