Ministrul german de interne, Horst Seehofer, a apreciat duminică drept „legitimă” dorinţa ţărilor de a-şi proteja frontierele, în timp ce unele state europene solicită ajutorul UE pentru ridicarea de garduri de sârmă ghimpată şi a împiedica astfel sosirea în masă a migranţilor, potrivit France Presse.

Polonia a cerut astfel 350 milioane de euro şi a mobilizat mii de soldaţi la frontieră pentru a construi un asemenea gard la frontiera sa cu Belarus.

Întrebat despre necesitatea unei astfel de bariere construite de Polonia, ministrul de interne german a declarat publicaţiei Bild:”Ni se pare legitimă protejarea frontierei externe (a UE) într-un mod care să împiedice trecerile clandestine”.

Mii de migranţi, originari în cea mai mare parte din Orientul Mijlociu, au încercat să traverseze frontiera începând din luna august, într-un aflux de migranţi pe care UE îl suspectează că ar fi provocat de Belarus ca răspuns la sancţiunile impuse de blocul comunitar.

Lituania a lansat de asemenea construirea unui gard de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei sale cu Belarus, în timp ce miniştrii de interne din 12 ţări ale blocului comunitar (Austria, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Grecia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) au scris la 7 octombrie Comisiei Europene pentru a cere UE finanţarea acestor construcţii.

Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a răspuns vineri că Uniunea Europeană nu va finanţa „garduri de sârmă ghimpată şi ziduri” la frontiere.

Seehofer a avertizat duminică de asemenea că controalele la frontiera cu Polonia vor fi întărite şi că forţe de poliţie consolidate cu 800 de persoane au fost deja desfăşurate pentru aceasta.

Şi „dacă este necesar, sunt gata să le întăresc încă şi mai mult”, a asigurat el.

Potrivit cifrelor Ministerului de Interne german, circa 5.700 de persoane au traversat ilegal frontiera între Polonia şi Germania de la începutul anului.

Un presupus traficant de migranţi a fost arestat sâmbătă după ce 31 de migranţi clandestini provenind din Irak au fost descoperiţi într-o dubă în apropiere de frontiera poloneză.

Seehofer, care a exclus închiderea frontierei cu Polonia, i-a scris omologului său polonez, Mariusz Kaminski, săptămâna trecută pentru a-i propune sporirea patrulelor comune de-a lungul frontierei în faţa numărului în creştere de migranţi.

Kaminski a răspuns că Polonia va „sprijini pe deplin” astfel de măsuri, notează AFP. AGERPRES

Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) a decis, duminică, reluarea activităţii în opt unităţi şcolare din Capitală, a anunţat purtătorul de cuvânt al Prefecturii Bucureşti, Mariana Stancu-Ţipişcă.

„Astăzi a avut loc şedinţa Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, au fost adoptate două hotărâri (…).

S-au reglementat situaţii diferite în sensul că, prin hotărârea numărul 77 din 24.10, s-au reglementat situaţiile apărute în urma intrării în vigoare a hotărârii de guvern care a modificat celălalt act normativ referitor la prelungirea stării de alertă, şi cea de-a doua hotărâre a Comitetului se referă la reluarea activităţii pentru unele unităţi şcolare din Municipiului Bucureşti.

Este vorba şi despre unităţi şcolare private şi publice, respectiv: Şcoala Gimnazială ‘Vasile Alecsandri’, Liceul Tehnologic ‘Sf. Pantelimon’, Şcoala postliceală sanitară ‘Sf. Vasile cel Mare’, Şcoala Gimnazială ‘Just4kids’, Colegiul Naţional ‘Gheorghe Lazăr’, Şcoala Giminazială 167, Liceul Teoretic ‘Marin Preda’ şi Colegiul Tehnic ‘Iuliu Maniu'”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Prefecturii Bucureşti.

Mariana Stancu-Ţipişcă a explicat că elevii care sunt în vacanţă nu îşi vor relua activitatea în aceste şcoli, ci doar profesorii.

