ECONOMIE
Premieră mondială: Comisia Europeană propune introducerea unui permis de conducere digital
Comisia Europeană a prezentat miercuri, 1 martie 2023, propuneri de modernizare a normelor privind permisele de conducere, inclusiv introducerea unui permis de conducere digital valabil în întreaga UE, precum şi noi dispoziţii pentru a facilita aplicarea normelor de circulaţie la nivel transfrontalier, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar.
Anul trecut, peste 20.000 de persoane şi-au pierdut viaţa pe drumurile din UE, iar majoritatea victimelor au fost pietoni, biciclişti şi utilizatori de scutere şi motociclete.
Potrivit CE, noile norme vor îmbunătăţi siguranţa pentru toţi participanţii la trafic şi vor ajuta UE să îşi realizeze „Viziunea zero” – fără decese pe drumurile din UE până în 2050.
Ele vor pregăti mai bine conducătorii auto pentru vehiculele cu emisii zero şi pentru conducerea pe drumurile urbane, alături de un număr tot mai mare de biciclete şi vehicule cu două roţi, precum şi de pietoni.
Acestea vor permite, de asemenea, tinerilor conducători auto să dobândească experienţă prin intermediul unui sistem de conducere acompaniată – începând cu vârsta de 17 ani, tinerii vor putea învăţa să conducă şi vor putea obţine un permis de conducere.
Cei care au împlinit vârsta de 17 ani vor putea să conducă singuri după împlinirea vârstei de 18 ani şi să lucreze ca şoferi profesionişti de îndată ce un anumit loc de muncă permite acest lucru.
Acest lucru va contribui la abordarea penuriei actuale de conducători auto.
Premieră mondială: Comisia Europeană propune introducerea unui permis de conducere digital. Ce mai susține documentul citat
„Un obiectiv-cheie al noilor norme va fi îmbunătăţirea siguranţei rutiere, prin măsuri care includ: o perioadă de probă de cel puţin doi ani pentru conducătorii auto începători după trecerea testului şi o normă de toleranţă zero pentru conducerea sub influenţa alcoolului.
Acest lucru este esenţial deoarece, chiar dacă şoferii tineri reprezintă doar 8% din totalul conducătorilor auto, 2 din 5 coliziuni mortale implică un conducător auto sau un motociclist cu vârsta sub 30 de ani.
În plus, se oferă posibilitatea tinerilor de a-şi susţine testul şi de a începe conducerea acompaniată de autoturisme şi camioane începând cu vârsta de 17 ani, pentru a dobândi experienţă de conducere auto”, se precizează în documentul citat.
De asemenea, va fi adaptată formarea şi testarea conducătorilor auto pentru o mai bună pregătire a acestora cu privire la prezenţa utilizatorilor vulnerabili pe şosea.
Acest lucru va contribui la îmbunătăţirea siguranţei pentru pietoni, biciclişti, precum şi pentru utilizatorii de scutere electrice şi biciclete electrice, pe măsură ce UE trece la o mobilitate urbană mai durabilă.
Va exista o evaluare mai bine direcţionată a aptitudinii din punct de vedere medical, luând în considerare progresele înregistrate în tratamentul medical pentru boli precum diabetul.
Premieră mondială: Comisia Europeană propune introducerea unui permis de conducere digital. Conducătorii auto vor fi încurajaţi să îşi actualizeze aptitudinile şi cunoştinţele
Conducătorii auto vor fi, de asemenea, încurajaţi să îşi actualizeze aptitudinile şi cunoştinţele de conducere pentru a ţine pasul cu evoluţiile tehnologice.
Pentru a simplifica recunoaşterea permiselor de conducere între statele membre, Comisia propune introducerea unui permis de conducere digital, în premieră mondială.
Înlocuirea, reînnoirea sau preschimbarea unui permis de conducere vor fi mult mai uşoare, deoarece toate procedurile vor fi online.
În aceeaşi ordine de idei, pentru cetăţenii din ţări din afara UE cu standarde comparabile de siguranţă rutieră va fi mai uşor să îşi schimbe permisul de conducere cu unul UE.
Normele de testare actualizate vor ţine seama de tranziţia către vehicule cu emisii zero. Acestea vor evalua, de exemplu, cunoştinţele şi competenţele legate de sistemele avansate de asistenţă la conducere şi de alte tehnologii automatizate.
