EVENIMENT
Preşedintele Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, condamnat definitiv la închisoare cu executare, este căutat de poliţişti

Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, condamnat definitiv, vineri, la şase ani şi opt luni de închisoare, este căutat de poliţişti.
„La data de 10 martie a.c., poliţiştii (…) au primit un mandat de executare a pedepsei închisorii, emis pe numele unui bărbat de 51 de ani. Cel în cauză este condamnat de Tribunalul Bacău la o pedeapsă privativă de libertate, de 6 ani şi 8 luni, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, sentinţă rămasă definitivă prin decizia Curţii de Apel Braşov”, se arată într-un comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ.
Conform aceleiaşi surse, poliţiştii „desfăşoară activităţi specifice, în vederea depistării persoanei în cauză”.
Preşedintele CJ Neamţ şi al filialei judeţene a PSD, Ionel Arsene, a fost condamnat definitiv, vineri, de Curtea de Apel Braşov la şase ani şi opt luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.
Iniţial, în aprilie 2022, Arsene primise la instanţa de fond o condamnare de opt ani şi patru luni, pedeapsă scăzută vineri de Curtea de Apel Braşov.
CA Braşov a mai decis confiscarea de la şeful CJ Neamţ a sumelor de 80.000 euro şi 80.000 lei.
Ca pedeapsă accesorie, Ionel Arsene nu are mai are dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a alege şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere sau de a exercita atribuţii de conducere în cadrul vreunui partid, formaţiune sau alianţă politică din România pe o perioadă de cinci ani după ce execută condamnarea.
Ionel Arsene a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în anul 2018, pentru trafic de influenţă, infracţiune săvârşită în 2013, în perioada când acesta era deputat.
Conform DNA, în cursul anului 2013, Ionel Arsene, în calitate de deputat şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a PSD, ar fi primit de la o persoană (martor în cauză) suma de 100.000 euro, pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală. Agerpres

Dezvoltarea digitală pare să fi schimbat, destul de mult de fapt, felul în care oamenii se raportează la păcănele. Aplicațiile online au făcut accesul mult mai facil; cu toate acestea, au apărut și provocări noi legate de înțelegerea mecanismelor din spatele acestui tip de divertisment. Date recente sugerează o creștere a implicării tinerilor, în special după 2020, când procentul celor între 18 și 35 de ani activi pe platforme de jocuri s-ar fi dublat față de 2018, potrivit…
Citește mai mult pe Alba24.ro
EVENIMENT
VIDEO. Președinte OSUBB Cluj: Mii de studenți vor abandona facultatea. Studenții protestează față de tăierea burselor

Sute de studenți au ieșit în stradă la Cluj-Napoca, chiar din prima zi a anului universitar, acuzând guvernul de tăieri masive la burse și de lipsa unor soluții reale. Liderii organizațiilor studențești avertizează că mii de tineri ar putea fi forțați să abandoneze facultatea.
În Cluj-Napoca, aproximativ 500 de studenți au ieșit în stradă chiar în prima zi a noului an universitar pentru a protesta…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
Partidele politice primesc mai mulți bani decât Educația, la rectificarea bugetară. Care sunt sumele

Partidele politice primesc mai mulți bani decât Educația, la rectificarea bugetară: 169 milioane lei pentru AEP, 140 milioane lei pentru MEC.
Situația a fost remarcată de Edupedu, care a citează nota de fundamentare a proiectului de rectificare bugetară al Guvernului Bolojan.
Guvernul a decis, prin rectificarea bugetară din luna septembrie 2025, să aloce mai mulți bani pentru rambursarea cheltuielilor electorale decât pentru Educație.
Conform notei de fundamentare a proiectului…
Citește mai mult pe Alba24.ro

Până la sfârșitul anului 2026, se așteaptă ca 5G să devină principalul tip de tehnologie mobilă în România. Președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, a declarat recent că, deși tranziția nu va fi ușoară, ea este posibilă dacă există o colaborare între instituțiile publice, operatorii privați și autoritățile locale.
La baza acestei schimbări se află ideea de comunități inteligente — zone în care locuitorii pot accesa servicii digitale fiabile, fără piedici. Mai multe…
Citește mai mult pe Alba24.ro