Connect with us

ACTUALITATE

Premii de peste 10.000 de euro oferite la TeCHALLENGE, concursul de inovaţie în energie

Publicat


techallenge

Premii de peste 10.000 de euro au fost oferite câştigătorilor celei de-a treia ediţii a TeCHALLENGE, concurs de inovaţie în energie pentru studenţi şi liceeni organizat de către Universitatea Politehnica din Bucureşti în parteneriat cu Honeywell România şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

TeCHALLENGE 2019 a reunit la Universitatea Politehnica din Bucureşti aproximativ 100 de elevi din 16 licee din Bucureşti şi din întreaga ţară şi tot atâţia studenţi, reprezentanţi ai UPB, ale căror proiecte inovative în domeniul energetic s-au calificat în ultima etapă a acestei competiţii de top.

Potrivit unui comunicat de presă al UPB, cele mai bune realizări tehnice ale liceenilor au fost premiate cu sume cuprinse între 3.000 şi 6.000 de lei, la care s-a adăugat şi premiul special “Elisa Leonida Zamfirescu” (prima femeie inginer din lume) în valoare de 5.000 de lei.

Astfel, locul 1 la categoria elevi a fost câştigat de către Şandru Ovidiu de la Liceul Teoretic “Jean Monnet”, care a intrat în concurs cu proiectul Smart lot house. Scopul proiectului este acela de a face orice casă inteligentă şi de a eficientiza consumul de curent din resurse regenerabile. Sistemul este realizat cu ajutorul a 6 dispozitive care monitorizează continuu consumul prizelor şi sfătuieşte dacă este oportună pornirea acelui consumator. Sistemul urmăreşte consumul mai multor case şi încearcă să nu suprasolicite reţeaua. Premiul oferit de către organizatori a fost în valoare de 6.000 de lei.

Totodată, la categoria studenţi prima poziţie pe podium a revenit echipei formată din: Adrian Fluturel, Alexandru Caţavei şi Răzvan Ciubotaru, studenţi în anul 2 la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, cu proiectul “The After Hours”. Problema identificată, prin proiectul realizat de aceşti studenţi, este raportată la un cutremur puternic ce poate însemna căderea reţelelor de telecomunicaţii în zonele afectate.

Prin intermediul acestui proiect se propun o serie de tehnologii care, adoptate de o masă critică de utilizatori, poate salva multe vieţi, sub forma unei aplicaţii pe telefon, îmbinate cu tehnologii comune, puse în mâinile instituţiilor pentru situaţii de urgenţă: mod de economisire baterie în 2 trepte pentru telefon, buton pentru a activa modul “Sunt în siguranţă”. Telefonul va emite un sunet la intervale prestabilite de timp, iar salvatorii pot folosi microfoane pentru triangularea locaţiei sub dărâmături, folosind Bluetooth/wi-fi/GSM pentru a asculta semnale din apropiere, iar serverele folosite pentru baza de date vor fi în altă ţară, departe de ameninţarea cutremurului. Şi la această categorie, premiul oferit de către organizatori a fost în valoare de 6.000 de lei.

Atât pentru liceeni, cât şi pentru studenţi, organizatorii au oferit 5.000, respectiv 4.000 de lei pentru ocupanţii locurilor doi şi trei, în timp ce pentru menţiune suma a fost de 3.000 de lei.

De asemenea, anul acesta a fost acordat un premiu special – “Elisa Leonida Zamfirescu” – în semn de recunoştinţă pentru Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din lume. La categoria elevi , acest distins premiu, în valoare de 5.000 de lei a fost acordat echipei formată din Dobre Irina Andreea şi Mihai Alexandru de la Colegiul Tehnic “Dinicu Golescu” cu proiectul Clădire pasivă energetic. Scopul proiectului este acela de a avea costuri minime de întreţinere a imobilului creat şi, totodată, să fie independent energetic. Mai mult, pentru a avea un coeficient de transfer termic redus, clădirea este realizată din materiale izolatoare. Noutatea adusă de acest proiect constă într-un sistem de aerisire care să folosească două termostate. Astfel, aerisirea casei se produce prin circulaţia aerului între pod şi subsol.