Şoferii începători vor fi, de asemenea, informaţi cu privire la modul în care stilul lor de conducere are un impact asupra emisiilor lor – de exemplu, momentul schimbării treptelor de viteză.
În cele din urmă, masa permisă a unui vehicul din categoria B va fi ajustată pentru vehiculele alimentate cu combustibili alternativi, deoarece vehiculele cu emisii zero care funcţionează pe bază de baterii pot fi mai grele.
Premieră mondială: Comisia Europeană propune introducerea unui permis de conducere digital. La ce au contribuit normele actuale ale UE
Normele actuale ale UE privind asigurarea respectării normelor la nivel transfrontalier au contribuit la asigurarea faptului că persoanele nerezidente care săvârşesc contravenţii rutiere nu rămân anonime.
Cu toate acestea, în 2019, aproximativ 40% din infracţiunile transfrontaliere au rămas nepedepsite, fie pentru că autorul infracţiunii nu a fost identificat, fie pentru că plata nu a fost executată.
Propunerile urmăresc să abordeze acest aspect permiţând autorităţilor de aplicare a legii să aibă acces la registrele naţionale ale permiselor de conducere.
Comisia propune, de asemenea, consolidarea rolului punctelor de contact naţionale consacrate, astfel încât acestea să poată coopera mai bine cu autorităţile de aplicare a legii implicate în cercetarea infracţiunilor. Acest lucru va aborda deficienţele actuale în ceea ce priveşte cooperarea dintre statele membre pentru cercetarea infracţiunilor.
Legea actuală acoperă unele dintre cele mai frecvente şi mai flagrante infracţiuni, cum ar fi excesul de viteză şi conducerea sub influenţa alcoolului.
Comisia propune extinderea domeniului de aplicare al infracţiunilor rutiere la nemenţinerea unei distanţe suficiente în raport cu vehiculul din faţă, depăşirea periculoasă, parcarea periculoasă, traversarea uneia sau mai multor linii albe continue, conducerea pe sens interzis, nerespectarea normelor privind utilizarea coridoarelor de urgenţă şi utilizarea unui vehicul supraîncărcat.
Premieră mondială: Comisia Europeană propune introducerea unui permis de conducere digital. Drepturile vor fi garantate mai eficient prin dispoziţii
Aceste adăugiri vor contribui la reducerea impunităţii pentru astfel de infracţiuni şi vor îmbunătăţi capacitatea statelor membre de a sancţiona contravenienţii din alte state membre. Aceasta va asigura, de asemenea, tratamentul egal al contravenienţilor rezidenţi şi nerezidenţi.
Legile actualizate vor asigura respectarea drepturilor persoanelor acuzate de infracţiuni rutiere.
Nerezidenţii îşi păstrează dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, la prezumţia de nevinovăţie şi la apărare.
Aceste drepturi vor fi garantate mai eficient prin dispoziţii care asigură un conţinut uniform şi emiterea de avize de sancţiune, prin asigurarea faptului că destinatarii acestor avize le pot verifica autenticitatea, şi prin faptul că partajarea de informaţii cu presupuşii contravenienţi devine o cerinţă standard.
Un portal informatic dedicat le va oferi cetăţenilor acces uşor la informaţii privind normele de siguranţă rutieră în vigoare în fiecare stat membru şi, în timp, le va permite să plătească eventualele amenzi în mod direct.
Premieră mondială: Comisia Europeană propune introducerea unui permis de conducere digital. Se va constitui un nou sistem
Pentru a preveni impunitatea în rândul persoanelor care săvârşesc infracţiuni rutiere, se va institui un nou sistem, care va permite o interdicţie de a conduce autovehicule la nivelul UE atunci când un stat membru decide să decadă din drepturi un conducător auto din cauza unei infracţiuni comise pe teritoriul său.
Tragerea la răspundere a autorilor infracţiunilor rutiere în toate statele membre este esenţială pentru siguranţa rutieră.
Cu toate acestea, în conformitate cu normele actuale, atunci când o infracţiune gravă duce la o interdicţie de a conduce, aceasta nu poate fi pusă în aplicare la nivelul UE dacă conducătorul auto a comis infracţiunea într-un alt stat membru decât cel care i-a eliberat permisul de conducere.
