Connect with us

ECONOMIE

Premieră mondială: Comisia Europeană propune introducerea unui permis de conducere digital

Publicat

ce

Comisia Europeană a prezentat miercuri, 1 martie 2023, propuneri de modernizare a normelor privind permisele de conducere, inclusiv introducerea unui permis de conducere digital valabil în întreaga UE, precum şi noi dispoziţii pentru a facilita aplicarea normelor de circulaţie la nivel transfrontalier, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar.

Anul trecut, peste 20.000 de persoane şi-au pierdut viaţa pe drumurile din UE, iar majoritatea victimelor au fost pietoni, biciclişti şi utilizatori de scutere şi motociclete.

Potrivit CE, noile norme vor îmbunătăţi siguranţa pentru toţi participanţii la trafic şi vor ajuta UE să îşi realizeze „Viziunea zero” – fără decese pe drumurile din UE până în 2050.

Ele vor pregăti mai bine conducătorii auto pentru vehiculele cu emisii zero şi pentru conducerea pe drumurile urbane, alături de un număr tot mai mare de biciclete şi vehicule cu două roţi, precum şi de pietoni.

Acestea vor permite, de asemenea, tinerilor conducători auto să dobândească experienţă prin intermediul unui sistem de conducere acompaniată – începând cu vârsta de 17 ani, tinerii vor putea învăţa să conducă şi vor putea obţine un permis de conducere.

Cei care au împlinit vârsta de 17 ani vor putea să conducă singuri după împlinirea vârstei de 18 ani şi să lucreze ca şoferi profesionişti de îndată ce un anumit loc de muncă permite acest lucru.

Acest lucru va contribui la abordarea penuriei actuale de conducători auto.

Premieră mondială: Comisia Europeană propune introducerea unui permis de conducere digital. Ce mai susține documentul citat

„Un obiectiv-cheie al noilor norme va fi îmbunătăţirea siguranţei rutiere, prin măsuri care includ: o perioadă de probă de cel puţin doi ani pentru conducătorii auto începători după trecerea testului şi o normă de toleranţă zero pentru conducerea sub influenţa alcoolului.

Acest lucru este esenţial deoarece, chiar dacă şoferii tineri reprezintă doar 8% din totalul conducătorilor auto, 2 din 5 coliziuni mortale implică un conducător auto sau un motociclist cu vârsta sub 30 de ani.

În plus, se oferă posibilitatea tinerilor de a-şi susţine testul şi de a începe conducerea acompaniată de autoturisme şi camioane începând cu vârsta de 17 ani, pentru a dobândi experienţă de conducere auto”, se precizează în documentul citat.

De asemenea, va fi adaptată formarea şi testarea conducătorilor auto pentru o mai bună pregătire a acestora cu privire la prezenţa utilizatorilor vulnerabili pe şosea.

Acest lucru va contribui la îmbunătăţirea siguranţei pentru pietoni, biciclişti, precum şi pentru utilizatorii de scutere electrice şi biciclete electrice, pe măsură ce UE trece la o mobilitate urbană mai durabilă.

Va exista o evaluare mai bine direcţionată a aptitudinii din punct de vedere medical, luând în considerare progresele înregistrate în tratamentul medical pentru boli precum diabetul.

Premieră mondială: Comisia Europeană propune introducerea unui permis de conducere digital. Conducătorii auto vor fi încurajaţi să îşi actualizeze aptitudinile şi cunoştinţele

Conducătorii auto vor fi, de asemenea, încurajaţi să îşi actualizeze aptitudinile şi cunoştinţele de conducere pentru a ţine pasul cu evoluţiile tehnologice.

Pentru a simplifica recunoaşterea permiselor de conducere între statele membre, Comisia propune introducerea unui permis de conducere digital, în premieră mondială.

Înlocuirea, reînnoirea sau preschimbarea unui permis de conducere vor fi mult mai uşoare, deoarece toate procedurile vor fi online.

În aceeaşi ordine de idei, pentru cetăţenii din ţări din afara UE cu standarde comparabile de siguranţă rutieră va fi mai uşor să îşi schimbe permisul de conducere cu unul UE.

Normele de testare actualizate vor ţine seama de tranziţia către vehicule cu emisii zero. Acestea vor evalua, de exemplu, cunoştinţele şi competenţele legate de sistemele avansate de asistenţă la conducere şi de alte tehnologii automatizate.

Şoferii începători vor fi, de asemenea, informaţi cu privire la modul în care stilul lor de conducere are un impact asupra emisiilor lor – de exemplu, momentul schimbării treptelor de viteză.

