Salvamontiştii le recomandă turiştilor să nu se aventureze în zona înaltă din Munţii Făgăraş, unde este risc foarte mare de producere a avalanşelor, la peste 1.800 de metri, în zona Bâlea Lac.

Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Mureş a anunţat, joi, că în urma celor 30 de percheziţii efectuate, miercuri, în cinci judeţe, a fost descoperită cantitatea de 830 mc de material lemnos care ar fi fost expediată fără avize de însoţire, plus 58 mc de cherestea căreia nu i s-a putut proba provenienţa.

“În urma celor 30 de percheziţii efectuate, ieri (miercuri n.r.), de poliţiştii din Mureş, au fost descoperiţi 830 mc de material lemnos care ar fi fost expediaţi fără avize de însoţire. De asemenea, alţi 58 mc de cherestea răşinoasă fără provenienţă legală, descoperiţi de poliţişti în depozite, au fost ridicaţi în vederea indisponibilizării. Totodată, au fost ridicate acte contabile şi avize în vederea continuării cercetărilor. Prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului este de peste 137.600 de lei”, a arătat IPJ Mureş, într-un comunicat de presă.

În urmă cu o zi, poliţiştii au efectuat 30 de percheziţii domiciliare, în cinci judeţe, la persoane bănuite de ilegalităţi în domeniul silvic, dintre acestea 20 fiind efectuate în Mureş, şase în judeţul Tulcea, două în judeţul Constanţa, una în judeţul Suceava şi una în judeţul Bihor.

“Persoanele vizate sunt bănuite de ilegalităţi în domeniul silvic, de la tăierea ilegală, fără drept, şi sustragerea de material lemnos, până la transformarea acestuia în cherestea şi valorificare. Concomitent cu această activitate, au fost efectuate controale de specialitate la zece depozite de material lemnos, aparţinând persoanelor bănuite de comiterea faptelor. Acţiunile au avut loc în judeţele Mureş, Tulcea, Constanţa şi Bihor, cu sprijinul specialiştilor silvici din cadrul gărzilor forestiere Braşov, Focşani, Suceava, Oradea şi Bucureşti”, a arătat IPJ Mureş.

Acţiunea, organizată de poliţiştii din Mureş, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, s-a desfăşurat cu sprijinul Direcţiei de Ordine Publică – Serviciul Protecţia Fondului Forestier şi Piscicol, Serviciului de Poliţie Delta Dunării, IPJ Tulcea, IPJ Constanţa, IPJ Bihor şi IPJ Suceava.

Suportul de specialitate a fost asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române.

IPJ Mureş a precizat că acţiunea a beneficiat de sprijinul luptătorilor din cadrul serviciilor pentru acţiuni speciale şi jandarmilor din cadrul inspectoratelor de jandarmi judeţene şi grupărilor de jandarmi mobile din judeţele unde au avut loc activităţile.

AGERPRES

Un tânăr șofer român a provocatun grav accident rutier în Croația, în urma căruia o femeie a decedat. Mașina condusă de acesta a intrat în plin într-un autoturism Skoda, condus de o femeie. În urma impactului extrem de puternic, femeia a decedat pe loc.

Potrivit presei locale, accidentul s-a produs luni, 25 ianuarie, în localitatea croată Sesvete, iar vinovat de producerea accidentului a fost un șofer român care conducea un autoturism marca BMW.

Românul a pătruns pe constrasens, cu scopul de a evita o mașină care circula în fața sa, iar autoturismul a intrat în coliziune cu o Skoda Fabia condusă de o femeie de 61 de ani, care circula regulamentar.

În urma impactului puternic, femeia a murit pe loc.

Potrivit polițiștilor, în mașina condusă de român se mai afla un copil, care a a fost transportat la spital cu răni ușoare.

Mașina femeii a fost dislocată, iar bucăți din caroserie și piese de motor au fost împrăștiate pe șosea.

Românul va fi cercetat de polițiști, pentru a se stabili cu exactitate circumstanțele în care s-a produs accidentul.

sursa: libertatea

Corupția persistentă slăbește sistemul de sănătate și contribuie la regresul democrației, pe fondul pandemiei de COVID-19, atrage atenția Transparency International, care a lansat joi raportului privind Indicele de Percepție a Corupției (CPI) în 2020.

Raportul TI arată că există o legătură directă între locul înregistrat în CPI și modul în care o țară poate să facă față provocărilor generate de pandemia de COVID-19: Statele care au un scor bun în clasament investesc mai mult în sistemul de sănătate, sunt mai în măsură să asigure îngrijire medicală și mai puțin probabil să încalce normele democratice și instituționale sau regulile statului de drept.

Indicele de Percepție a Corupției reflectă modul în care experți independenți și din mediul de afaceri percep corupția existentă în 180 de state și teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”.

Cu un scor de 44 de puncte din 100, România rămâne în continuare în top trei cele mai corupte țări din Uniunea Europeană. Deși punctajele sunt similare cu cele din 2019 pentru majoritatea statelor membre, în premieră, trei state împart ultimul loc în clasamentul întocmit la nivelul UE – România, Bulgaria și Ungaria – cu același scor: 44 de puncte din 100 posibile.

Percepția asupra corupției din sistemul public și mediul de afaceri din România rămâne neschimbată comparativ cu 2019, la fel și în cazul Ungariei, în timp ce Bulgaria are un punct în plus față de anul anterior. De altfel, țara noastră înregistrează același scor ca în anul 2012, ceea ce arată că măsurile luate în aproape 10 ani nu au fost constante și nu au reușit să schimbe percepția pe care experți independenți și din mediul de afaceri o au cu privire la corupția din România.

Lipsa de transparență în achizițiile publice, subfinanțarea sistemului medical, lipsa unor măsuri consecvente pentru digitalizarea proceselor administrative sunt probleme constante la nivel național care s-au accentuat în contextul pandemiei COVID-19. Raportul Curţii de Conturi privind achizițiile derulate pentru combaterea pandemiei au arătat grave deficiențe atât în administrația locală cât și cea centrală.

Practicile corupte din companii, care la nivel declarativ își asumă politici de integritate, au fost de natură a afecta credibilitatea mediului de afaceri, iar campaniile de cosmetizare a imaginii au avut ca efect reducerea vigilenței publice.

Societatea românească și-a pierdut semnificativ aplombul în a sancționa corupția și lipsa de integritate ca flagel general și s-a manifestat mai degrabă secvențial, comentează Transparency International.

Sursa: Mediafax