Propunerea se referă la infracţiuni rutiere grave, cum ar fi excesul de viteză, conducerea sub influenţa alcoolului sau a drogurilor şi cauzarea de decese sau vătămări corporale grave ca urmare a oricărei încălcări a normelor de circulaţie. Agerpres
Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene au înregistrat o creștere semnificativă în sezonul 2022-2023, care a început la 1 iulie 2022. Potrivit datelor publicate marți de Comisia Europeană și citate de Reuters, exporturile de grâu moale au ajuns la 22,13 milioane de tone la data de 19 martie 2023.
Aceasta reprezintă o creștere de 8% față de cele 20,52 milioane de tone exportate în aceeași perioadă a sezonului 2021-2022.
Conform acestor date, Franţa a rămas cel mai mare exportator de grâu din UE în acest sezon, cu 8,69 milioane de tone exportate până la data de 19 martie anul curent, urmată de România cu 2,77 milioane de tone. Pe locurile următoare se situează, în ordine, Germania cu 2,60 milioane de tone de grâu exportate, Lituania, cu 1,97 milioane de tone, şi Polonia cu 1,86 milioane de tone de grâu exportate.
Datele Comisiei mai arată că UE a exportat în sezonul actual o cantitate de 4,33 milioane de tone de orz, cu aproape 30% mai puţin decât cele 6,18 milioane tone de orz exportate în aceeaşi perioadă a sezonului 2021/22, în timp ce importurile de porumb ale UE au crescut semnificativ, cu 66%, până la 19,73 milioane de tone.
Din cele 19,73 milioane de tone de porumb importate până acum de blocul comunitar, o cantitate de 1,14 milioane de tone a fost importată de România.
La porumb, Spania a rămas cel mai mare importator din UE în acest sezon, cu 6,76 milioane de tone până acum, urmată de Ţările de Jos cu 2,26 milioane de tone, Portugalia, cu 1,54 milioane de tone, Italia, cu 1,52 milioane de tone, Ungaria cu 1,46 milioane de tone, Polonia, cu 1,2 milioane de tone, şi România, cu 1,14 milioane de tone.
România este al doilea mare exportator de grâu din Uniunea Europeană, în sezonul 2022-2023. Care sunt principalele surse pentru importurile de porumb ale UE
Datele Comisiei Europene arată că Ucraina, Brazilia, Canada, Serbia şi Rusia sunt principalele surse pentru importurile de porumb ale UE în sezonul 2022/23.
În cazul Ucrainei se înregistrează o creştere semnificativă, de la 6,490 milioane tone de porumb importate în UE în sezonul 2021/22 până la 10,156 de milioane de tone de porumb importante de blocul comunitar până acum în sezonul 2022/23.
Luni, Comisia Europeană a anunţat că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului cu UE după invazia ţării de către Rusia.
Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), are ca scop compensarea „pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase” venite din Ucraina „şi limitarea impactului dezechilibrelor pieţei”, a indicat Executivul european. Agerpres
O nouă schemă a României în valoare de 103 milioane euro (512 milioane RON) pentru sprijinirea construirii de instalații de stocare a energiei electrice, a fost aprobată miercuri de Comisia Europeană.
Măsura va fi finanţată parţial prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă („MRR”), în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare şi rezilienţă al României şi a adoptării acestuia de către Consiliu.
Scopul acestei scheme este să sprijine investiţiile în instalaţiile de stocare a energiei electrice pe bază de baterii, permiţând o integrare fără probleme a energiei din surse regenerabile eoliene şi solare în sistemul energetic din România.
Ajutoarele din cadrul schemei vor fi sub forma unui grant direct pentru proiecte selectate printr-o procedură de ofertare concurenţială.
Ajutorul acordat fiecărui beneficiar nu va depăşi: 100 % din deficitul de finanţare al proiectului, 167.000 euro per MWh de capacitate de stocare instalată sau o sumă maximă de 15 milioane euro.
Proiectele vor fi selectate până la 31 decembrie 2023 şi trebuie finalizate până la 31 decembrie 2025.