La categoria studenţi, premiu special – “Elisa Leonida Zamfirescu” a fost acordat proiectului S-Chance realizat de către echipa formată din Ana Maria Claudia Drăgulinescu (doctorand la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei) şi Gabriela Zincă (masterand, anul 1 la Facultatea de Automatică şi Calculatoare). S-Chance reprezintă un sistem wearable pentru suport în reabilitare şi alertare în caz de urgenţă: şosetă inteligentă (cu senzori de presiune, plăci de dezvoltare wearable şi sistem de suport al deciziilor) şi un buzunar detaşabil (accelerometru+magnetometru, placă de dezvoltare wearable şi bluetooth Low Energy). AGERPRES

ACTUALITATE

Airbus Helicopters România va asigura mentenanţa elicopterelor din Armata Bulgariei

Publicat

elicopter airbus
sursa foto: airbus.com

Airbus Helicopters România (AHRO), parte a grupului Airbus, a semnat, recent, un acord-cadru valabil pe cinci ani cu Ministerul Apărării din Bulgaria pentru acordarea de servicii de suport logistic integrat pentru asigurarea navigabilităţii elicopterelor de tip Panther şi Dauphin, a anunţat compania, într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES.

“Acest contract continuă colaborarea excelentă a Airbus Helicopters în România cu Guvernul de la Sofia. Anul trecut am predat Forţelor Navale bulgare un elicopter N3+ Dauphin pe care l-am recondiţionat la Braşov. Continuăm acum cu acest contract extins pentru flotele Panther şi Dauphin. Bulgaria este o ţară importantă pentru Airbus, fiind unul dintre cei mai mari operatori de elicoptere Airbus din regiune. Îi asigur pe partenerii noştri de toată implicarea pentru ca Forţele Navale şi Aeriene să se poată baza, în cele mai bune condiţii şi în orice moment, pe flota de elicoptere”, declară Georges Durdilly, directorul general al Airbus Helicopters în România.

Potrivit contractului, printre serviciile acordate clientului de către AHRO se numără înlocuirea echipamentelor în caz de defecţiune, livrarea de echipamente şi utilaje, reparaţii de echipamente şi inspecţii majore.

În plus, este prevăzută organizarea, de către Airbus, a unor cursuri teoretice şi practice pentru personalul Forţelor Navale bulgare, asistenţă tehnică în teritoriu şi remedierea defectelor, furnizarea de echipamente pentru utilizare temporară şi consultanţă tehnică gratuită privind exploatarea şi întreţinerea elicopterelor.

Airbus, lider mondial în domeniul aeronautic, al spaţiului şi al serviciilor conexe, a raportat, în 2018, venituri de 64 de miliarde de euro şi 134.000 de angajaţi la nivel mondial.

De asemenea, compania este lider european în furnizarea de aeronave-cisternă, de luptă, de transport şi pentru alte misiuni, precum şi una dintre cele mai importante companii spaţiale din lume. În domeniul elicopterelor, Airbus oferă cele mai eficiente soluţii civile şi militare în întreaga lume. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Conducerea Aeroportului ‘Avram Iancu’ a luat primele măsuri faţă de noul tip de coronavirus

Publicat

Conducerea Aeroportului Internaţional “Avram Iancu” Cluj a anunţat că ia primele măsuri faţă de noul tip de coronavirus.

“Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj a luat primele măsuri în ceea ce priveşte noul tip de coronavirus. Aeroportul Cluj vine în sprijinul pasagerilor săi atât prin distribuirea materialelor informative despre coronavirus, cât şi prin serviciile medicale existente în permanenţă pe aeroportul clujean. În acest sens, în terminalele de plecări şi sosiri, la biroul de informaţii, la cabinetul medical şi în zonele ghişeelor de check-in ale aeroportului, au fost afişate mai multe anunţuri de informare şi au fost distribuite pasagerilor flyere cu instrucţiuni referitoare la combaterea şi prevenirea noului tip de coronavirus”, se arată într-un comunicat trimis, joi, de aeroportul clujean.

De asemenea, Aeroportul Cluj “colaborează în permanenţă” cu autorităţile din domeniul sănătăţii publice, cu autorităţile care îşi desfăşoară activitatea în cadrul aeroportului, dar şi cu companiile aeriene “pentru implementarea tuturor măsurilor de precauţie” în ceea ce priveşte cazurile de pneumonii cu coronavirus.

“Asistenţii medicali din cadrul Aeroportului Cluj oferă sprijin tuturor pasagerilor care au nevoie de sfaturi sau îngrijiri medicale”, se mai arată în comunicat. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministerul Dezvoltării: Peste 600 de milioane lei, alocaţi localităţilor pentru plata lucrărilor executate prin PNDL

Publicat

ministru

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei a anunţat joi că a alocat peste 608 milioane de lei unităţilor administrativ-teritoriale pentru asigurarea plăţilor către antreprenori.