În cele din urmă, masa permisă a unui vehicul din categoria B va fi ajustată pentru vehiculele alimentate cu combustibili alternativi, deoarece vehiculele cu emisii zero care funcţionează pe bază de baterii pot fi mai grele.

Premieră mondială: Comisia Europeană propune introducerea unui permis de conducere digital.  La ce au contribuit normele actuale ale UE

Normele actuale ale UE privind asigurarea respectării normelor la nivel transfrontalier au contribuit la asigurarea faptului că persoanele nerezidente care săvârşesc contravenţii rutiere nu rămân anonime.

Cu toate acestea, în 2019, aproximativ 40% din infracţiunile transfrontaliere au rămas nepedepsite, fie pentru că autorul infracţiunii nu a fost identificat, fie pentru că plata nu a fost executată.

Propunerile urmăresc să abordeze acest aspect permiţând autorităţilor de aplicare a legii să aibă acces la registrele naţionale ale permiselor de conducere.

Comisia propune, de asemenea, consolidarea rolului punctelor de contact naţionale consacrate, astfel încât acestea să poată coopera mai bine cu autorităţile de aplicare a legii implicate în cercetarea infracţiunilor. Acest lucru va aborda deficienţele actuale în ceea ce priveşte cooperarea dintre statele membre pentru cercetarea infracţiunilor.

Legea actuală acoperă unele dintre cele mai frecvente şi mai flagrante infracţiuni, cum ar fi excesul de viteză şi conducerea sub influenţa alcoolului.

Comisia propune extinderea domeniului de aplicare al infracţiunilor rutiere la nemenţinerea unei distanţe suficiente în raport cu vehiculul din faţă, depăşirea periculoasă, parcarea periculoasă, traversarea uneia sau mai multor linii albe continue, conducerea pe sens interzis, nerespectarea normelor privind utilizarea coridoarelor de urgenţă şi utilizarea unui vehicul supraîncărcat.

Premieră mondială: Comisia Europeană propune introducerea unui permis de conducere digital. Drepturile vor fi garantate mai eficient prin dispoziţii

Aceste adăugiri vor contribui la reducerea impunităţii pentru astfel de infracţiuni şi vor îmbunătăţi capacitatea statelor membre de a sancţiona contravenienţii din alte state membre. Aceasta va asigura, de asemenea, tratamentul egal al contravenienţilor rezidenţi şi nerezidenţi.

Legile actualizate vor asigura respectarea drepturilor persoanelor acuzate de infracţiuni rutiere.

Nerezidenţii îşi păstrează dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, la prezumţia de nevinovăţie şi la apărare.

Aceste drepturi vor fi garantate mai eficient prin dispoziţii care asigură un conţinut uniform şi emiterea de avize de sancţiune, prin asigurarea faptului că destinatarii acestor avize le pot verifica autenticitatea, şi prin faptul că partajarea de informaţii cu presupuşii contravenienţi devine o cerinţă standard.

Un portal informatic dedicat le va oferi cetăţenilor acces uşor la informaţii privind normele de siguranţă rutieră în vigoare în fiecare stat membru şi, în timp, le va permite să plătească eventualele amenzi în mod direct.

Premieră mondială: Comisia Europeană propune introducerea unui permis de conducere digital. Se va constitui un nou sistem

Pentru a preveni impunitatea în rândul persoanelor care săvârşesc infracţiuni rutiere, se va institui un nou sistem, care va permite o interdicţie de a conduce autovehicule la nivelul UE atunci când un stat membru decide să decadă din drepturi un conducător auto din cauza unei infracţiuni comise pe teritoriul său.

Tragerea la răspundere a autorilor infracţiunilor rutiere în toate statele membre este esenţială pentru siguranţa rutieră.

Cu toate acestea, în conformitate cu normele actuale, atunci când o infracţiune gravă duce la o interdicţie de a conduce, aceasta nu poate fi pusă în aplicare la nivelul UE dacă conducătorul auto a comis infracţiunea într-un alt stat membru decât cel care i-a eliberat permisul de conducere.

Propunerea se referă la infracţiuni rutiere grave, cum ar fi excesul de viteză, conducerea sub influenţa alcoolului sau a drogurilor şi cauzarea de decese sau vătămări corporale grave ca urmare a oricărei încălcări a normelor de circulaţie. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023

Publicat

Arhivă foto

Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.

Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).

În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).

Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.

Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).

Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE în luna ianuarie

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.

Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.

În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.

De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%

Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.

Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat

Publicat

energie
Arhivă foto

Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).

Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).

În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).

La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).

În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.

Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).

Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).

Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România

Publicat

comisia europeana
Arhivă foto

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.

Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.

În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.

Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.

Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres

Citește mai departe