Premierul Florin Cîțu intervine în problema deșeurilor din București, spunând că dacă sancțiunile sunt prea mici, vor crește.

Florin Cîțu a răspuns, joi, la Alba Iulia, la o întrebare legată de problema deșeurilor din București.

„Trebuie să ne uităm, până la urmă sunt sancțiunile prea mici? Dacă sunt prea mici sancțiunile, mergem și le creștem. (…) Eu aș vrea să trecem de la faza aceasta de constatare a situației și mă adresez la toți cei care am văzut că merg și arată că este gunoi acolo. Toți acești oameni, ca reprezentanți ai statului român, au atribuții foarte clare. Unde sunt probleme dați amendă, recuperați amenda și rezolvați situația”, a spus premierul.

Cîțu a adăugat că probleme nu se rezolvă doar făcând pe „agenții constatatori”, iar dacă este nevoie de sancțiuni mai mari, vor crește: „dar haideți să facem ceva, nu doar să mergem să arătăm că asta e problema și după aceea să ne spălăm pe mâini. Aștept de la agențiile statului care au abilități în aceste domenii să vină cu propuneri clare, dar și să aplice legea astăzi pentru toată lumea”. MEDIAFAX

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a anunţat joi că acoperirea vaccinală la nivel naţional este de aproape 25% din populaţia eligibilă.

Potrivit medicului militar, cea mai mare rată de acoperire vaccinală se înregistrează în Bucureşti – aproape 45% din populaţia eligibilă – şi Cluj – cu peste 41%.

“Este important să creştem numărul de cabinete de medicină de familie în care se vaccinează. Sunt, în momentul de faţă, peste 2.360 de cabinete de medicină de familie care au activitate de vaccinare, cele mai mult primind vaccin de la compania Johnson & Johnson şi s-au administrat până la acest moment peste 167.000 de doze de vaccin în cabinetele de medicină de familie. (…)

Municipiul București, cea mai mare rată de acoperire vaccinală

Municipiul Bucureşti are cea mai mare rată de acoperire vaccinală. Ne apropiem de 45% din populaţia eligibilă, urmat de Cluj, cu peste 41% rată de acoperire vaccinală din populaţia eligibilă şi vorbim de o rată de acoperire vaccinală la nivel naţional de aproape 25% din populaţia eligibilă”, a spus Valeriu Gheorghiţă la conferinţa online “Pandemia COVID-19: Vaccinuri. Vaccinare”, organizată de Academia de Ştiinţe Medicale.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a arătat că vaccinarea reprezintă soluţia la “îndemână” până la o eventuală apariţie a unui tratament “care să îşi facă efectul”.

“Vaccinarea este soluția”

“Virusul va rămâne cu noi. Vaccinarea este soluţia la îndeamnă până la o eventuală apariţie a unui tratament care să îşi facă într-un fel sau altul efectul. (…)

Vaccinarea cu AstraZeneca, din cauza unor percepţii care au evoluat negativ, a ajuns să scadă. (…) Raportarea la corpul medical este principalul element la care trebuie să ne gândim în perioada următoare. (…)

Dacă vorbim de auditoriu – în România ştim că a fost întotdeauna o oarecare percepţie mai slabă faţă de media europeană cu privire la vaccinare. Avem câteva zone unde vaccinarea nu era la cotele cele mai ridicate.

Vorbim de etapele pre-COVID-19. (…) Faptul că a fost o acţiune şi o campanie de vaccinare sprijinită de toate autorităţile şi de mediul privat în egală măsură şi-a spus cuvântul”, a spus medicul.

AGERPRES

Compania Pfizer a anunțat că medicamentul său pentru artrita reumatoidă, Xeljanz, a redus decesul sau insuficienţa respiratorie la pacienţii spitalizaţi cu pneumonie Covid-19 din Brazilia.

Pfizer a spus că incidenţa decesului sau a insuficienţei respiratorii a fost de 18,1% la pacienţii trataţi cu acest medicament, comparativ cu 29% la ceilalţi. Efecte adverse grave au apărut la 20 de pacienţi trataţi cu medicament, potrivit Reuters.

Xeljanz, care aparţine unei clase de medicamente numite inhibitori JAK şi tratează, de asemenea, colita ulcerativă a bolii autoimune, nu a fost aprobat pentru utilizare în nicio ţară pentru tratamentul Covid-19 până în prezent.

Pfizer şi partenerul german BioNTech au creat unul dintre cele trei vaccinuri anti-Covid-19, aprobate şi folosite în prezent.

Rezultatele studiului, care a testat medicamentul în cazul a 289 de pacienţi adulţi spitalizaţi cu boli respiratorii cauzate de coronavirus, au fost publicate în New England Journal of Medicine.

sursa: mediafax.ro

Oraşul Umea din Suedia şi oraşul Tampere din Finlanda au cel mai curat aer din Europa, potrivit unui clasament recent al agenţiei de mediu a Uniunii Europene (EEA), transmite dpa.

Particulele fine, poluantul cu cel mai mare impact asupra sănătăţii în ceea ce priveşte moartea prematură şi îmbolnăvirile au fost, de asemenea, scăzute în aerul din Funchal (Madeira), Tallinn (capitala Estoniei) şi oraşul norvegian Bergen, conform sursei citate.

Lista calităţii aerului s-a bazat pe o evaluare a datelor din peste 320 de oraşe din Europa, publicată joi de EEA.

Dintre acestea, 127 de oraşe s-au dovedit a avea o bună calitate a aerului, în timp ce 123 au avut o poluare moderată şi 73 au fost clasificate ca având o calitate slabă sau foarte slabă.

Majoritatea oraşelor situate în partea inferioară a clasamentului se află în Polonia şi în nordul Italiei.

Agenţia europeană de mediu a evaluat poluarea cu particulele în suspensie PM2.5 în 323 de oraşe din 26 de ţări ale UE, dar şi din Islanda, Norvegia şi Elveţia.

Clasamentul a acoperit ultimii doi ani şi nu a inclus toate oraşele europene, omisiuni cauzate de lipsa unor date comparabile. AGERPRES

Sursa foto: (c) Clean Air Institute/facebook