Potrivit Președinției, Klaus Iohannis a semnat joi decretele de numire a lui Alex-Florin Florența ca procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a lui Marius-Ionuț Voineag ca procuror șef al DNA.

„Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi, 30 martie 2023, decret pentru numirea lui Alex-Florin Florenţa în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani, și decretul pentru numirea lui Marius-Ionuţ Voineag în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, pe o perioadă de 3 ani”, transmite Administrația Prezidențială.

Ministerul Justiției i-a propus pe 27 februarie pe Alex Florin Florența pentru funcția de procuror general al PÎCCJ și pe Marius Ionuț Voineag pentru funcția de procuror șef al DNA.

„Propunerile pentru funcția de Procuror General al PÎCCJ și Procuror Șef DNA sunt următoarele: Alex Florin Florența pentru funcția de Procuror General al PÎCCJ; Marius Ionuț Voineag pentru funcția de Procuror Șef DNA.

Propunerea pentru funcția de Procuror Șef al DIICOT va fi anunțată în perioada următoare, după finalizarea analizei candidaturilor”, a anunțat luni, într-un comunicat, Ministerul Justiției.

Interviurile pentru funcțiile de Procuror General al PÎCCJ, Procuror Șef al DNA, respectiv Procuror Șef al DIICOT au avut loc în 20, 21 și 24 februarie 2023 la sediul Ministerului Justiției.

„Interviurile au fost desfășurate în fața Comisiei de interviu constituită, potrivit legii, din reprezentanții Ministerului Justiției, ai CSM, INM și ASE și compusă din ministrul Justiției, secretari de stat, procurori, un profesor de management şi un psiholog.

În urma fiecărei serii de interviuri, au avut loc consultări extinse și minuțioase între ministrul justiţiei şi ceilalți membri ai Comisiei de interviu”, se arată în comunicat.

Potrivit acestuia, cele trei funcții pentru care au fost susținute interviurile fac parte din „infrastructura” funcțională de vârf a Ministerului Public, un sistem care trebuie să funcționeze armonizat și coerent, inclusiv din perspectiva exercitării funcțiilor de procurori șefi de rang înalt, în beneficiul cetățenilor.

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de numire a lui Alex Florența ca procuror general al PÎCCJ și ai lui Marius Voineag ca procuror șef al DNA. Ce criterii au fost luate în considerare

„În analiza candidaturilor și formularea propunerilor au fost luate în considerare multiple date și documente aflate la dosarul fiecărei candidaturi, precum și calitățile și cunoștințele demonstrate în fiecare interviu, pe baza unor criterii combinate care țin atât de cariera, experiența, expertiza, calitățile și caracteristicile profesionale, manageriale și psihologice personale ale candidaților, nevoile de perspectivă ale instituțiilor pentru care s-a candidat, precum și proiecțiile de funcționare eficientă a acestora în cadrul Ministerului Public.

Experiența și expertiza profesională, dosarele soluționate, rezultatele anterioare obținute pe parcursul carierei, au constituit criterii și argumente de prim rang luate în considerare.

Funcția managerială de antrenare și mobilizare a eforturilor procurorilor poate fi exercitată cu succes doar de către procurori care se bucură de respectul profesional al colegilor, pe baza măiestriei profesionale personale demonstrate direct și recunoscute în activitatea de apărare a legislației și combatere a infracționalității”, arată Ministerul Justiției.

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de numire a lui Alex Florența ca procuror general al PÎCCJ și ai lui Marius Voineag ca procuror șef al DNA. Ce a transmis Ministrul Justiției

„Este esențială necesitatea pentru fiecare dintre unitățile de parchet de a fi conduse și reprezentate de un procuror a cărui competență și expertiză profesională au fost deja demonstrate prin rezultate certe și notabile, prin dosarele complexe instrumentate în carieră, de un lider care dispune de o viziune clară privind misiunea instituției conduse, capacitatea de a explica și formula corect această misiune prin raportare în primă și ultimă ratio la lege, capacitatea de a genera și potența o cultură instituțională a profesionalismului și legalității, care cunoaște resursele fiecărei instituții și cum le poate aloca mai eficient, proiectează linii de dezvoltare a capacității instituționale și de sporire a eficienței instituției conduse, dispune de curajul și capacitatea de a moderniza și sofistica acțiunea acesteia, de a mobiliza și perfecționa colectivul de procurori, potrivit competențelor prezente și posibil viitoare prevăzute de lege, în raport de strategiile aplicabile domeniului de incidență cu acțiunea instituțională, de riscurile prezente și de perspectivă pentru societate reprezentate de dinamica accelerată a fenomenul criminologic, nu în ultimul rând, de nevoia de coerență de ansamblu a acțiunii Ministerului Public, PÎCCJ, DNA și DIICOT”, a mai transmis ministerul.

(sursa: Mediafax)