„Nu se întorc elevii, dacă ei sunt în vacanţa şcolară dispusă prin ordinul ministrul Educaţiei. Se întorc cadrele didactice care vor desfăşura alte activităţi, pentru că în unităţile de învăţământ publice şi private, pe lângă activităţile şcolare, activităţile de cursuri, se desfăşoară şi alte activităţi, activităţi specifice procesului de învăţământ, activităţi conexe. Iar reluarea activităţii pentru aceste activităţi şcolare se impunea simetric tot printr-un act prin care le-a fost sistată sau suspendată activitatea pentru acel interval”, a informat Mariana Stancu-Ţipişcă.

Întrebată despre situaţia şcolilor particulare din Bucureşti, purtătorul de cuvânt al Prefecturii a precizat că, dacă acestea nu au ” reglementată vacanţa”, atunci primesc elevi.

„La acest moment, elevii din unităţile şcolare publice sunt în vacanţă, pentru că, printr-un ordin al ministrului Educaţiei, s-a dispus, prin derogare sau prin modificarea altui ordin al ministrului Educaţiei care prevedea structura anului şcolar, s-a dispus o vacanţă pentru perioada care începe de pe 25 octombrie. Şcolile private nu au intrat sub incidenţa ordinului ministrului Educaţiei care a reglementat o perioadă de vacanţă începând cu 25 octombrie. Vacanţa a fost instituită prin ordinul ministrului Educaţiei doar pentru unităţile şcolare publice”, a mai spus Mariana Stancu-Ţipişcă. AGERPRES

Ziua Armatei României este sărbătorită, luni, printr-o serie de manifestări organizate în format restrâns, în principalele garnizoane din ţară şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români, informează MApN.

Luni, se vor organiza ceremonii militare şi religioase la Monumentul Eroilor Patriei din cel de-al Doilea Război Mondial din Bucureşti şi la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I – la acest din urmă eveniment vor participa preşedintele Klaus Iohannis şi prim-ministrul Florin Cîţu.

De asemenea, la Sinaia şi la Carei vor avea loc ceremonii şi depuneri de jerbe şi de flori.

Ceremonii similare vor avea loc în cimitire şi la monumente ale ostaşilor români din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Federaţia Rusă, Polonia, Republica Moldova şi Ungaria.

În campaniile celui de-Al Doilea Război Mondial, efortul de război a implicat dislocarea pe front a aproximativ 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 şi-au pierdut viaţa, aproape 60.000 au fost daţi dispăruţi, iar peste 330.000 au fost răniţi în luptă.
(sursa: Mediafax)

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) informează că noile restricţii adoptate de Guvern pentru limitarea efectelor pandemiei de COVID- 19 nu vizează activitatea instanţelor şi parchetelor.

„Prevederile HG nr.1130/2021 pentru modificarea anexelor nr. 2 şi 3 la HG nr.1090/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 octombrie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, justificate în contextul pandemic existent în România, nu vizează activitatea instanţelor şi parchetelor de pe lângă acestea. În urma analizei, atât direcţia internă a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui CSM, cât şi Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă au apreciat că prevederile HG nr.1130/2021 nu intră în conflict şi nu sunt aplicabile domeniului justiţiei, odată ce legiuitorul a stabilit printr-un demers legislativ special organizarea şi desfăşurarea activităţii instanţelor şi parchetelor de pe lângă acestea în contextul pandemiei de COVID-19”, a transmis duminică CSM într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, activitatea instanţelor şi parchetelor de pe lângă acestea se va desfăşura în aceleaşi condiţii ca şi cele anterioare HG nr.1130/2021, atât în ceea ce priveşte actul de judecată şi de urmărire penală, cât şi în ceea ce priveşte accesul justiţiabililor în sediile acestora, cu respectarea strictă a regulilor de protecţie luate de autorităţi în scopul limitării efectelor pandemiei.

Totodată, CSM respinge speculaţiile publice în sensul împotrivirii faţă de măsurile restrictive luate prin HG nr.1130/2021, subliniind că aplicabilitatea acestui act normativ nu vizează activităţile specifice desfăşurate de instanţe şi parchetele de pe lângă acestea şi recomandă în continuare respectarea tuturor măsurilor luate de autorităţi în scopul limitării efectelor pandemiei. AGERPRES