Comisia a constatat că schema propusă de România este necesară şi adecvată pentru a accelera investiţiile în instalaţiile de stocare a energiei electrice, contribuind astfel la obiectivele strategice ale UE legate de tranziţia verde.
În plus, Comisia a concluzionat că schema este proporţională, deoarece ajutorul va fi limitat la minimul necesar, şi că nu va avea efecte negative nedorite asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale din UE.
Pe baza acestor considerente, Comisia a aprobat schema României în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.
Sursa: MediaFax
În anul 2022, numărul total al turiștilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 1579,7 mii. Totodată, cheltuielile acestora au ajuns la 4280,0 milioane lei (în medie, 2709,4 lei / persoană).
În trimestrul patru al anului trecut, numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 412,3 mii, cheltuielile acestora însumând 1122,9 milioane lei (în medie, 2723,8 lei / persoană), arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.
Anul trecut, numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 1579,7 mii, cheltuielile acestora însumând 4280,0 milioane lei (în medie, 2709,4 lei / persoană).
Trimestrul 4 2022
Numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 412,3 mii, cheltuielile acestora însumând 1122,9 milioane lei (în medie 2723,8 lei / persoană).
Călătoriile în scop profesional şi de afaceri au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de 52,7% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând 55,1% din totalul cheltuielilor.
Călătoriile în scop particular au reprezentat al doilea motiv al sejurului petrecut de 47,3% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând 44,9% din totalul cheltuielilor.
Din totalul cheltuielilor în scop profesional şi de afaceri se evidenţiază cheltuielile pentru cazare 49,5%, cheltuielile în restaurante şi baruri 17,8% şi cele pentru cumpărături 16,0%.
Peste 1,57 de milioane de turişti străini s-au cazat în anul 2022, în România. Cheltuieli
Din totalul cheltuielilor în scop particular se evidenţiază cheltuielile pentru cazare 46,0%, cheltuielile pentru cumpărături 18,4% şi cele pentru restaurante şi baruri 16,0%.
Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, 40,1% şi-au organizat singuri sejurul, 39,1% şi-au organizat sejurul printr-o agenţie de turism, 13,0% au optat pentru alte modalităţi de organizare a călătoriei (de ex. sindicat), în timp ce 7,8% şi-au organizat călătoria atât pe cont propriu, cât şi printr-o agenţie de turism.
Principalul mijloc de transport utilizat pentru a călători în România a fost avionul, folosit de 76,6% din numărul total de turişti, în timp ce 17,3% au utilizat autoturisme proprii, 4,6% autocare şi autobuze, iar 1,5% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.).
Numărul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată a fost de 25,7 mii, cheltuielile acestora în România fiind de 29,4 milioane de lei. Din totalul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată, 84,0% au avut ca scop al călătoriei pe cel particular, iar 16,0% pe cel profesional.
Turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată şi-au organizat în mare parte pe cont propriu călătoria în România (76,4% din total). Ca mijloc de transport au ales autoturismul propriu (52,1%), avionul (19,0%), autocarul şi autobuzul (3,3%) şi alte mijloace de transport (25,6%).
Din totalul cheltuielilor efectuate în România de turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată se evidenţiază cheltuielile făcute pentru cazare (35,8%), în restaurante, baruri, cafenele şi alte servicii similare (35,4%), cheltuielile pentru transport (14,0%) şi cheltuielile în scopul cumpărării de produse pentru folosinţă personală (9,4%).
Peste 1,57 de milioane de turişti străini s-au cazat în anul 2022, în România. Anul 2022
Numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 1579,7 mii, cheltuielile acestora însumând 4280,0 milioane de lei (în medie 2709,4 lei / persoană).
Călătoriile în scop profesional şi de afaceri au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 51,8% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând 55,3% din totalul cheltuielilor.
Călătoriile în scop particular au reprezentat al doilea motiv al sejurului petrecut de către 48,2% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând 44,7% din totalul cheltuielilor.
Din totalul cheltuielilor în scop profesional şi de afaceri se evidenţiază cheltuielile pentru cazare 49,5%, cheltuielile în restaurante şi baruri 18,5% şi cele pentru cumpărături 14,7%.
Din totalul cheltuielilor în scop particular se evidenţiază cheltuielile pentru cazare 45,5%, cheltuielile pentru cumpărături 16,6% şi cele în restaurante şi baruri 15,4%.
Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, 43,0% şi-au organizat sejurul printr-o agenţie de turism, 35,9% şi-au organizat singuri sejurul, 14,0% au optat pentru alte modalităţi de organizare a călătoriei, în timp ce 7,1% şi-au organizat călătoria atât pe cont propriu, cât şi printr-o agenţie de turism.
Peste 1,57 de milioane de turişti străini s-au cazat în anul 2022, în România. Mijloace de transport folosite pentru a călători în România
Principalul mijloc de transport utilizat pentru a călători în România a fost avionul, folosit de 75,2% din numărul total de turişti, în timp ce 16,7% au utilizat autoturisme proprii, 5,1% autocare şi autobuze, iar 3,0% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.).
Numărul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată a fost de 82,7 mii, cheltuielile acestora în România fiind de 76,2 milioane de lei.
Din totalul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată, 81,3% au avut ca scop al călătoriei pe cel particular, iar 18,7% pe cel profesional.
Turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată şi-au organizat în mare parte pe cont propriu călătoria în România (77,3% din total). Ca mijloc de transport au ales autoturismul propriu (51,7%), avionul (19,5%), autocarul şi autobuzul (3,6%) şi alte mijloace de transport (25,2%).
Din totalul cheltuielilor efectuate în România de turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată se evidenţiază cheltuielile pentru cazare (34,6%), cheltuielile făcute în restaurante, baruri, cafenele şi alte servicii similare (32,8%), cheltuielile pentru transport (15,6%) şi cheltuielile în scopul cumpărării de produse pentru folosinţă personală (11,4%).
Sursa: MediaFax
ECONOMIE
Ministrul de Finanțe: CEC are o lună să depună documentele de autorizare ca asigurătorător la ASF
Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, a afirmat marți că CEC are o lună să depună documentele de autorizare ca asigurătorător la ASF: „ASF va da tot concursul ca autorizațiile, respectând criteriile legale, să vină cât mai rapid și CEC să vină cât mai rapid în piață”.
„Am solicitat şi ieri (luni – n.r.) CEC, o spune şi acum, să se autorizeze, să îşi depună documentele de autorizare la ASF. În momentul în care începe procedura de autorizare, din ce am discutat cu preşedintele Nicu Marcu, ASF va da tot concursul ca autorizaţiile, respectând criteriile legale, să vină cât mai rapid şi CEC să vină cât mai rapid în piaţă”, spune ministrul de Finanţe, Adrian Câciu.
El spune că, întrebat dacă România poate fi supusă unei proceduri de infringement dacă intervine pe piaţa liberă, „este important ca românii să fie protejaţi”.
Câciu afirmă că „preţurile pot fi ţinute sub control, dar ASF trebuie să fie mai puternică”.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, liderul PSD, afirma, vineri, că EximBank şi CEC Bank „au obligaţia” să intervină pe piaţa RCA, după decizia ASF privind compania Euroins.
ASF a decis vineri să retragă autorizaţia de funcţionare a societăţii Euroins România, constatând indiciile stării de insolvenţă a companiei. Consiliul a mai hotărât promovarea de către ASF a unei cereri pentru deschiderea procedurii de faliment şi numirea FGA ca administrator interimar al societăţii.
Sursa: MediaFax
FOTO. Andreea Esca a purtat noroc baschetbaliștilor de la ”U” BT Cluj-Napoca. Au învins Dinamo într-un meci la BT Arena
Tot mai mulţi americani se îndreaptă către Europa. De ce emigrează în ţările „bătrânului” continent?
Alimentația bogată în magneziu poate contribui la îmbunătățirea sănătății creierului. Ce alimente ar trebui consumate și de la ce vârstă
FOTO. Sportiv de 16 ani de la CSS Viitorul Cluj-Napoca, locul I la Cupa Primăverii Napocensis la ȘAH
Expoziţia „1907. Noi vrem pământ” – din 28 martie, la Muzeul Ţăranului Român
Avertisment ONU, privind schimbările climatice: Lumea este în pragul unei încălziri catastrofale
Două ACCIDENTE rutiere în județul Cluj. Polițiștii au stabilit cauzele