Suma a fost aprobată în urma solicitărilor depuse de unităţi administrativ-teritoriale în perioada 22 – 29 noiembrie 2019 pentru decontarea bunurilor, a serviciilor sau a lucrărilor executate pentru 1.032 de obiective de investiţii, finanţate prin cele două etape ale Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL).

“PNDL continuă, nu închidem şantierele şi continuăm achitarea facturilor pentru lucrările executate în conformitate cu clauzele contractuale. Însă nu vom plăti lucrări de mântuială şi neregulile vor fi transmise organelor de cercetare abilitate. Vreau calitate, nu risipă de bani publici!”, a declarat ministrul Ion Ştefan, conform unui comunicat transmis AGERPRES joi. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Analiză: Moldova şi Ţara Românească, mai separate ca oricând, la 161 de ani de la Mica Unire

Publicat

1 decembrie

Cele două foste principate, Moldova şi Ţara Românească, sunt mai separate decât oricând din punct de vedere economic la 161 de ani de la momentul la care au ales să se unească, potrivit unei analize realizată de compania de consultanţă Frames.

În prezent nu există un drum fezabil care să lege cele două provincii, iar căile feroviare se destramă pe zi ce trece, relevă analiza citată.

Citește și 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

“Acum 161 de ani, românii din Moldova şi Ţara Românească alegeau să se unească, cu gândul la un stat unitar, cu drepturi şi avantaje egale pentru toţi locuitorii. Anii au trecut şi, dincolo de politică, de unirea administrativă şi de legăturile sociale, din punct de vedere economic, al investiţiilor regionale şi al infrastructurii, unirea a întârziat să apară. Nici acum, după 161 de ani, nu avem nici măcar un drum fezabil care să lege cele două provincii, iar căile feroviare se destramă pe zi ce trece. Din punct de vedere economic, cele două foste principate sunt, în prezent, mai separate ca oricând”, consideră analiştii Frames.

Ţara Românească, în principal Bucureştiul şi Ilfov-ul, se află la cel mai ridicat nivel de prosperitate din istorie, în timp ce Moldova a ajuns polul sărăciei din Uniunea Europeană.

Potrivit datelor de la Comisia Naţională de Prognoză, Bucureşti-Ilfov a realizat, anul trecut, un PIB de 276,3 miliarde de lei, adică aproape un sfert din PIB-ul naţional, cifrat la 1.040 de miliarde de lei. La polul opus, cele cinci judeţe din Regiunea de Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Suceava şi Neamţ), luate în calcul în analiza Frames, au realizat, împreună, nici jumătate din această sumă – 107,1 miliarde lei.

Nici în acest an nu se întrevede o îmbunătăţire a situaţiei în condiţiile în care CNP estimează că Regiunea Bucureşti-Ilfov va realiza un PIB de 297,7 miliarde de lei, în timp ce Regiunea Nord-Est abia va ajunge la 116,7 miliarde de lei.

“Estimările indică o adâncire a discrepanţelor economice la nivel regional, în anii următori, iar datele din Buzău, Vrancea, Galaţi, Brăila, Ialomiţa, Dâmboviţa, Argeş şi celelalte judeţe din Ţara Românească confirmă această tendinţă. Perspectivele PIB-ului la nivel regional indică un avans de 83,8 miliarde de lei pentru zona Capitalei, până în 2023, şi de numai 39,3 miliarde de lei pentru cele cinci judeţe din Moldova, arondate Regiunii Nord-Est”, arată analiza Frames, remisă joi AGERPRES.

În acest context, Adrian Negrescu, managerul Frames, afirmă că Moldova n-a reprezentat, niciodată în istoria recentă, o prioritate reală pentru guvernanţii de la Bucureşti, lobby-ul local nu a funcţionat, iar politicienii şi administratorii din judeţele Moldovei nu au reuşit să impună niciun proiect major de dezvoltare care să permită atragerea investitorilor şi creşterea nivelului de trai.

“Dincolo de perioada comunistă, când discrepanţele erau ceva mai temperate, ca urmare a planurilor de industrializare forţată, după Revoluţie, Moldova a rămas în urmă la capitolul investiţii în infrastructură şi a întârziat să ofere oportunităţile de business care să atragă investitori”, a arătat Adrian Negrescu.

Potrivit Frames, după ce, în anii 90, judeţele Moldovei deveniseră polul lohn-ului românesc, treptat şi aceste business-uri s-au închis, iar forţa de muncă a început să emigreze masiv spre Occident şi în zonele mai bogate din ţară, precum Bucureştiul. La polul opus, Ţara Românească, regiune în care Bucureşti-Ilfov reprezintă principalul pol de atracţie pentru investitori, a beneficiat de investiţii, de politici publice, de facilităţi care au adus o creştere economică substanţială, care au atras ca un magnet forţa de muncă, inclusiv din Moldova.

Aşa s-a ajuns ca, potrivit datelor BNR, Bucureşti-Ifov să atragă investiţii străine directe de 49,2 miliarde de euro la nivelul anului 2018, iar judeţele din Nord-Estul ţării de numai 1,92 miliarde de euro.

Şi salariile, principalul indicator al prosperităţii populaţiei, au evoluat diferit în cele două regiuni. Dacă în Vaslui, de exemplu, salariul mediu net a crescut, din 2014 până în prezent, cu numai 1.300 de lei, la 2.516 lei, în Bucureşti, venitul mediu net a ajuns anul trecut la 3.946 lei, în creştere cu 1.555 lei.

Singurul judeţ care se apropie de situaţia din Capitală, din prisma salariilor, este Iaşiul care, pe fondul evoluţiei economice pozitive din ultimii ani (IT, telecom etc.), a raportat un salariu mediu net de 3.096 de lei în 2019, cu un avans aproape identic în cifre reale cu Bucureştiul.

“Situaţia oarecum prosperă din Bucureşti-Ilfov este, pe de altă parte, una singulară în fostul principat Ţara Românească. Şi aici, discrepanţele între locuitorii din Capitală şi din celelalte judeţe din regiune s-au accentuat, sărăcia fiind la ordinea zilei în majoritatea judeţelor din Bărăgan şi Oltenia”, arată analiza Frames.

Mai mult, lipsa infrastructurii şi scăderea puternică a forţei de muncă în Moldova s-au tradus, în ultimii ani, şi într-un recul semnificativ în privinţa apetitului pentru business, comparativ situaţia din Ţara Românească. Astfel, dacă în 2008 în cele cinci judeţe din Regiunea de Nord-Est se înfiinţau 15.363 de firme şi PFA-uri, în 2019 abia dacă au trecut de 13.000. La 30 noiembrie 2019, la Registrul Comerţului erau înregistrate 101.122 societăţi active în Moldova, faţă de 220.625 cât erau în Bucureşti.

Analiştii subliniază, în context, că situaţia din Moldova nu este una unică la nivel naţional în condiţiile în care, cu excepţia unor poli de creştere economică, concentraţi în jurul oraşelor mari, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov şi Sibiu, restul judeţelor se zbat, de asemenea, în sărăcie.

Potrivit acestora, actuala situaţie economico-socială riscă să se agraveze. “Precum un bulgăre de zăpadă, problemele precum cele legate de infrastructură, salarizare, lipsa forţei de muncă, scăderea natalităţii se vor acumula şi se vor accentua, fenomenul enclavizării economice a României riscând să se adâncească şi mai mult”, arată analiza Frames.

Ieşirea din această buclă economică negativă poate fi realizată, potrivit experţilor, prin asumarea unui plan coerent de dezvoltare regională, printr-o reformă administrativă şi prin direcţionarea fluxurilor investiţionale către zonele defavorizate, cu acordarea de facilităţi fiscale.

“Avem prea multe judeţe, o birocraţie mult prea accentuată, avem nevoie de redesenarea hărţii României pe zone de dezvoltare economică, cu manageri şi proiecte viabile, pe fonduri europene, avem nevoie de infrastructură şi voinţă politică. România este, din păcate, de prea mulţi ani, sub domnia baronilor locali care, dincolo de afacerile personale, n-au contribuit cu nimic la atragerea investitilor, la crearea de locuri de muncă, la bunăstarea locuitorilor”, a subliniat managerul Frames.

Analiza firmei de consultanţă a fost realizată pe baza datelor publice de la Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică şi Registrul Comerţului pentru perioada 2008 – 2019, cu focus pe judeţele din Regiunea Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov. AGERPRES

Citește mai departe